Manoela Popescu
Anul 2023 a început cu neîncredere în natura umană în fața unui război din Ucraina care deja durase aproape un an și se încheie cu și mai mare neîncredere dată de două războaie, cel din Ucraina care nu dă semne că s-ar termina, după cum arată recentele atacuri lansate de Rusia pe teritoriul ucrainean, și cel din Gaza, care demonstrează zilnic o altă tragedie majoră a umanității. În ambele cazuri, aceste conflicte de la porțile Europei, stau sub semnul unei lumi în care legea, cu siguranță imperfectă, a cedat forței. Aceste două războaie deși nu au aceleași cauze, nu au aceiași actori, reprezintă simbolul unei lumi care nu mai merge bine sau, cel puțin, care nu mai are o busolă funcțională. Haosul creat de cele două conflicte armate duce la destabilizarea structurilor, la creșterea problemelor și la intensificarea efectelor negative ale provocărilor cu care deja omenirea se confruntă. Un astfel de efect este și fenomenul migrației și al traficului de migranţi.
În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut pe 28 noiembrie instituțiilor și agențiilor europene, organizațiilor internaționale, guvernelor și platformelor de internet, la o conferință internațională la nivel înalt despre lupta împotriva traficului de migranţi de la Bruxelles, să creeze o alianță globală împotriva traficului de migranți, o „provocare comună” care transcende granițele. Credința Ursulei von der Leyen fiind aceea că „Prin parteneriatul global, putem deschide o nouă eră a cooperării și putem oferi milioanelor de oameni o șansă mai bună”. La această conferință au participat peste 450 de persoane, inclusiv reprezentanți ai statelor membre, țărilor partenere cheie și organizațiilor internaționale. Alianța globală împotriva traficului de migranţi reprezentând o inițiativă care se va concentra pe „prevenire, răspuns și alternative la migrația ilegală”, în special abordarea „cauzelor fundamentale”. Iar pentru a combate traficul ilegal de migranți, Comisia a propus, pe 28 noiembrie 2023, o înăsprire a normelor existente. Astfel, pedeapsa de opt ani de închisoare prevăzută la nivel european pentru traficanți ar crește la cincisprezece ani. De asemenea, Comisia Europeană propune o creștere a resurselor financiare și umane alocate Europol, oficiul european de poliție (https://www.touteleurope.eu).
Mai mult decât atât, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat faptul că un astfel de eveniment, cu referire la conferință internațională organizată la nivel înalt, „nu ar trebui să fie un singur eveniment” și a anunțat că vor fi create grupuri de experți la nivel tehnic care să lucreze în trei domenii: prevenirea plecărilor neregulate ale migranţilor, aplicarea legislației și crearea căilor legale de intrare. De asemenea, Ursula von der Leyen a spus că este necesar să se abordeze toate etapele activității criminale, de la țările de origine până la țările de tranzit și destinația finală, iar în acest context a menționat necesitatea unor „noi acorduri bilaterale” și a unor grupuri de lucru operaționale (https://fr.euronews.com).
Privind retrospectiv, să ne amintim că, în discursul său din 2023 privind starea Uniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut consolidarea tuturor instrumentelor de care dispune UE pentru a combate în mod eficient traficul ilegal de migranţi, actualizarea cadrului legislativ vechi de 20 de ani, consolidarea rolului agențiilor UE, în special Europol, precum și intensificarea cooperării cu țările partenere pentru a rezolva această problemă la scară globală. Tocmai pentru a continua munca depusă în acest sens, Comisia Europeană a propus îmbunătățirea cadrului legislativ, stabilind reguli minime care vizează prevenirea și combaterea ajutorului pentru intrarea, tranzitul și șederea neregulamentară în UE și înlocuind Directiva 2002/90/CE a Consiliului și Decizia-cadru a Consiliului din 2002. /946/JAI. Astfel în vederea creării unui cadru legislativ al UE modern și puternic, Comisia propune să își modernizeze cadrul legislativ, prin stabilirea unor norme minime pentru a preveni și a contracara facilitarea intrării, tranzitului și șederii neautorizate în UE, cu următoarele cinci obiective: urmărirea efectivă a rețelelor criminale organizate; pedepse armonizate care reflectă gravitatea infracțiunii; îmbunătățirea competenței jurisdicționale; consolidarea resurselor și capacităților statelor membre; îmbunătățirea colectării și raportării datelor privind migrația de către statele membre UE. O definiție mai clară a infracțiunii de contrabandă este stabilită pentru a se concentra asupra activităților motivate de beneficii financiare sau materiale sau foarte susceptibile de a provoca un prejudiciu grav unei persoane. Cazurile de infracțiuni agravate, care provoacă moartea uneia sau mai multor persoane, vor fi pedepsite cu un nivel maxim de închisoare de cel puțin 15 ani, nivel majorat față de cei 8 ani actuali din legislația UE existentă. Statele membre ar trebui, de asemenea, să lucreze la prevenirea traficului de migranți, prin campanii de informare și de sensibilizare, cercetare și programe educaționale (https://ec.europa.eu).
Comisia Europeană a propus, de asemenea, un regulament pentru a consolida rolul Europol și al cooperării inter-agenții în lupta împotriva traficului de migranţi și a traficului de persoane. Aceasta se bazează pe actualul Centru Europol împotriva traficului de migranţi, deja de succes, care are un istoric de succes cu peste 83 de grupuri operaționale și 1,2 miliarde de EUR confiscate în numerar de la înființarea sa în 2016. Centrul european împotriva traficului de migranţi va fi consolidat și va fi sprijinit de statele membre, Eurojust, Frontex și Comisie. Centrul va monitoriza tendințele în traficul ilegal de migranţi și traficul de ființe umane, va produce rapoarte anuale, analize strategice, evaluări ale amenințărilor și actualizări situaționale, precum și acțiuni de investigare și operaționale. De asemenea, va fi înființat un grup de rezervă de experți naționali, care poate fi pus la dispoziția imediată a Europol pentru desfășurarea în statele membre. În mod evident, pentru a realiza acest lucru, se preconizează creșterea resurselor financiare și umane ale Europol (https://ec.europa.eu).
În plus, Comisia Europeană a lansat un apel la acțiune, guvernele fiind chemate să își consolideze eforturile de prevenire, să îmbunătățească răspunsul la lupta împotriva traficului de migranţi și să ia în considerare alternative la migrația neregulamentară. Organizațiile internaționale sunt chemate să susțină cele trei fluxuri de activitate, printre altele, prin promovarea cooperării internaționale și sensibilizarea actorilor la nivel global, inclusiv state, societatea civilă, organizațiile neguvernamentale și comunitare. Iar furnizorii de servicii online sunt chemați să colaboreze cu guvernele, organizațiile internaționale și agențiile specializate de aplicare a legii pentru a identifica și elimina conținutul online care incită în mod public oamenii să migreze ilegal sau încurajează activități ilicite legate de traficul de persoane. De asemenea, se preconizează a fi convocat un grup de experți tehnici compus din reprezentanți ai instituțiilor și agențiilor UE, statelor membre, țărilor partenere, organizațiilor internaționale și altor părți interesate. Desigur, va fi asigurată o revizuire regulată la nivel politic, primul eveniment având loc la Copenhaga în primăvara anului 2024 (https://emnbelgium.be).
Mai ales că, potrivit grupului PPE, în Document de poziție privind Azilul și migrația din februarie 2023, peste 90% dintre persoanele care ajung neregulamentar în UE apelează la traficanți pentru a le facilita o parte din întreaga călătorie. Balcanii de Vest, cu 45% din toate depistările de intrări ilegale în Uniunea Europeană înregistrate în 2022, și rutele mediteraneene centrale continuă să fie cele mai active rute de migrație. Aceste călătorii nu se încheie neapărat cu sosirea pe teritoriul UE. Odată ce granițele externe au fost depășite, rețelele criminale își continuă activitatea, facilitând mișcările secundare neautorizate în interiorul UE și creând terenul pentru continuarea exploatării sexuale sau prin muncă și înființarea structurilor criminalității organizate. Este de datoria tuturor statelor membre și autorităților acestora să depună toate eforturile pentru a preveni ca oamenii să se îmbarce pe bărci nesigure și să fie prinși în capcană de traficanții de persoane și traficanți (https://www.eppgroup.eu).
Inițiativa Comisiei Europene vine la momentul în care Nigerul abrogă o lege care a luptat împotriva traficului de migranţi. În acest context, Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, declarând că este „foarte îngrijorată” de abrogarea de către regimul militar nigerian a unei legi care incriminează traficul ilegal de migranţi în această țară care este un centru de migranţi pentru Europa. Comisarul european pentru Afaceri Interne, regretând profund această decizie, a precizat că este “foarte îngrijorată de situație. Există un risc mare ca acest lucru să provoace noi decese (de migranți) în deșert”, iar acest lucru ar împinge și “probabil” mai mulți migranți să meargă în Libia și să „încerce să traverseze Mediterana” către UE. Se pare că adoptarea legii în Niger în 2015 a dus la „o scădere semnificativă a sosirilor neregulate și a numărului de decese în deșert”. Situația este cu atât mai alarmantă cu cât Nigerul, care primește numeroși migranți și refugiați din țările vecine, a fost considerat un partener cheie de către UE în gestionarea fluxurilor migratorii și stabilizarea regiunii. Legea abrogată prevedea pedepse „de la 1 la 30 de ani de închisoare” și „amenzi de la 3 milioane la 30 de milioane de franci CFA” (4.500 la 45.000 de euro) împotriva traficanților. De la intrarea sa în vigoare și cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, supravegherea, inclusiv supravegherea militară, a fost întărită în deșertul din regiunea Agadez (nord), un important punct de tranzit pentru mii de cetățeni ai Africii de Vest care solicită pentru emigrarea în Europa, prin Algeria sau Libia (https://fr.euronews.com).
Ca atare, Comisia Europeană apreciază că trebuie să ne unim pentru a elimina golurile din legile naționale și sistemele internaționale și pentru a preveni acest comerț criminal cu vieți umane. Consiliul Europei lucrează deja în această direcție de câțiva ani. Iar printre acțiunile cheie se numără Planul de acțiune al Consiliului Europei privind consolidarea cooperării internaționale și strategiile de investigare în lupta împotriva traficului de migranţi. Acest plan ghidează statele membre în adoptarea unor măsuri specifice, precum înlăturarea obstacolelor din calea anchetei și urmăririi penale a traficanților de migranţi, îmbunătățind în același timp schimbul de informații și cooperarea la nivel național și internațional (https://www.coe.int).
La summit-ul celor 27 de pe 14-15 decembrie 2023 a fost abordat și subiectul migrației. Cu ceastă ocazie Consiliul European a organizat o dezbatere strategică privind migrația și a luat act de scrisoarea recentă a președintei Comisiei Europene. Decizia celor 27 fiind aceea că Uniunea Europeană va continua să urmeze o abordare cuprinzătoare a migrației, care combină o acțiune externă sporită, parteneriate globale reciproc avantajoase cu țările de origine și de tranzit, abordarea cauzelor fundamentale ale migrației, oportunități prin migrația legală, o protecție mai eficientă a frontierelor și a mediului extern al UE, o luptă hotărâtă împotriva crimei organizate, a traficului de ființe umane și a traficului de migranţi și instrumentalizarea migrației ca amenințare hibridă, precum și o intensificare a returnărilor. De asemenea, Consiliul European condamnă cu fermitate toate atacurile hibride, inclusiv exploatarea migranţilor de către țări terțe în scopuri politice și își menține angajamentul de a asigura un control eficient al frontierelor externe ale UE. Uniunea Europeană este hotărâtă să contracareze atacurile hibride aflate în desfășurare la frontierele sale externe, lansate de Federația Rusă și Belarus (https://www.consilium.europa.eu).
Contrabanda de migranţi este o activitate criminală care nu respectă nici viața umană și nici demnitatea oamenilor în căutarea unor beneficii financiare sau beneficii materiale. Se pare că rețelele de contrabandă obțin profituri substanțiale din activitățile lor criminale, variind între 4,7 și 6 miliarde EUR anual la nivel mondial. Modurile de operare ale rețelelor de contrabandă se schimbă rapid, adaptându-se circumstanțelor și răspunsurilor autorităților naționale. Acesta este motivul pentru care Comisia își intensifică eforturile pentru a combate această criminalitate la scară globală. Ca atare, pe 20 decembrie 2023, negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului au convenit asupra formei finale a cinci reglementări UE, care stabilesc modul de împărțire a gestionării fluxurilor de azil și migrație între statele membre și ce trebuie făcut în cazurile de criză migratorie bruscă. Respectivele texte legislative reglementează, de asemenea, modul de tratare a persoanelor care sosesc la frontierele externe ale UE, procesarea cererilor de azil și identificarea celor care sosesc (https://www.europarl.europa.eu). Aceasta deoarece migranții ar trebui să fie protejați împotriva traficului ilegal. Categoric, modelul de afaceri în continuă schimbare al contrabandiștilor trebuie să fie distrus, iar rețelele criminale transnaționale ar trebui desființate prin acțiuni informate, decisive și coordonate ale forțelor de ordine și ale justiției.
