Manoela Popescu
Revolta fermierilor începută pe 18 ianuarie în Franța continuă și astăzi, 19 februarie 2024, în Hautes-Pyrénées, manifestanții blocând livrările de la un supermarket Leclerc, nu departe de Tarbes, la chemarea Tinerilor Fermieri din Hautes-Pyrénées. Revenirea mobilizării fermierilor fusese anunțată în ultimele zile pentru a face presiuni asupra guvernului. Întrucât Salonul Agricol începe sâmbătă, 24 februarie 2024 la Paris, Tinerii Fermieri din Hautes-Pyrénées au desfășurat acțiuni nocturne tot weekendul împotriva supermarketurilor (https://www.francebleu.fr). În ciuda retragerii de către Comisia Europeană a proiectului de reducere la jumătate a pesticidelor până în 2030, furia fermierilor continuă să clocotească în mai multe țări europene. Astfel, în Spania, marți dimineață, 13 februarie, fermierii au organizat proteste împotriva tractoarelor, blocând autostrăzi și provocând blocaje în trafic pentru a cere schimbări în politicile, fondurile și măsurile UE pentru combaterea creșterii costurilor de producție. Protestele au venit în momentul în care Ministerul Agriculturii a anunțat un ajutor de aproximativ 270 de milioane de EUR pentru 140.000 de fermieri pentru a face față condițiilor de secetă și problemelor cauzate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. La fel ca revendicările din Franța, fermierii spanioli denunță mai ales concurența neloială din partea produselor care nu respectă standardele europene. (https://www.ladepeche.fr).
Cu câteva luni înainte de alegerile europene, pare să se formeze o mișcare europeană de protest agricol, care câștigă amploare. În acest sens, Parlamentul a discutat situația fermierilor europeni sub titlul “Responsabilizarea fermierilor și a comunităților rurale – un dialog pentru o agricultură europeană durabilă și corect recompensată”. Grupul PPE îi apără pe fermierii europeni și a făcut eforturi în acest sens pentru a opri planurile prea ambițioase care ar reduce producția europeană de alimente. De fapt, potrivit purtătorului de cuvânt al grupului PPE în Comisia pentru agricultură, Herbert Dorfmann, grupul PPE a „luptat în permanență pentru a reduce birocrația și a garanta un venit echitabil pentru agricultorii europeni”. Se știe că grupul PPE protejează securitatea alimentară a Europei, susținând un model agricol european competitiv bazat pe familii și fermieri profesioniști. Ca atare, grupul PPE apără în mod consecvent o Politică Agricolă Comună (PAC) puternică și bine finanțată și insistă permanent asupra unui buget mai mare pentru PAC, cu mai multă echitate și mai puțină complexitate și birocrație. Credința grupului PPE este că numai în acest fel, „fermierii europeni pot face față numeroaselor provocări care ne așteaptă”. În plus, grupul PPE luptă pentru condiții de concurență echitabile pentru agricultorii europeni în comerțul mondial. În acest sens, grupul PPE cere ca produsele importate să respecte aceleași standarde stricte respectate de propriii noștri producători, asigurând astfel echitate și durabilitate de mediu, în general (https://www.eppgroup.eu).
Toate acestea deoarece agricultura europeană chiar se află într-un moment critic. În timp ce agricultorii europeni continuă să respecte cele mai înalte standarde de calitate și durabilitate, ei se confruntă cu provocări tot mai mari pe o piață globală din ce în ce mai competitivă. Grupul PPE recunoaște aceste provocări și se angajează să îi sprijine pe fermierii europeni să le facă față. În ultimele două decenii, UE a asistat la o scădere semnificativă a numărului de ferme și a ponderii populației angajate în agricultură. Îmbătrânirea demografică în rândul agricultorilor subliniază nevoia urgentă de a atrage tineri în acest sector. În această direcție, grupul PPE pledează pentru măsuri care să abordeze bariere precum accesul la terenuri și la finanțare, promovând în același timp oportunitățile de educație și de formare pentru fermierii aspiranți (https://www.eppgroup.eu).
În prezent, protestele fermierilor din întreaga Europă reflectă o nevoie acută de a lua în considerare preocupările agricultorilor la nivel european, național și local. Acesta este motivul pentru care grupul PPE apără un Acord european pentru agricultori care să ancoreze o viziune pe termen lung, să ofere un grad ridicat de siguranță a investițiilor și să readucă calmul în sectorul agricol. Grupul PPE subliniază faptul că a fi fermier necesită multă energie și merită respect în fiecare zi: pe câmp, la masă și în politicile europene (https://www.eppgroup.eu).
Ca atare, dacă în această vară, protestul venise în principal din partea fermierilor est-europeni supărați pe concurența cerealelor ucrainene, nemulțumirea s-a extins apoi în Germania, Franța și alte țări, unde fermierii denunță în special prețul motorinei. Ca răspuns, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus renunțarea la obligația de a lăsa patru la sută din terenul arabil în frig, iar presa a discutat intens despre situația din sector și despre cerințele fermierilor. Deși, De Morgen consideră că discuțiile inițiate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sunt cu siguranță lăudabile, dar rămân insuficiente, deoarece există „o diferență puternică între marile grupuri agroalimentare, care pun în buzunar majoritatea fondurilor, și ceilalți, adică micii fermieri” (https://www.demorgen.be). În acest context, UE ar trebui să reducă rapid aceste decalaje, dat fiind faptul că nu-și poate permite un război al fermierilor în aceste vremuri deja marcate de numeroase crize.
O analiză a discuțiilor din presa europeană în ceea ce privește acest subiect, relevă faptul că există atât o susținere din partea presei, cât și o „condamnare” a acțiunilor fermierilor din perspectiva daunelor provocate de acești economiei europene. Astfel, Die Presse condamnă daunele pe care protestele fermierilor le provoacă economiei europene în ansamblu, denumind protestele fermierilor drept „Această mare răscoală țărănească din 2024”. Potrivit Die Presse, protestele fermierilor au deja consecințe politice considerabile, „politicienii europeni sacrificând prosperitatea majorității pe altarul unei minorități zgomotoase” (https://www.diepresse.com). Dacă ne gândim la faptul că, spre exemplu, sectorul terțiar, industria farmaceutică, industria auto, oferă mult mai multe locuri de muncă în Europa decât agricultura din ce în ce mai mecanizată, atunci există o evidență clară în ceea ce scrie Die Presse. În plus, revendicările fermierilor sunt multiple, destul de dificil de răspuns la toate, mai ales că, potrivit corespondentului ziarului Le Temps din Paris, Paul Ackermann, multe dintre aceste cerințe sunt divergente. De aceea, Paul Ackermann, crede că „mișcarea nu poate dura decât… la fel ca cea a vestelor galbene la vremea ei” (https://www.letemps.ch). Multitudinea revendicărilor solicitate de fermieri a determinat La Stampa să facă apel la demonstranți să-și modereze revendicările, deoarece „PAC este, în general, foarte generoasă, iar fermierii nu se pot aștepta ca ea să pună la dispoziție mai multe resurse fără compensație”, situația actuală a fermierilor fiind rezultatul nu doar al schimbărilor climatice, ci și al subvențiilor foarte generoase primite de-a lungul timpului de sectorul agricol (https://www.lastampa.it).
Ouest-France vede această mobilizare ca o provocare pentru UE (https://www.ouest-france.fr). În același timp, La Repubblica relevă un aspect îngrijorător al fenomenului și anume viteza de răspândire a protestelor fermierilor (https://www.repubblica.it). Pentru L’Opinion demonstrațiile fermierilor nu reprezintă o surpriză, deoarece politica agricolă franceză este plină de contradicții: produse agricole locale de calitate, dar „nu în curtea mea”, putere agricolă națională mare, dar multă standardizare, interdicții și controale (https://www.lopinion.fr). Der Nordschleswiger solicită politicii daneze să fie mai sinceră față de fermierii săi, deoarece politica agricolă dictată de Bruxelles este doar un „mit care nu ajută agricultura noastră să facă față provocărilor cu care se confruntă” (https://www.nordschleswiger.dk/de).
În general, societatea europeană, inclusiv presa, înțelege nefericirea țărănească, dat fiind faptul că agricultura europeană se confruntă cu transformări imense generate de concurență, tranziția verde și digitală, necesitatea echilibrului cu natura etc., iar fermierii se simt prinși în capcana unui risc financiar greu asumat, mai ales în 2023. Potrivit gazetei Wyborcza, costurile de producție au crescut și prețurile de vânzare au scăzut, împiedicând investițiile în dezvoltarea fermelor și contribuind la o atmosferă dăunătoare în zonele rurale. „Acest lucru se explică prin afluxul de produse agricole din Ucraina, dar și pentru că în 2023 s-au înregistrat schimbări majore în două domenii (subvențiile agricole și Politica Agricolă Comună) pentru care Polonia nu era pregătită” (https://wyborcza.pl). Cu toate acestea, politica agricolă comună (PAC) rămâne pentru grupul PPE o piatră de temelie a sprijinului acordat agricultorilor europeni. De aceea, grupul PPE susține cu fermitate o PAC robustă și bine finanțată, asigurând o distribuție echitabilă a sprijinului între statele membre și instrumente eficiente de gestionare a crizelor (https://www.eppgroup.eu). Poate răspunsul stă în distribuirea mai bună a subvențiilor, așa cum Dilema Veche subliniază, care să contracareze problemele de concurență create de cerealele ucrainene care continuă să aprovizioneze piața românească (https://dilemaveche.ro). Pentru Krónika, ziarul minorității maghiare din România, importurile de cereale din Ucraina sunt cauza nemulțumirii profunde a fermierilor (https://kronikaonline.ro). Deci, se poate spune că nemulțumirea fermierilor germani, români și polonezi au aceeași sursă: scutirea importurile în UE de produse agricole ucrainene de taxe vamale, atunci când aceste produse nici măcar nu respectă standardele europene.
În contextul crizei sectorului agricol, inovarea și investițiile sunt esențiale pentru viitorul agriculturii europene, apreciază grupul PPE. Adoptarea tehnologiilor și practicilor de ultimă oră, cum ar fi agricultura de precizie și inovațiile ecologice, nu numai că va spori productivitatea, ci va reduce la minimum impactul asupra mediului. În acest sens, grupul PPE a făcut apel la proceduri de aprobare simplificate pentru noile tehnici și la creșterea investițiilor în tehnologie și infrastructură, inclusiv în accesul la banda largă în mediul rural. Categoric, în centrul abordării grupului PPE se află angajamentul față de un proces decizional bazat pe știință. Astfel că, grupul PPE este pentru utilizarea de noi tehnici de reproducere și alte soluții inovatoare pentru a spori eficiența agricolă, reducând în același timp inputurile. În plus, susține inițiative precum agricultura bazată pe carbon, care oferă agricultorilor posibilitatea de a-și diversifica veniturile, oferind în același timp beneficii pentru mediu (https://www.eppgroup.eu).
Oricum, trebuie avut în vedere faptul că anul 2024 este un an al alegerilor, iar protestele fermierilor au drept rezultat, cel puțin, reconsiderarea problemei de către clasa politică, deoarece politicienii, indiferent de culoarea politică, caută să câștige voturile fermierilor. De aceea, amânarea sau suspendarea reformelor de mediu, accelerarea reformei agriculturii europene și suma pe care fiecare stat membru va trebui să o aloce pentru a satisface fermierii va depinde de strategiile alegerilor europene din acest an.
