Ambasadorii statelor membre au convenit asupra propunerii de reformă a cadrului de guvernanță economică a UE, aprobând un mandat de negociere cu Parlamentul European privind regulamentul privind brațul preventiv și un acord de principiu în vederea consultării Parlamentului European cu privire la regulamentul privind brațul corectiv și la directiva privind cerințele referitoare la cadrele bugetare naționale, potrivit unui comunicat al Consiliului UE.
Acest lucru va deschide calea pentru negocierile cu Parlamentul cu privire la regulamentul privind brațul preventiv la începutul anului viitor.
”Prin reforma cadrului de guvernanță economică, asigurăm finanțe publice echilibrate și sustenabile, precum și protecția investițiilor, creșterea economică și crearea de locuri de muncă în întreaga UE. Suntem convinși că noile norme vor fi eficiente, vor sprijini obiectivele UE și vor îmbunătăți în mod semnificativ cadrul nostru existent”, a declarat Nadia Calvino, prim-vicepreședinte spaniol și ministru al economiei, comerțului și întreprinderilor.
Principalele elemente ale acordului
Obiectivul principal al reformei cadrului de guvernanță economică este de a asigura finanțe publice solide și sustenabile, promovând în același timp o creștere durabilă și favorabilă incluziunii și crearea de locuri de muncă în toate statele membre prin reforme și investiții.
Consiliul a convenit asupra obiectivului general al cadrului de reducere a gradului de îndatorare și a deficitelor într-o manieră graduală, realistă, susținută și favorabilă creșterii economice, protejând în același timp reformele și investițiile în domenii strategice precum cel digital, ecologic, social sau al apărării. În același timp, cadrul va oferi o marjă de manevră adecvată pentru politicile anticiclice și va aborda dezechilibrele macroeconomice.
Normele fiscale revizuite vor contribui, de asemenea, la realizarea unor obiective comune de politică pe termen mediu și lung, cum ar fi realizarea unei tranziții digitale și ecologice echitabile, asigurarea securității energetice, sprijinirea autonomiei strategice deschise, abordarea schimbărilor demografice, consolidarea rezilienței sociale și economice și a convergenței susținute, precum și punerea în aplicare a busolei strategice pentru securitate și apărare.
Consiliul a convenit că procedura bazată pe deficitul excesiv va rămâne neschimbată.
Planuri fiscal-structurale naționale pe termen mediu
Una dintre principalele noutăți ale reformei este adoptarea unei abordări diferențiate față de fiecare stat membru pentru a ține seama de eterogenitatea pozițiilor fiscale, a datoriei publice și a provocărilor economice din UE. Astfel, noul cadru va permite elaborarea unor traiectorii fiscale multianuale specifice fiecărei țări pentru fiecare stat membru, asigurând în același timp o supraveghere multilaterală eficace și respectând principiul tratamentului egal.
Fiecare stat membru va pregăti un plan fiscal-structural pe termen mediu, care se va întinde pe o perioadă de patru sau cinci ani, în care se va angaja la o traiectorie fiscală, precum și la investiții publice și reforme care, împreună, să asigure o reducere susținută și treptată a datoriei și o creștere durabilă și favorabilă incluziunii.
Traiectoria tehnică
Conform acordului, Comisia va transmite o traiectorie tehnică diferențiată și bazată pe risc, exprimată în termeni de cheltuieli nete multianuale, acelor state membre în care datoria publică depășește valoarea de referință de 60% din produsul intern brut (PIB) sau în care deficitul public depășește valoarea de referință de 3% din PIB.
Această traiectorie a cheltuielilor nete multianuale va fi transmisă în timp util pentru ca statele membre să își elaboreze planurile fiscale-structurale naționale pe termen mediu. Traiectoria tehnică va oferi posibilitatea ca, până la sfârșitul unei perioade de ajustare fiscală de patru ani, datoria publică să se afle pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau să se mențină la niveluri prudente sub 60% pe termen mediu, iar deficitul public preconizat să fie adus și menținut sub pragul de 3% din PIB pe termen mediu.
Încurajarea investițiilor și a reformelor
Consiliul a convenit, de asemenea, că statele membre pot beneficia de traiectorii de ajustare mai lungi dacă se angajează să facă reforme și investiții pentru sustenabilitate și creștere.
Statelor membre li s-ar permite să solicite o prelungire a perioadei de ajustare fiscală cu până la șapte ani dacă realizează anumite reforme și investiții care îmbunătățesc potențialul de creștere și sprijină sustenabilitatea fiscală, printre alte criterii. Investițiile din cadrul mecanismului de redresare și de reziliență vor fi luate în considerare pentru prelungirea perioadei.
Măsuri de siguranță
Pentru a îmbunătăți predictibilitatea rezultatului cadrului și pentru a consolida egalitatea de tratament, traiectoria tehnică va trebui să respecte două măsuri de salvgardare: măsura de salvgardare privind sustenabilitatea datoriei, pentru a asigura o scădere a nivelului datoriei, și măsura de salvgardare privind reziliența deficitului, pentru a asigura o marjă de siguranță sub valoarea de referință a deficitului de 3% prevăzută în tratat.
Traiectorii de cheltuieli nete
Consiliul ar urma să adopte o recomandare care să stabilească traiectoria cheltuielilor nete pentru fiecare stat membru ca indicator unic, pe baza planului fiscal-structural național pe termen mediu al acestora, și să aprobe setul de angajamente de reformă și de investiții care stau la baza unei prelungiri a perioadei de ajustare, dacă este cazul.
Se va crea un cont de control pentru a monitoriza abaterile de la traiectoria convenită a cheltuielilor nete.
Procedura de deficit excesiv
În ceea ce privește procedura de deficit excesiv bazată pe datorie, Consiliul a convenit că, pentru a declanșa procesul, Comisia va pregăti un raport atunci când raportul dintre datoria publică și PIB depășește valoarea de referință, când deficitul global nu este apropiat de o situație de echilibru sau de excedent și când abaterile înregistrate în contul de control al statului membru fie depășesc 0,3 puncte procentuale din PIB anual, fie 0,6 puncte procentuale din PIB în mod cumulativ.
Consiliul și Comisia vor face o evaluare globală echilibrată a tuturor factorilor relevanți care afectează evaluarea respectării criteriilor de deficit și/sau de îndatorare ale statului membru în cauză. Aceștia includ, printre altele, gradul provocărilor legate de datoria publică, dimensiunea abaterii, progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor și, după caz, creșterea cheltuielilor publice pentru apărare.
Consiliul a menținut normele procedurii de deficit excesiv în măsura în care, atunci când procedura de deficit excesiv este inițiată pe baza criteriului de deficit, traiectoria de corecție a cheltuielilor nete ar trebui să fie compatibilă cu o ajustare structurală anuală minimă de cel puțin 0,5% din PIB.
Cu toate acestea, Consiliul a decis, de asemenea, că, pentru o perioadă tranzitorie în 2025, 2026 și 2027, Comisia poate lua în considerare majorarea plăților privind dobânzile la calcularea efortului de ajustare în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Consiliul a convenit ca amenda în caz de nerespectare să se ridice până la 0,05% din PIB și să se acumuleze la fiecare șase luni până când se iau măsuri eficiente.
Clauzele de salvgardare
Consiliul a clarificat, de asemenea, condițiile pentru clauza generală de salvgardare.
Negocierile cu Parlamentul European cu privire la regulamentul privind brațul preventiv sunt așteptate să înceapă în ianuarie.
Regulamentul privind brațul corectiv și directiva privind cerințele pentru cadrele bugetare ale statelor membre necesită consultarea Parlamentului European. (A.S.)
