Manoela Popescu
Președintele rus, Vladimir Putin, a participat la Summit-ul virtual al G20 convocat pentru 22 noiembrie de președinția indiană a grupului care reprezintă principalele economii ale lumii. La sfârșitul acestei luni, India predă președinția G20 Braziliei și a dorit să facă un bilanț asupra activității sale. Însă, interesul suscitat de summit-ul virtual al marilor puteri economice ale lumii, convocat și prezidat de premierul indian Narendra Modi, a fost dat de faptul că, pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, Vladimir Putin s-a adresat liderilor G20. Se știe că, din mai multe motive, Vladimir Putin nu a participat la summit-urile G20 anterioare, desfășurate la New Delhi și Nusa Dua, în locul său participând ministrul său de externe, Serghei Lavrov (https://www.lesoir.be).
Grupul celor Douăzeci (G20) este principalul forum pentru cooperarea economică internațională. Acesta joacă un rol important în modelarea și întărirea arhitecturii și guvernanței globale asupra tuturor problemelor economice internaționale majore. Fondat în 1999, G20 a apărut după criza financiară din Asia, ca un forum pentru miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale pentru a discuta problemele economice și financiare globale. G20 include 19 țări (Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Rusia, Regatul Unit, Republica Coreea, Turcia, SUA, Arabia Saudita, Africa de Sud) și două organisme regionale: Uniunea Europeană și Uniunea Africană (în 2023). Membrii G20 reprezenta în 2021 mai mult de 80% din PIB-ul global, mai mult de 75% din comerțul global și aproximativ două treimi din populația lumii. Summit-ul G20 are loc în fiecare an, sub conducerea unei președinții rotative. G20 s-a concentrat inițial în mare măsură pe probleme macroeconomice majore, dar de atunci și-a extins agenda pentru a include comerț, dezvoltare durabilă, sănătate, agricultură, energie, mediu, schimbări climatice și lupta împotriva corupției (https://www.g20.org). La summit-ul virtual de pe 22 noiembrie 2023 au participat pe lângă membri G20: Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Comore (Președintele Uniunii Africane), Coreea de Sud, Franța, Germania, Arabia Saudită (Președintele Uniunii Africane), India (Președintele), Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Regatul Unit, Rusia, Turcia, Statele Unite și state invitate: Bangladesh, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Spania, Mauritius, Țările de Jos, Nigeria, Oman, Singapore, precum și organizații internaționale: Banca Asiatică de Dezvoltare (ADB), Coaliția pentru infrastructură rezistentă la catastrofe (CDRI), Consiliul pentru Stabilitate Financiară (FSB), Organizația Internațională a Muncii (OIM), Fondul Monetar Internațional (FMI), Alianța Internațională Solară (ISA) ), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Națiunile Unite (ONU), Banca Mondială, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Organizația Mondială a Comerțului (OMC).
Se cunoaște faptul că președintele Rusiei nu a fost prezent la summit-urile anterioare deoarece membrii occidentali ai G20 au încercat să izoleze Rusia de la invazia Ucrainei din februarie 2022 şi au impus sancțiuni la exportul de materii prime rusești, deși cu un impact redus asupra politicii rusești. Războiul din Ucraina, care a început odată cu trimiterea trupelor ruse pe teritoriul ucrainean în februarie 2022, a dus la cel mai mortal conflict european de după cel de-al Doilea Război Mondial. În septembrie, pentru al doilea an consecutiv, Vladimir Putin nu a răspuns favorabil invitației de a reprezenta fizic Rusia la summit-ul G20, în timp ce liderul a fost exclus de pe scena internațională pentru atacul armat asupra Ucrainei. Totuși, la începutul lunii octombrie 2023, președintele rus a afirmat că nu va merge fizic la summit-uri internaționale pentru a nu „provoca probleme” organizatorilor. Ca atare, președintele rus, Vladimir Putin, care a sărit peste întâlnirea liderilor G20 din septembrie din India de la New Delhi, a participat prin videoconferință la summit-ul virtual al G20 de pe 22 noiembrie 2023. Prim-ministrul Shri Narendra Modi anunțase, în timpul sesiunii de închidere a Summit-ului G20 de la New Delhi din 10 septembrie 2023, că India va găzdui un summit virtual al liderilor G20 înainte de încheierea președinției G20 a Indiei. G20 din India a stabilit șase priorități pentru dialogul G20 în 2023: dezvoltare ecologică, finanțare pentru schimbările climatice și programul LIFE, creștere accelerată, incluzivă și rezistentă.
Oare prim-ministrul Shri Narendra Modi a anunțat un summit virtual pentru ca președintele rus să-și poată face apariția pe scena internațională, ținând cont de legăturile istorice ale Rusiei cu India? India, care a organizat miercuri, 22 noiembrie 2023, Summit-ul virtual al G20, deține președinția G20 până la sfârșitul lunii noiembrie, iar New Delhi are legături istorice strânse cu Moscova, Rusia rămânând cel mai mare furnizor de arme al Indiei (https://www.lecho.be).
Astfel, acest summit a fost oportunitate perfectă pentru Vladimir Putin de a reveni pe scena politică mondială. Vizat din luna martie a acestui an de un mandat internațional de arestare din partea Curții Penale Internaționale (CPI), călătoria lui în străinătate este limitată. Acuzat că a deportat câteva mii de copii ucraineni în Rusia, Vladimir Putin poate fi arestat aproape oriunde pune piciorul. Aproape oriunde pe lumea asta, deoarece există aproximativ șaizeci de state care nu recunosc jurisdicția CPI. Acesta este cazul Chinei și Kârgâzstanului, unde a fost în vizită în octombrie. Acestea au fost singurele sale două călătorii în străinătate în opt luni (https://www.francetvinfo.fr). În plus, șeful statului brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, a spus că vrea să-l invite pe Putin la următorul Summit G20 de la Rio de Janeiro din 2024, spunând că nu va fi arestat dacă va merge acolo, în ciuda mandatului de arestare al Curții Penale Internaționale (CPI) emis în martie. Brazilia este semnatară a Statutului de la Roma din 1998, tratatul internațional care a dus la crearea CPI în 2002 și, prin urmare, teoretic ar trebui să-l aresteze pe președintele rus dacă ar intra pe teritoriul său. De altfel, liderul brazilian a reamintit, în timpul interviului de pe 9 septembrie 2023, că o întâlnire a liderilor unui bloc de țări emergente, printre care Brazilia și Rusia, va avea loc pe teritoriul Rusiei înainte de următoarea întâlnire a liderilor G20 (https://www.ouest-france.fr).
În schimb, înainte de începerea Summit-ului G20 de la Bali din 2022, grupul PPE și-a exprimat dezaprobarea puternică față de prezența Rusiei în discuțiile liderilor G20, votând în favoarea unei rezoluții a Parlamentului European pentru a clasifica Federația Rusă drept stat terorist. Potrivit vicepreședintei pentru afaceri externe al grupului PPE, Rasa Juknevičienė, a lăsa „unul dintre directorii unui stat terorist să participe în egală măsură la discuția despre viitorul lumii – asta înseamnă să-i permitem lui Lavrov să stea la aceeași masă cu restul liderilor G20. Este inacceptabil. Nu ar trebui să negociem niciodată cu teroriștii”. De altfel, grupul PPE a solicitat proceduri judiciare în cadrul dreptului internațional pentru investigarea și urmărirea penală a oricăror acte care se califică din punct de vedere juridic drept crimă de război (https://www.eppgroup.eu).
Cu toate acestea, datorită Summit-ului G20 organizat prin videoconferință de India, președintele Rusiei a avut la dispoziție o platformă internațională, o platformă pentru a recâștiga controlul pe plan diplomatic și a-și consolida legăturile cu țările din Asia, Orientul Mijlociu și Africa (https://www.francetvinfo.fr).
La Summit-ul virtual al G20, președintele rus Vladimir Putin a respins acuzațiile despre războiul său de agresiune din Ucraina. Potrivit Kremlinului, unii participanți din grupul marilor puteri economice (G20) au părut supărați în discursurile lor de agresiunea Rusiei în Ucraina. Liderul de la Kremlin a recunoscut că „acțiunile militare sunt întotdeauna o tragedie” și a precizat că „ar trebui să ne gândim cum să punem capăt acestei tragedii”. El a clarificat apoi că „Rusia nu a refuzat niciodată discuțiile de pace cu Ucraina”, în schimb „Ucraina refuză să negocieze”. Din perspectiva Kremlinul, Ucraina este o țară care este condusă de „neo-naziști”, iar schimbarea puterii care a urmat protestelor pro-europene de la Kiev din 2014 reprezintă declanșatorul războiului. Într-adevăr, Rusia ocupă în prezent aproape o cincime din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea, anexată în 2014. Pentru Kiev, retragerea trupelor ruse este o condiție pentru o pace durabilă. Moscova se opune la rândul său. Cancelarul german, Olaf Scholz (SPD), a declarat, după o întâlnire cu premierul italian, Giorgia Meloni, că summit-ul este o bună oportunitate de a clarifica faptul că pacea în Ucraina ar putea fi restabilită cu ușurință dacă Rusia și-ar retrage trupele. Premierul italian, Giorgia Meloni, a ținut un discurs similar, deoarece a vizitat Berlinul miercuri și a menținut legătura cu Olaf Scholz la reuniunea G20.
În timpul discursului său la G20, Vladimir Putin a trecut la conflictul din Gaza, deturnând astfel atenția internațională spre noul conflict major din Fâșia Gaza. Categoric, războiul din Orientul Mijlociu a împins războiul din Ucraina în plan secundar (https://www.francetvinfo.fr). În alocuțiunea sa, Vladimir Putin a întrebat dacă membri G20 nu sunt supărați de masacrul populației civile din Fâșia Gaza. Teroriștii islamiști Hamas au comis masacre în Israel pe 7 octombrie, iar armata israeliană a lansat apoi atacuri aeriene asupra Fâșiei Gaza și a pătruns cu trupe terestre în teritoriul izolat de coastă. Potrivit premierului indian Narendra Modi, membrii G20 au salutat pauza umanitară planificată de joi. Acordul dintre Israel și Hamas prevede o încetare a focului de maximum zece zile în Israel și în Fâșia Gaza izolată. Concret, aceasta implică schimbul a până la 100 de ostatici israelieni cu până la 300 de deținuți palestinieni în închisorile israeliene.
În plus, președintele Rusiei nu a scăpat prilejul de a acuza marile puteri occidentale pentru creșterea prețurilor și pentru alte probleme ale economiei globale. Astfel, Vladimir Putin a spus că trilioane de dolari și euro au fost injectați în economie, parțial pentru a combate efectele pandemiei de COVID-19, care a dus la inflație globală și la o creștere a prețurilor la alimente și energie, care afectează în principal țările sărace (https://aussiedlerbote.de). În acest context, Vladimir Putin nu a pierdut ocazia de a preciza faptul că Rusia a expediat cereale în Africa gratuit și, în plus, a subliniat angajamentul țării sale de a contribui la obiectivele globale de climat și dezvoltare.
Summit-ul G20 de pe 22 noiembrie a fost ocazia ideală pentru președintele rus să dispună de o audiență internațională care să-i permită să dea vina pe Ucraina pentru eșecul negocierilor de încheiere a conflictului. În acest context, Uniunea Europeană a încercat să liniștească Ucraina, deși este clar că Vladimir Putin intenționează să profite de o posibilă slăbire a sprijinului militar pentru Kiev. Uniunea Europeană încearcă cu orice preț să liniștească Ucraina înainte de un summit european din decembrie, considerat deja „foarte dificil”, despre care Kievul se așteaptă cu nerăbdare să îi răsplătească eforturile de a adera la UE. În acest sens, președintele Consiliului European, Charles Michel, a fost marți, 21 noiembrie 2023 la Kiev pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelensky și a-l asigura de sprijinul neclintit al Europei (https://www.tf1info.fr). Dar, mai ales, președintele rus a exploatat deturnarea atenției către orientul Mijlociu și a acționat pentru a ieși din statutul său de paria și de a recâștiga controlul pe plan diplomatic. În discursul său s-a evidențiat conceptul său de „nouă ordine mondială”, concept pe care îl abordează, printre altele cu China, împotriva neocolonialismului americanilor și europenilor. În mod evident, discursul său pentru pace și pentru încetarea focului atât în Ucraina, cât și în Fâșia Gaza a creat disensiuni între statele membre G20.
În același timp, Summit-ul G20 a fost o oportunitate de a face un bilanț al anului petrecut sub președinția indiană și de a lansa președinția braziliană pentru 2024. Șeful statului francez i-a mulțumit prim-ministrului Narendra MODI pentru președinția sa la G20, care a contribuit la transmiterea unui mesaj puternic de unitate și responsabilitate față de restul lumii. De asemenea, Summit-ul G20 de pe 22 noiembrie 2023 a fost o oportunitate de a aborda conflictele și crizele. În acest sens, președintele Franței a reamintit sprijinul deplin pentru Ucraina în fața războiului de agresiune al Rusiei, iar în ceea ce privește Orientul Mijlociu, a condamnat atacurile teroriste Hamas și a reamintit necesitatea ca toate țările să le condamne fără echivoc (https://www.elysee.f).
La Summit-ul virtual G20, găzduit de Guvernul Indiei, din Santiago, Chile a participat și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite (ONU), António Guterres. El le-a spus liderilor G20 că lumea, în special țările în curs de dezvoltare, se confruntă cu o „furtună perfectă” cu inegalități tot mai mari, haos climatic, conflict și foamete. Potrivit secretarului general ONU, membrii G20 pot contribui la deschiderea drumului în ceea ce privește justiția financiară și climatică. În ceea ce privește justiția financiară, șeful ONU a salutat sprijinul G20 pentru planul său anual de redresare de 500 de miliarde de dolari, menit să accelereze Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD). Potrivit grupului PPE, UE s-a aflat și în spatele reuniunii G20 care a început să pună ordine într-un sistem financiar internațional excesiv dereglementat.
De asemenea, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite (ONU) a salutat acordul încheiat între Israel și Hamas, cu medierea Qatarului și sprijinul Egiptului și al Statelor Unite. Organizația Națiunilor Unite și-a mobilizat toate capacitățile pentru a sprijini punerea în aplicare a acordului și pentru a-și optimiza impactul pozitiv asupra situației umanitare din Gaza (https://press.un.org).
Rămâne de văzut dacă se va materializa efectele a ceea ce președinția Indiei a G20 a reiterat și anume că „suntem o singură familie, pe un pământ, cu un singur viitor” și că toate deciziile și acțiunile G20 vor susține acest deziderat.
