Israel și Palestina. Situația demografică nu favorizează pacea în regiune

 

Scarlat I

Pe 7 octombrie 2023, gruparea teroristă Hamas, a lansat un atac fără precedent asupra Israelului, omorând peste 1200 de persoane și luând aproximativ 240 de ostateci[1]. Această acțiune care o șocat pe toată lumea a destabilizat fragilul echilibru din regiune, subminând procesele de apropiere dintre Israel și lumea arabă.

În aceste condiții este necesară o analiză asupra motivelor răspunzătoare nu doar de degenerarea actuală a relațiilor din Orientul Mijlociu, dar și dacă există o modalitate care să permită normalizarea relațiilor sau măcar stabilizarea lor și în mod paradoxal, se poate observa că dinamica demografică a Israelului și a Palestinei se poate dovedi un impediment în calea păcii.

Dacă în majoritatea statelor dezvoltate sau în curs de dezvoltare, rata fertilității este de maxim 2, în Israel, aceasta se apropie de 3. La suprafață pare un lucru pozitiv, deoarece asigură continuarea statului Israel și dezvoltarea economică a acestuia, dar o analiză mai riguroasă ne poate arăta apariția unei probleme fundamentale, care pe parcursul timpului nu poate decât să crească instabilitatea regională.

Această rată a fertilității, împărțită pe categorii sociale, deși statul Israel se identifică ca fiind laic, dovedește cum apartenența religioasă contează enorm. Astfel, populația laică, seculară și cea traditională au în medie sub 3 copii , cea religioasă aproximativ 4, populația ultra-religioasă (haredi) datorită normelor religioase și sociale, respectate cu strictețe aproape absolută, ajunge să aibă o rată a fertilităii de aproximativ 6.

Minoritatea haredi, deși inițial se credea că va urma să fie asimilată sau va dispărea de la sine, din cauza acestei fertilități extrem de ridicate, în prezent ajunge să reprezinte aproximativ 14% din totalul populației, trendul actual indicând că aceasta va ajunge până la 16% până la sfârșitul deceniului[2].

Pentru a obține locuri în cadrul Parlamentului Israelian (Knesset) este necesar obținerea a 3,25% din voturile eligibile[3], astfel că încă de la formarea partidului Shas în 1984 (Shas este partidul de extremă dreapta creat de rabinul Ovadia Yosef), acesta a deținut cel puțin 4 locuri în cadrul Knesset-ului, atingând 11 locuri în urma alegerilor din 2022, fiind membru al coaliției de guvernare.

Politica agresivă și extremistă a acestui partid influențează și politicile adoptate de actualul guvern condus de Benjamin Netanyahu. Pentru Haredi și partidul Shas, Cisiordania, (teritoriu ocupat de Israel, dar care împreună cu Fâșia Gaza formează Palestina) este considerat ca fiind parte integrantă din Iudeea și Samaria, fiind zone de o importanță fundamentală pentru extremiștii religioși, fiind regiuni ancestrale evreiești. Politicile de colonizare urmate de Shas în sudul Israelului, nu doar că au agravat doar relațiile cu statele arabe, dar au fost considerate excesive chiar și de Președintele american Joe Biden, care în 2021 a criticat implementarea acestora[4].

Extinderea coloniilor israeliene au provocat deseori tensiuni între populația palestiniană care deja ocupa zona și coloniștii israelieni, deseori existând conflicte soldate cu decese.

Pe de altă parte și în Fâșia Gaza situația este aproximativ asemănătoare. Cu o rată a fertilității extrem de ridicată, populația palestiniană a crescut  cu aproximativ 4%, cea mai ridicată rată la nivel mondial[5]. Situația economică dificilă cu care se confruntă populația din Fâșia Gaza și raportul ridicat de dependență, nu fac decât să sporească tendințele extremiste din zonă. Gruparea teroristă Hamas, a folosit constant sentimentele de nemulțumire existente pentru a recruta noi membrii și pentru a lansa atacuri teroriste asupra civililor israelieni.

Cele două soluții inițiale existente pentru a aplana conflictele dintre Israel și Autoritatea palestiniană, adică formarea unui stat unitar care să cuprindă ambele populații sau crearea unui stat independent palestinian nu mai pot fi puse în practică.

În primul rând, crearea unui stat israelian care să cuprindă atât Fâșia Gaza cât și Cisiordania a fost clar respins de către Israel, deoarece numărul ridicat de palestinieni, de aproximativ 4,8 milioane (excluzând populația palestiniană care trăiește în prezent în Israel), ar conduce inevitabil la apariția unui partid palestinian, susținut de Hamas sau  Hezbollah care ar putea obține puterea, în mod democratic, în Israel.

Al doilea scenariu, cel al creării unui stat independent palestinian este de asemenea aproape imposibil, deoarece ar presupune existența unui coridor terestru între Fâșia Gaza și Cisiordania (cedarea de către Israel a unei părți din teritoriu), iar segmentul ultra-religios al populației israeliene ar respinge ferm o asemenea decizie.

Atâta vreme cât în ambele părți, segmentele populației cu vederi de extremă dreapta este în creștere, este imposibilă identificarea unei soluții care să permită crearea unui climat stabil și pașnic. Israel, Fâșia Gaza și Cisiordania, reprezintă în prezent noul ”butoi cu pulbere” dar cu efecte nu doar regionale, ci posibil la nivel global.

 

[1] What is Hamas and why is it fighting with Israel in Gaza? – BBC News

[2] Haredim are fastest-growing population, will be 16% of Israelis by decade’s end | The Times of Israel

[3] Elections in Israel | The Central Elections Committee (www.gov.il)

[4] In Biden shift, US denounces Israel on settlements (france24.com)

[5] The West Bank and Gaza: A Population Profile | PRB

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top