Manoela Popescu
Se știe că, pe 4 noiembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în timpul vizitei sale la Kiev că Ucraina îndeplinește deja 90% din condițiile stabilite pentru demararea negocierilor de aderare. Ca atare, anunțul făcut miercuri, 8 noiembrie 2023, referitor la deschiderea negocierilor de aderare la UE a Ucrainei și a Republicii Moldova, la următorul summit UE din decembrie, a fost așadar doar o formalitate și a confirmat faptul că tocmai a fost făcut un pas crucial pentru lansarea procesului de negociere.
Ursula von der Leyen a afirmat că „Ucraina a făcut progrese excelente în vederea aderării la UE”. De aceea, se aștepta ca evaluarea UE, prezentată miercuri, 8 noiembrie, să spună în ce măsură Ucraina a avansat în îndeplinirea diferitelor criterii economice, juridice şi de altă natură, pentru a deschide calea spre negocierile de aderare din decembrie. Desigur, Comisia Europeană a precizat faptul că liderii Uniunii Europene ar trebui să autorizeze deschiderea negocierilor formale privind aderarea Ucrainei și Moldovei la Uniunea Europeană odată ce cele două țări vor finaliza reformele necesare. Însă, Comisia Europeană a recomandat Consiliului deschiderea negocierilor de aderare cu aceste două țări, „În lumina rezultatelor obținute de Ucraina și Moldova și a eforturilor de reformă în curs”. Iar Raportul privind progresele înregistrate de țările candidate confirmă faptul că Ucraina a îndeplinit patru din cele șapte condiții prealabile pentru deschiderea negocierilor, dar că mai sunt multe de făcut în lupta împotriva corupției, a destructurării oligarhiei și a drepturilor minorităților (https://fr.euronews.com).
La recomandarea Comisiei, liderii UE ar putea sprijini deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la următorul summit UE din decembrie, decizie care necesită însă unanimitatea tuturor celor 27 de state membre. Europa ar transmite astfel un mesaj clar președintelui rus, Vladimir Putin, și ar sprijini un executiv ucrainean care se află acum în mare dificultate în acest conflict armat care durează de aproape 2 ani. Contraofensiva Ucrainei, lansată în cursul verii, nu a obținut rezultatele așteptate pe teren și războiul dintre Israel și Hamas a distras atenția aliaților de la războiul din Ucraina. Însă, există și posibilitatea să nu fie un vot unanim la summit-ul din decembrie în ceea ce privește deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE. Spre exemplu, Germania și Franța consideră că instituțiile europene trebuie mai întâi să se reformeze pentru a putea lucra cu mai multe țări. Alte state membre UE sunt îngrijorate de intrarea în UE a unei țări de peste 40 de milioane de locuitori care ar deranja echilibrul financiar european (https://www.rtbf.be).
Potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, extinderea este o politică vitală pentru UE. “Finalizarea Uniunii este un apel din istorie, orizontul natural al Uniunii noastre”. În accepțiunea acesteia, beneficiile extinderii UE sunt de ambele părți, atât pentru statele candidate, cât și pentru UE (https://www.lemonde.fr).
Volodimir Zelensky, președintele Ucrainei, a numit concluzia Comisiei ca fiind „istorică”. În acest sens, solicitând parlamentarilor ucraineni să continue reformele legislative necesare deschiderii negocierilor de aderare la UE, președintele Ucrainei a precizat faptul că „UE reprezintă securitatea economică și stabilitatea socială pentru Ucraina, iar Ucraina reprezintă întărirea întregii comunități europene”. În același context, Olha Stefanishyna, vicepremierul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, a subliniat, chiar înainte de publicarea raportului, că acesta reprezintă o „evaluare importantă” și că țara intenționează să-și anunțe următorii pași ca răspuns la recomandările primite (https://fr.euronews.com).
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adus urgență în ceea ce este, în mod tradițional, un proces lent de aderare la UE, înainte ca o țară să devină membră cu drepturi depline. Astfel, pentru prima dată în istoria extinderii UE, Comisia dă undă verde negocierilor de aderare înainte ca o țară să îndeplinească toate condițiile. Mai mult decât atât, Comisia Europeană susține că lucrările tehnice ar putea începe „imediat”, odată ce liderii UE susțin negocierile. În plus, instituția europeană subliniază că este pregătită să prezinte până în martie anul viitor un raport privind progresele înregistrate de Ucraina și Moldova în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor restante. Înainte să primească reproșuri pentru unda verde dată negocierilor de aderare pentru cele două state, Ursula von der Leyen a precizat că procesul a rămas bazat pe merit și că nu a putut fi anunțată nicio „date fixă” pentru calitatea de membru cu drepturi depline.
Mai ales că, se știe, Comisia Europeană oferă candidaților un cadru de negociere care conține 35 de capitole din acquis-ul comunitar și pe care candidatul trebuie să-l transpună în legislația lor. Apoi trebuie să efectueze numeroase reforme fundamentale privind statul de drept, economie, funcționarea instituțiilor democratice și administrația publică și să consolideze lupta împotriva corupției și crimei organizate. Dar progresul reformelor depinde adesea de capacitățile politice și de voința guvernelor în vigoare, care uneori pot încetini procesul. De exemplu, Croația a avut nevoie de 8 ani pentru a se conforma regulilor UE. Odată ce toate criteriile au fost îndeplinite, este pregătit un tratat de aderare. Acesta trebuie apoi validat de toate statele membre. În acest context, cea mai optimistă speranță este că procesul de aderare al Ucrainei se va încheia în 2030.
Se pare că noua evaluare a progresului înregistrat de țările candidate către aderarea la UE confirmă faptul că Ucraina a îndeplinit patru dintre cele șapte condiții preliminare pentru deschiderea negocierilor. Iar Moldova trebuie să își finalizeze reformele judiciare și să introducă noi măsuri anticorupție. Se pare că ambele țări au finalizat cel puțin 90% din reformele necesare, iar restul de reforme ar putea fi rezolvate de către Kiev și Chișinău la timp pentru ca negocierile să înceapă în prima jumătate a anului 2024.
În cazul Ucrainei, țara a parcurs un drum lung și a trebuit să realizeze un prim set de reforme rapide pentru a respecta cele șapte criterii definite de Uniunea Europeană și a revendica apartenența. Astfel, parlamentul ucrainean și-a modificat legislația pentru a combate corupția pe scară largă, pentru a asigura independența justiției și a mass-mediei, pentru a reforma Curtea Constituțională, pentru a asigura controlul financiar al oligarhilor, pentru a consolida drepturile fundamentale și drepturile minorităților naționale (https://www.rtbf.be).
Cu toate acestea, reformele aflate în așteptare ar putea genera neliniște în rândul unor lideri ai UE. Surse diplomatice au declarat că, deși statele membre ar putea susține deschiderea negocierilor de aderare în decembrie, unele țări preferă să amâne negocierile formale până în 2024 pentru a asigura punerea în aplicare deplină a reformelor. Deja, premierul ultranaționalist al Ungariei, Viktor Orbán, a amenințat că se va folosi de dreptul de veto pentru a se opune candidaturii Ucrainei pentru ceea ce el a descris drept o nerespectare a drepturilor minorității maghiare. Aceasta deoarece, ca parte a reformelor sale, Kievul trebuie să asigure integrarea limbilor minoritare, inclusiv româna și maghiară, limbile oficiale ale UE, în sistemul de învățământ secundar și peisajul media al țării. În ceea ce privește limba rusă, vorbită de aproximativ 30% dintre ucraineni, va fi exclusă de la reformele lingvistice. De asemenea, progresele semnificative în lupta împotriva corupției sunt considerate esențiale pentru obținerea sprijinului din partea statelor membre. Premierul slovac Robert Fico și-a exprimat recent rezervele cu privire la planurile UE de a crește sprijinul financiar pentru Ucraina, deoarece sublinia printr-un mesaj că „Ucraina este una dintre cele mai corupte țări din lume”. Kievul se află pe locul 116 din 180 de țări în Indicele de percepție a corupției al Transparency International (https://fr.euronews.com).
Grupul PPE a salutat cu mare satisfacție recomandarea Comisiei Europene de a începe discuțiile de aderare la UE cu Ucraina și Moldova. Vicepreședinta grupului PPE pentru Afaceri Externe, Rasa Juknevičienė, fiind de părere că „Ucraina merită asta. Nu luptă doar pentru sine, ci și pentru siguranța și securitatea întregii Europe. Împreună, suntem mult mai puternici. Vom continua să facem tot posibilul pentru a ajuta Ucraina să îndeplinească cerințele cât mai curând posibil”. Se știe că grupul PPE a încurajat și susținut întotdeauna dreptul Ucrainei de a-și alege în mod liber calea europeană și alianțele. De asemenea, a inițiat apelurile pentru acordarea statutului de candidat UE Ucrainei și pentru începerea negocierilor de aderare cât mai curând posibil în acest an. De aceea, grupul PPE solicită acordarea Ucrainei statutul de membră a UE înainte de sfârșitul acestui deceniu, cu condiția ca Kievul să implementeze toate reformele necesare. În plus, grupul PPE sprijină ferm aderarea Ucrainei la NATO.
În actualul context geopolitic, în mod evident, extinderea UE aduce plus de siguranță și stabilitate în Europa, oferind garanția securității tuturor cetățenilor UE. De asemenea, liderii încep, să explice opiniei publice faptul că integrarea noilor țări ar aduce oportunități economice și ar crește ponderea Uniunii pe scena internațională. Dacă Uniunea va porni pe calea unei noi extinderi, care ar putea să-și crească populația cu 15%, va trebui, de asemenea, să-și reformeze guvernanța pentru a-și asigura „capacitatea de absorbție”. În acest sens, în capitalele statelor membre au început discuții pe tema metodelor decizionale, politicilor (agricultură, coeziune) și instituțiilor europene.
