Manoela Popescu
În Gaza, războiul dintre Israel și Hamas durează de patru luni deja. Conflictul a fost declanșat pe 7 octombrie de un atac terorist în Israel al comandourilor Hamas, atac care a provocat moartea a peste 1.160 de persoane, majoritatea civili (cetățeni israelieni și străini, inclusiv 36 de copii). Ca răzbunare, Israelul a lansat o ofensivă militară care a făcut peste 27.500 de morți pe teritoriul palestinian, marea majoritate dintre ei civili, conform Ministerului Sănătății Hamas. Potrivit cifrelor raportate Oficiului Organizației Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), de la atacul din 7 octombrie 2023, operațiunile armatei israeliene în Fâșia Gaza au cauzat uciderea a peste 23.000 de persoane, inclusiv a 10.000 de copii, au provocat 60.000 de răniți și aproape două milioane de persoane strămutate (https://www.europarl.europa.eu).
De asemenea, Hamas a luat ostatici 240 de persoane, dintre care 136 sunt încă deținute în Fâșia Gaza în condiții îngrozitoare. În aceste patru luni peste 5.400 de israelieni au fost răniți, Hamas continuând să efectueze fără discriminare tiruri cu rachete împotriva Israelului, în fiecare zi. Pe 8 ianuarie 2024, experți ONU au declarat drept „înfiorătoare” dovezile tot mai numeroase de acte de violență sexuală comise de Hamas în sate israeliene, citând tortură sexuală, violuri și violuri în grup, precum și alte agresiuni sexuale.
De altfel, peste 140 de membri ai personalului ONU au fost uciși, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de decese din istoria ONU. În același timp, potrivit organizației Reporteri fără frontiere, cel puțin 81de jurnaliști și reporteri au fost uciși, dintre care 18 în acțiune. Iar conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), peste 600 de lucrători medicali și pacienți au fost uciși în spitale. Potrivit UNICEF, peste 370 de școli au fost afectate după 28 decembrie 2023, cu atât mai dramatic cu cât aproximativ jumătate din populația din Fâșia Gaza este alcătuită din copii (https://www.europarl.europa.eu).
Războiul aflat în desfășurare din Gaza nu a cruțat nici spitalele, așa cum nu a cruțat nici infrastructura, mai ales sistemele de apă, canalizare și energie. Conform OMS două treimi din spitalele din Fâșia Gaza au fost distruse, iar o treime abia funcționează. Potrivit datelor publicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), vineri, 9 februarie, personalul din spitale sau oamenii găzduiți acolo au fost supuși la peste 350 de atacuri împotriva asistenței medicale în enclavă de la începutul ostilităților. Un total de 645 de persoane au murit din 7 octombrie, iar alte 818 au fost rănite în urma incidentelor, conform declarației purtătorului de cuvânt al OMS, Tarik Jasarevic. Acesta precizând că „Aceste atacuri au afectat 98 de unități sanitare, inclusiv 27 de spitale avariate din 36 și au afectat 90 de ambulanțe, dintre care 50 au fost avariate” (https://reliefweb.int). Mai mult decât atât, Hamas utilizează spitalele și alte unități medicale ca adăposturi pentru activitățile sale teroriste, Forțele de Apărare Israeliene descoperind sistemul de tuneluri sub complexul Spitalului Al-Shifa, precum și în alte părți ale Fâșiei Gaza.
În cea mai recentă actualizare a crizei, Biroul ONU pentru Coordonarea Asistenței Umanitare, OCHA, a raportat joi, 8 februarie 2024, „lupte mai intense” în Khan Younis, în sudul Gazei, care au implicat bombardamente și incendii puternice. OCHA a subliniat că spitalele Nasser și Al Amal (se pare că sunt asediate timp de 17 zile) au continuat să fie deosebit de puternic afectate de violența care „împinge mii de oameni” din oraș mai la sud, spre Rafah. Actualizarea OCHA a transmis, de asemenea, rapoarte de la autoritățile sanitare din Gaza cu privire la „afirmații persistente de incendiu în apropierea spitalului Nasser” și acuzații conform cărora armata israeliană a împiedicat circulația ambulanțelor și accesul la spitalul Nasser. În comunicatul transmis de OCHA se precizează că „La 8 februarie, o asistentă a fost împușcată și grav rănită în timp ce se afla în sala de operație a Spitalului Nasser, iar doi palestinieni au fost împușcați și uciși în apropierea spitalului”. De asemenea, cele mai recente date ale OMS au evidențiat numărul tot mai mare de atacuri asupra asistenței medicale în Cisiordania, ocupată de la începutul războiului din Gaza. Aproximativ 364 de atacuri asupra spitalelor au avut loc în Cisiordania, lăsând 10 morți şi 62 de răniți. Purtătorul de cuvânt al OMS, Tarik Jasarevic, a menționat că au fost afectate 44 de unități sanitare, inclusiv 15 clinici mobile și 24 de ambulanțe.
Cel mai recent bilanț din luptele din Gaza este de cel puțin 27.840 de morți și peste 67.300 de răniți, potrivit autorităților locale. Până la 8 februarie, 225 de soldați israelieni au fost uciși și 1.314 au fost răniți în Gaza de la începutul operațiunii la sol, potrivit armatei israeliene.
Agenții umanitari ONU au continuat să sublinieze că riscul de foamete în Gaza crește „zi de zi”, în special în nordul Gazei. De la începutul crizei, Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite (PAM) a livrat 1.940 de camioane (19% din toate camioanele de ajutor) transportând peste 32.413 de tone de alimente. Ultima dată când agenția ONU pentru refugiații palestinieni, UNRWA, a reușit să efectueze o distribuție de alimente în nordul Wadi Gaza a fost pe 23 ianuarie (https://reliefweb.int). Se pare că autoritățile israeliene controlează intrarea și ieșirea din Fâșia Gaza prin toate punctele de trecere a frontierei, inclusiv la frontiera cu Egipt. Ca atare, controlul israelian asupra punctelor de trecere a frontierei din Fâșia Gaza restricționează drastic ajutorul și s-a înregistrat o scădere semnificativă a numărului camioanelor de ajutor autorizate să intre începând cu 7 octombrie 2023. Astfel că, potrivit OCHA, populația din Fâșia Gaza suferă de insecuritate alimentară acută, 50% se confruntă cu o lipsă extremă de alimente și foamete, iar 26% suferă de foamete catastrofală și înfometare (https://www.europarl.europa.eu).
UE și statele sale membre au condamnat ferm crimele comise de Hamas și au solicitat în repetate rânduri eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor deținuți în Fâșia Gaza. În același timp, se cunoaște faptul că UE conduce eforturile umanitare în Fâșia Gaza prin finanțare pentru agențiile ONU, echipamente medicale și alte materiale urgente și și-a cvadruplat ajutorul începând cu 7 octombrie 2023. Iar Egiptul a propus un plan în trei puncte pentru o încetare permanentă a focului, inclusiv un armistițiu umanitar preliminar pe o perioadă de două săptămâni, care poate fi reînnoită, pentru a schimba 40 de ostatici israelieni cu 120 de prizonieri palestinieni, în cursul căruia ostilitățile ar înceta, tancurile s-ar retrage și ar fi permisă furnizarea de provizii esențiale, cum ar fi alimente, ajutor medical, gaz de gătit și combustibil. În acest sens, Parlamentul European a dezbătut marți, 16 ianuarie, situația umanitară din Gaza. Pentru Grupul PPE, sunt necesare pauze umanitare regulate pentru a asigura distribuirea de alimente și alte bunuri necesare în întreaga Fâșie Gaza. În acest scop, credința grupului PPE este că ar trebui deschise noi puncte de trecere a frontierei dinspre Israel pentru a se asigura că proviziile ajung în toate părțile Fâșiei Gaza. “După sfârșitul dominației Hamas în Gaza, noi, ca europeni – de preferință în coordonare cu Statele Unite – trebuie să lucrăm pentru a stabili un mandat solid în cadrul Națiunilor Unite – pentru Gaza – în care o prezență internațională puternică să asigure mai întâi un flux constant de ajutor umanitar și apoi să înceapă reconstrucția Fâșiei Gaza, asigurând în același timp că nu continuă nicio amenințare teroristă împotriva Israelului. Acest lucru trebuie să ducă apoi la un proces de pace, în care vor avea loc alegeri, iar negocierile vor asigura o pacificare a conflictului”, a precizat Michael Gahler, purtătorul de cuvânt al Grupului PPE în Comisia pentru afaceri externe. Grupul PPE a condamnat atacul Hamas împotriva Israelului, uciderea și luarea de ostatici a civililor nevinovați. În același timp, grupul PPE este conștient de suferința civililor palestinieni, victimele și scuturile umane ale Hamas. De aceea, grupul PPE continuă să ceară eliberarea necondiționată a ostaticilor israelieni. De asemenea, grupul PPE subliniază nevoia urgentă de pauze umanitare periodice pentru a asigura populației civile nevinovate provizii esențiale de alimente și medicamente (https://www.eppgroup.eu).
Astfel că, joi, 18 ianuarie 2024, a fost votată Rezoluția Situația umanitară din Gaza, necesitatea de a se ajunge la o încetare a focului și riscurile de escaladare regională, prin care Parlamentul European (PE) a solicitat încetarea permanentă a focului și reluarea eforturilor în vederea găsirii unei soluții politice după ce toți ostaticii vor fi fost eliberați imediat și necondiționat, iar gruparea Hamas va fi fost eradicată. De asemenea, prin Rezoluția adoptată, PE își reafirmă sprijinul de neclintit în favoarea unei soluții negociate de coexistență a două state, conform frontierelor din 1967, cu două state suverane, democratice, care să conviețuiască în pace și în condiții de securitate garantată, cu Ierusalimul drept capitală a ambelor state și cu respectarea deplină a dreptului internațional (https://www.europarl.europa.eu).
Exprimându-și profunda îngrijorare cu privire la situația umanitară dezastruoasă și care se deteriorează rapid din Fâșia Gaza, precum și la impactul grav al acesteia asupra populației civile, Parlamentul European subliniază nevoia urgentă de acces umanitar deplin, rapid, sigur și neîngrădit în Fâșia Gaza și pe întreg teritoriul acesteia. În același timp, îndeamnă autoritățile israeliene să asigure accesul continuu la ajutor umanitar în Gaza, punând accentul pe furnizarea neîntreruptă de produse esențiale, cum ar fi combustibil, alimente, apă, materiale medicale și adăpost, în conformitate cu dreptul internațional, și solicită refacerea imediată a infrastructurilor vitale, în special pentru a preveni riscul de foamete catastrofală și înfometare, precum și posibila răspândire a bolilor infecțioase (https://www.europarl.europa.eu).
În acest context, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri, 7 februarie, în timpul unui discurs difuzat la televiziunea israeliană, că a ordonat armatei să „pregătească” o ofensivă asupra Rafah, cel mai sudic oraș al Fâșiei Gaza, spunând că victoria asupra Hamas este „o chestiune de luni”. În timp ce șeful diplomației americane, Antony Blinken, se afla în Israel pentru a discuta un nou acord de armistițiu între cele două părți, Benjamin Netanyahu și-a declarat și refuzul de a se conforma cerințelor mișcării islamiste palestiniene, pentru că acest lucru nu ar putea decât să „ducă la un alt masacru”. Benjamin Netanyahu afirmând că „Presiunea militară continuă este o condiție esențială pentru eliberarea ostaticilor. Cedarea în fața cererilor delirante ale Hamas (…) nu numai că nu va duce la eliberarea ostaticilor, dar va avea ca rezultat un alt masacru și un dezastru pentru statul Israel pe care niciunul dintre cetățenii săi nu este pregătit să îl accepte”. Aceste declarații apar în timp ce Statele Unite, Qatar și Egipt își intensifică eforturile de a-i împinge pe beligeranți să depună armele pentru a permite eliberarea ostaticilor israelieni și a prizonierilor palestinieni, precum și livrarea de ajutor umanitar. Potrivit secretarului de stat, Antony Blinken, deși comentariile premierului izraelian sunt foarte dure, „Există unele lucruri care sunt în mod clar inacceptabile în răspunsul Hamas”, dar „credem că acest lucru deschide spațiu pentru a se ajunge la un acord și vom lucra neobosit în acest sens”. Antony Blinken afirmând că „Israelul are obligația de a face tot posibilul pentru a se asigura că civilii sunt protejați și că primesc asistența de care au nevoie în desfășurarea conflictului”. „Orice campanie militară întreprinsă de Israel trebuie în primul rând” să protejeze civilii, a insistat el, menționând că există „modalități de a face asta” (https://www.lemonde.fr).
Cu toate acestea, vineri, 9 februarie, armata israeliană și-a intensificat loviturile asupra Rafah, ultimul refugiu al palestinienilor strămutați în sudul Fâșiei Gaza, în așteptarea unei operațiuni militare. Cel puțin 130 de palestinieni au fost uciși și alți 170 au fost răniți în ultimele 24 de ore, în principal în Rafah, potrivit Ministerului Sănătății Hamas. Aproximativ 1,5 milioane de oameni sunt aglomerați acolo, lipsiți de hrană și apă, în timp ce bolile se răspândesc rapid. La începutul anului 2022, potrivit Biroului Central Palestinian de Statistică, Rafah avea 263.876 de locuitori. Acum, între 1,3 și 1,7 milioane de palestinieni, în funcție de surse, sunt înghesuiți pe 63 km2, de peste cinci ori populația orașului de dinainte de război. Zona Rafah, care include orașul și plaja Mawasi Rafah, are acum cea mai mare densitate a populației din lume, cu peste 22.200 de oameni pe km2. Marea majoritate a oamenilor sunt strămutați din zonele de conflict. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut vineri (9 februarie) armatei sale să prezinte un „plan combinat” pentru „evacuarea” civililor din Rafah și „distrugerea” Hamas în acest oraș, cel mai sudic al enclavei, situat la granița închisă cu Egiptul, înainte de orice invazie terestră. Israelul a descris, totuși, Rafah ca un fiind „loc sigur” și le-a cerut tuturor locuitorilor din nordul enclavei și apoi celor din Khan Younes să meargă acolo (https://www.la-croix.com).
Însă, Agenția Națiunilor Unite pentru copii, UNICEF, a cerut tuturor părților să se abțină de la orice escaladare militară în Rafah, la granița de sud a Fâșiei Gaza, amintind că în această zonă sunt peste 600.000 de copii, dintre care unii au fost strămutați mai mult decât o dată de la începutul războiului (https://www.rtbf.be). De asemenea, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a avertizat împotriva unei posibile ofensive terestre a armatei israeliene în acest oraș din sudul enclavei palestiniene, despre care a spus că ar echivala cu o „catastrofă umanitară de nedescris”. În plus, potrivit ONU, mai multe țări au avertizat despre o „catastrofă umanitară” în cazul unui atac asupra orașului în care peste 1,3 milioane de palestinieni sunt refugiați. Cu toate acestea, cel puțin 28 de persoane au fost ucise sâmbătă (10 februarie) în apropiere de Rafah, ultimul refugiu pentru populațiile strămutate din Fâșia Gaza. Ministerul Sănătății Hamas a anunțat sâmbătă, 10 februarie 2024, un nou număr de morți de cel puțin 28.064 în Fâșia Gaza. Șeful diplomației iraniene, Hossein Amir-Abdollahian, a afirmat la Beirut că o ofensivă israeliană la scară largă împotriva Libanului „ar marca sfârșitul” premierului israelian Benjamin Netanyahu (https://www.france24.com).
După ce noi lovituri israeliene au vizat orașul Rafah sâmbătă, 10 februarie 2024, premierul izraelian, Benjamin Netanyahu, a declarat că armata israeliană va oferi „trecere în siguranță” civililor înainte de atacul planificat asupra lui Rafah, în sudul Fâșiei Gaza, într-un interviu acordat ABC News și difuzat duminică, 11 februarie. Potrivit Hamas, ofensiva Rafah ar provoca „zeci de mii” de victime și consideră „administrația americană, comunitatea internațională și ocupația israeliană” responsabile pentru posibilele repercusiuni (https://www.lemonde.fr).
În acest context, Parisul își reiterează apelul pentru „oprirea luptei” pentru a evita „un dezastru”. În timp ce Benjamin Netanyahu persistă în dorința de a conduce o ofensivă la Rafah, Ministerul Afacerilor Externe francez avertizează despre ceea ce ar putea crea „o situație umanitară catastrofală, de o nouă dimensiune și nejustificată”. Franța, profund îngrijorată după atacurile israeliene de la Rafah, la sud de Fâșia Gaza, a cerut Israelului să oprească luptele pentru a evita „un dezastru”. Purtătorul de cuvânt adjunct al Ministerului Afacerilor Externe, Christophe Lemoine a subliniat că „Pentru a evita dezastrul, reiterăm apelul nostru pentru încetarea luptei” (https://www.lexpress.fr). Chiar și Statele Unite, principalul aliat al Israelului, a declarat că nu sprijină o astfel de ofensivă terestră, avertizând că, dacă nu este planificată corespunzător, o astfel de operațiune riscă să fie un „dezastru”. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a reafirmat totuși necesitatea unui astfel de asalt pentru a învinge Hamas, asigurând că armata israeliană va deschide „pasaj sigur” pentru populația civilă. În acest context, este puțin probabil că în următoarele zile vom avea parte de o pauză umanitară în Fâșia Gaza.
