Scarlat I
Conflictul din Fâșia Gaza, reînceput în octombrie 2023, la intensitate maximă readuce pe tapet problema identificării unei soluții care să fie acceptate de toate părțile, pentru a putea încheia decenii de conflict în această zonă din Orientul Mijlociu.
De-a lungul timpului au existat mai multe opțiuni vehiculate, cum ar fi cea a unui singur stat care să cuprindă atât Israel cât și Palestina, două state independente, o posibilă confederație sau chiar a păstrării situației existente sau chiar o posibilă anexare a teritoriilor palestiniene de către Israel. Efectiv, fiecare dintre aceste opțiuni au fost respinse treptat, de către o parte sau alta, nefiind identificată o opțiune care să poată fi înaintată pentru analizare și aprobare de către Israel și Palestina. Astfel, conflictul început după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, odată cu crearea statului Israel de către Națiunile Unite în 1947 a continuat până în prezent, existând chiar o serie de războaie deschise, între Israel și vecinii săi.
Pe de o parte, noțiunea unui singur stat care să încorporeze atât teritoriile palestiniene cât și cele israeliene este imposibil de acceptat în prezent de către Israel în primul rând, deoarece populația palestiniană va avea un cuvânt mult prea important de spus în cadrul următoarelor alegeri, existând aproape 5 milioane de palestinieni în comparație cu cele 9,3 milioane de israelieni. În contextul în care societatea israeliană este fragmentată, nu este improbabil ca un partid palestinian să obțină o posibilă majoritate în urma unor eventuale alegeri care ar avea loc în cadrul acestui singur stat.
Mai rămâne posibilitatea creării a două state recunoscute la nivel internațional și susținute atât de statele occidentale cât și de cele musulmane din Orientul Mijlociu.
Statul palestinian, deși există cel puțin teoretic, este compus din Cisiordania și Fâșia Gaza. Deși Autoritatea Palestiniană ar reprezenta autoritatea politică principală care ar guverna aceste două teritorii, Fâșia Gaza este condusă de către gruparea teroristă Hamas, aceasta înlocuind Fatah în Gaza. Fatah, creată ca mișcare de rezistență sub conducerea lui Yasser Arafat și care treptat a trecut de la o grupare teroristă la o mișcare politică care recunoaște dreptul Israelului de a exista și a renunțat la acțiunile teroriste (ca urmare a Acordurilor de la Oslo din 1993[1]) chiar s-a aflat în conflict cu Hamas pentru obținerea puterii în Gaza, astfel că Cisiordania și Fâșia Gaza au rămas separate chiar și politic din 2007.
Soluția celor două state, înaintată de Occident, este improbabilă în prezent. Nu doar datorită faptului că teritoriile palestiniene sunt împărțite politic între Autoritatea Palestiniană din Cisiordania și Hamas în Gaza, dar nu este posibilă nici din punct de vedere geografic, Israelul aflându-se între acestea, neexistând nici un coridor care ar putea uni cele două zone palestiniene, iar șansele ca actualul premier israelian sau chiar întreaga clasă politică israeliană să accepte renunțarea zonei de sud a Israelului pentru a putea ajuta la crearea unui adevărat stat palestinian sunt infime.
Cel puțin pentru următori ani, Orientul Mijlociu în general și Fâșia Gaza în mod special vor continua să rămână zona cea mai instabilă de pe tot globul, conflictele numeroase care izbucnesc aici, fie că vorbim între israelieni și palestinieni sau între statele arabe, neputând fi gestionate nici de Statele Unite, nici de Uniunea Europeană și nici de China, iar probabilitatea că aceste trei puteri globale pot ajunge la un acord comun care să permită înaintarea unei soluții comune pentru atingerea păcii, aproape că nu există.
[1] Milestones: 1993–2000 – Office of the Historian (state.gov)
