Manoela Popescu
Din perspectiva focalizării la nivel local a investițiilor în proiecte europene, grupul PPE a demarat o inițiativă de evaluare și monitorizare a modului de funcționare a investițiilor regionale și locale ale UE, prin misiuni organizate în diferite regiuni europene, în zone urbane și rurale. De ce această inițiativă din partea grupului PPE? Aceasta deoarece grupul PPE dorește să consolideze investițiile UE în proiecte și infrastructură locală, transformându-le într-un instrument mai puternic și mai orientat pentru a îmbunătăți viața oamenilor și pentru a răspunde provocărilor socio-economice actuale. Astfel, membrii grupului PPE vor vizita investițiile locale ale UE în Croația, Slovenia, România, Portugalia, Spania, Polonia și Bulgaria. În acest mod, potrivit purtătorului de cuvânt al grupului PPE în Comisia pentru dezvoltare regională și președintele Grupului de monitorizare a coeziunii (al grupului PPE), Andrey Novakov, nu doar că se încearcă o focalizare a investițiilor la nivel local, ci se intenționează ca prin analiza provocărilor să se găsească „viitoarea formulă a politicii de coeziune” (https://www.eppgroup.eu).
Ca atare, în perioada octombrie 2023 – aprilie 2024, grupul PPE a planificat șase misiuni în șapte state membre. Prima misiune a avut loc deja în Croația și Slovenia, la sfârșitul lunii octombrie, urmând România, Portugalia, Spania, Polonia și Bulgaria. În cadrul acestor misiuni de coeziune, membrii grupului PPE se vor întâlni cu lideri politici, miniștri și membri ai parlamentelor naționale, lideri regionali și primari. Potrivit croatului Sunčana Glavak (PPE), „Misiunea de coeziune a grupului PPE în Croația și Slovenia ne arată valoarea adăugată reală a UE și importanța politicilor sale”. Proiectele finanțate de UE, vizitate în cele două state europene, au oferit o perspectivă mai bună asupra beneficiilor pe care UE le aduce cetățenilor săi. De asemenea, în timpul misiunii din Croația și Slovenia, au fost analizate și investițiile UE în urma recentelor cutremure și inundații din regiune. În opinia slovenului Franc Bogovič (PPE), misiunea a fost, în același timp, o oportunitate excelentă pentru deputații PPE de a observa Politica de coeziune a UE în manifestare, în regiunile de frontieră îndepărtate din Slovenia și Croația (https://www.eppgroup.eu).
De fapt, grupul PPE dorește să arate că investițiile UE în infrastructura de transport, energie, IMM-uri, competențe, inovare, agricultură, reforme și alte domenii contribuie la construirea UE în timp de pace, la reconstruirea UE în perioade de criză, la asigurarea rezilienței în beneficiul fiecărui cetățean european (https://www.eppgroup.eu).
Se știe, consolidarea investițiilor Uniunii Europene în proiecte și infrastructură locală poate aduce beneficii semnificative comunităților locale și economiei în ansamblu. Printre căile de consolidare a investițiilor UE pot fi: dezvoltarea Parteneriatelor Public-Privat (PPP), promovarea fondurilor europene disponibile, creșterea transparenței și eficienței în administrarea fondurilor, dezvoltarea proiectelor durabile și inteligente, stimularea investițiilor private prin facilități fiscale, promovarea colaborării regionale, implicarea sectorului privat în procesul de dezvoltare a proiectelor, monitorizarea și evaluarea constantă a proiectelor.
Parteneriatele Public-Privat pot contribui cu succes la consolidarea investițiilor Uniunii Europene în proiecte și infrastructură locală, deoarece prin PPP-uri se pot atrage fonduri private pentru proiectele publice, contribuind astfel la creșterea investițiilor. Iar guvernele locale ar putea oferi facilități fiscale sau alte stimulente pentru a atrage investiții private în proiectele de infrastructură. Acestea pot include scutiri de taxe, deduceri fiscale și alte beneficii pentru investitorii care contribuie la dezvoltarea comunității locale. Implicarea sectorului privat în fazele de planificare și dezvoltare a proiectelor poate asigura că acestea sunt sustenabile și au un potențial ridicat de succes. În plus, sectorul privat aduce expertiză și resurse financiare care pot facilita accesul la finanțări europene.
Însă, fondurile europene disponibile dezvoltării regionale și locale trebuie să fie promovate intens. O informarea corectă și accesibilă despre fondurile europene disponibile și cum pot fi accesate poate crește numărul de proiecte finanțate. Astfel, se pot organiza sesiuni de informare și training-uri pentru autoritățile locale și organizații non-guvernamentale pentru a le ajuta să înțeleagă și să acceseze fondurile europene disponibile. În același timp, o administrare transparentă și eficientă a fondurilor europene poate crește încrederea investitorilor. Iar implementarea unor sisteme de management și monitorizare eficiente poate contribui la îmbunătățirea utilizării fondurilor și la evitarea cheltuielilor inutile.
În plus, investițiile în proiecte care promovează durabilitatea și inovația pot atrage fonduri europene suplimentare. Astfel, proiectele care vizează energiile regenerabile, eficiența energetică, transportul public și digitalizarea pot fi prioritizate pentru a accesa finanțări din fonduri europene.
De asemenea, colaborarea între regiuni poate contribui la creșterea impactului investițiilor europene. Proiectele care implică mai multe regiuni pot fi mai atractive pentru finanțare și pot aduce beneficii mai mari în ansamblu. Desigur, un proces de monitorizare și evaluare constantă a proiectelor finanțate poate ajuta la identificarea problemelor în timp util și la ajustarea strategiilor pentru a maximiza impactul investițiilor.
Plecând de la contextul actual, cel al multiplelor provocări și crize, regiunile și orașele s-au angajat pe deplin în tranziția verde și digitală, contribuind la transformarea societăților noastre, ca actori-cheie ai agendei de dezvoltare durabilă. Tranziția verde și cea digitală sporind însă atât costurile, cât și riscurile, punând provocări existențiale pentru multe regiuni europene.
Războiul din Ucraina, aflat încă în plină desfășurare, aducând distrugeri și forțând milioane de oameni să plece din casele lor, a amplificat celelalte crize, îngreunând tot mai mult rolul regiunilor și orașelor asumat. „Raportul anual al UE privind starea regiunilor și orașelor” publicat pe 9 octombrie 2023 oferă o privire de ansamblu asupra celor mai presante probleme cu care se confruntă regiunile și orașele la nivel global în Europa, precum și soluțiile vizate la orientarea deciziilor strategice ale Uniunii. Acest raport include informații despre modul în care regiunile și orașele fac față crizelor, cum ar fi dezastrele climatice sau războiul Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, arată modul în care regiunile și orașele contribuie la transformarea pe termen lung a societăților noastre, întărind în același timp coeziunea. Politica de coeziune fiind esențială pentru această transformare structurală și pe termen lung. De aceea, o politică de coeziune puternică și eficientă reprezintă o preocupare majoră pentru toate regiunile și orașele din Uniunea Europeană. Se știe că, aceasta este principala politică de investiții a UE pentru punerea în aplicare a măsurilor în vederea atingerii obiectivului tratatului de consolidare a coeziunii economice, sociale și teritoriale a UE, cu un buget de 392 de miliarde EUR pentru perioada 2021-2027. De asemenea, este principala politică de investiții din UE pentru a ajuta regiunile și orașele să își asigure un viitor mai bun, deblocând potențialul acestora, indiferent dacă sunt urbane sau rurale, centrale sau periferice. Dar, mai presus de toate astea, raportul din 2023 evidențiază cele mai presante provocări cu care se confruntă regiunile și orașele UE, oferind soluții reale când vine vorba de urgențe și crize, cum ar fi dezastrele climatice, războiul Rusiei împotriva Ucrainei sau penuria de energie sau transformarea ecologică și digitală (https://cor.europa.eu).
Astfel, în ciuda creșterii prețurilor la energie și a inflației ridicate, în acest an, administrațiile locale și regionale au continuat să furnizeze servicii esențiale (cum ar fi școlile, spitalele, centrele de îngrijire și transportul public) prin economii semnificative de energie în încălzirea și iluminatul clădirilor publice, prin utilizarea mai rapidă a surselor regenerabile de energie, dar și prin reduceri bugetare pentru alte servicii comunitare. De aceea, în raport se precizează că, pornind de la inițiativa REPowerEU, UE ar trebui să ofere regiunilor și orașelor sprijin și investiții suplimentare pentru a îmbunătăți eficiența energetică, a implementa sursele regenerabile de energie, economia circulară și rețelele inteligente, promovând astfel producția locală de energie și sporind autonomia energetică a UE.
Referitor la criza climatică, potrivit Raportul anual al UE privind starea regiunilor și orașelor, investițiile mai puternice în adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora pot menține coeziunea între UE și în cadrul statelor membre. Potrivit Comitetului European al Regiunilor, UE ar trebui să își intensifice solidaritatea (https://cor.europa.eu). Astfel, mecanismele de coeziune vor permite regiunilor și orașelor sale să își intensifice investițiile pentru adaptarea la schimbările climatice și reziliența la schimbările climatice și vor împiedica cele mai vulnerabile regiuni/localități și grupurile sociale vulnerabile să fie cele mai afectate. În acest sens, Pactul verde european ar trebui să implice puternic regiunile și orașele în realizarea neutralității climatice și în reziliența la schimbările climatice.
În ceea ce privește siguranța alimentară necesară cetățenilor, UE ar trebui să investească în producția agricolă locală durabilă și să își scurteze lanțurile de aprovizionare. Cu alte cuvinte, investițiile UE ar trebui să favorizeze producția locală, să achiziționeze în mod durabil și să se orienteze către sisteme alimentare durabile. De altfel, se cunoaște faptul că, fără angajamentul regiunilor și orașelor europene, 105 din 169 de obiective stabilite de ODD nu vor fi atinse până în 2030, cum ar fi reducerea sărăciei și ecologizarea infrastructurilor locale (https://cor.europa.eu). Ca atare, în Raportul anual al UE privind starea regiunilor și orașelor se precizează că UE ar trebui să ofere regiunilor și orașelor un cadru coerent și consolidat pentru dezvoltare durabilă, care să se alinieze la agendele globale privind clima și durabilitatea. Respectivul cadru fiind creat ținându-se seama de provocările transformatoare cu care se confruntă regiunile și orașele, astfel încât, punerea în aplicare să reflecte mai mult realitățile locale. Iar instituțiile UE trebuie să colaboreze cu toate nivelurile de guvernare pentru a acoperi lacunele financiare, oferind finanțare directă și orientări concrete, introducând bugete ecologice și corelând mai bine Pactul verde al UE cu guvernanța economică a UE.
Ținând cont de provocările cu care se confruntă regiunile și orașele, credința grupului PPE, susținută de Comitetului European al Regiunilor, este că reformarea politicii de coeziune trebuie realizată printr-o abordare bazată pe misiune și la nivel local, aplicând principiul „a nu prejudicia coeziunea” în toate politicile și inițiativele UE, prin efectuarea unor evaluări cuprinzătoare ale impactului teritorial. Iar implementarea unui mix adecvat de strategii și colaborarea între autoritățile locale, sectorul privat și comunități pot duce la succesul și durabilitatea investițiilor UE.
