Iulia S
În ultimii 5 ani, scena politică europeană a fost marcată de creșterea în popularitate a unor curente anti-europene, anti-NATO, anti-democratice, cel mai des fiind utilizate exprimări, dacă nu extremiste sau direct naționaliste, populiste. Astfel partidele de centru dreapta, până la cele de extremă dreapta s-au folosit de fricile oamenilor pentru a-și promova interesele, scopul final al acestor partide fiind de a obține puterea în cadrul alegerilor care urmau sau care urmează în viitor.
De la alegerile nordul european (Suedia), până în partea sudică a Uniunii Europene (Italia) și până în vestul european (Spania), promisiunile s-au bazat pe frica oamenilor față de situația economică, migrația necontrolată sau posibilitatea unui conflict cu Federația Rusă, dacă Uniunea Europeană continuă să susțină Ucraina în conflictul izbucnit în 2014 și transformat într-un război deschis în 2022.
Discuțiile diplomatice și economice în contradictoriu dintre Bruxelles și Varșovia sau Budapesta sunt deja bine cunoscute, acestea având de cele mai multe ori valențe nu doar economice (neacordarea unor fonduri financiare sau utilizarea dreptului de veto pentru folosirea rezervelor europene în diverse scopuri) ci chiar sociale.
Polonia, deși a fost lăudată intens datorită poziției sale pro Ucraina, în decursul timpului a fost considerată, împreună cu Ungaria, ”oaia negră” a Uniunii Europene, în special datorită reformelor pe care Partidul Lege și Justiție, care formează guvernul de la Varșovia, le-a adoptat și care au ca rezultat subordonarea Justiției, independența acesteia nemaiputând fi garantată[1]. Reforma judiciară lansată încă din 2015, încalcă legislația europeană, deoarece subminează dreptul de a acea acces la o justiție independentă.
În ciuda acestor ”reforme” juridice, popularitatea Partidului Lege și Justiție a fost întotdeauna la cote înalte, în special datorită declarațiilor populiste, dar și a poziției clare pe care guvernul polonez a luat-o vis-a-vis de Rusia.
Alegerile parlamentare care au avut loc în octombrie 2023, au fost ca o gură de aer proaspăt nu doar pentru Polonia ci și pentru toată Uniunea Europeană, deoarece Varșovia începe să joace un rol din ce în ce mai important pe scena europeană, devenind un actor de primă mână, posibil chiar să ajungă egalul altor capitale europene cum ar fi Berlin sau Paris, fiind în mod clar centrul de putere din estul Uniunii Europene.
În centrul acestor alegeri s-au aflat pe de o parte actuala guvernare PiS (Partidul Lege și Justiție) care a guvernat țara încă din 2015, și pe de altă parte fostul Prim-Ministru al Poloniei (2007-2014) și Președinte al Consiliului European (2014-2019), Donald Tusk în fruntea Coaliții Civice (Koalicja Obywatelska).
Deși suportul acordat de electorat, Partidului Lege și Justiție s-a erodat în ultimii ani, în special datorită reformelor adoptate dar și datorită conflictelor repetate dintre Varșovia și Bruxelles, nici suportul de care a beneficiat Donald Tusk nu a fost la cote maxime, acesta fiind încă investigat în legătură cu presupuse abuzuri de putere din perioada când era Prim-Ministru. Fiecare partid beneficiază de suportul electoral distinct. Astfel în vreme ce Coaliția Civică este preferată tradițional în Vestul Poloniei și în centre urbane majore, cum ar fi Varșovia, Partidul Lege și Justiție are centrul de putere în partea de sud-est a țării și în zonele rurale sau orașele mici.
După ce a revenit pe scena politică poloneză și a preluat controlul Coaliției Civice în 2021, Donald Tusk a reușit să ridice înapoi în sondaje partidul de la 16% în iulie 2021, la 31% în prezent[2], ceea ce a jucat un rol hotărâtor în cadrul alegerilor din octombrie.
Conform rezultatelor, opoziția poloneză, formată din Coaliția Civică, A Treia Cale și Noua Stângă (Nowa Lewica – social democrați), deși individual au obținut scoruri în urma Partidului Lege și Justiție, împreună pot forma o majoritate, putând astfel detrona lunga dominație a PiS. Locurile obținute de partide sunt distribuite astfel:
-Partidul Lege și Justiție 196 de locuri;
-Coaliția Civică -158 de locuri;
-A Treia Cale – 61 de locuri;
-Noua Stângă – 30 de locuri;
-Confederația Libertate și Independență (partid de extremă dreaptă, evitat chiar și de PiS) – 15 locuri.
Astfel, opoziția, obține 249 de locuri, iar necesarul pentru crearea unei majorități parlamentare fiind de 231 de locuri.
Conform legislației poloneze, Președintele va acorda șansa de a forma Guvernul partidului sau coaliției care obține majoritatea, fapt ce aproape automat înseamnă că fosta opoziție va prelua puterea și va îndepărta PiS, după 8 ani de dominație, iar Donald Tusk din funcția de Președinte al Coaliției Civice, cel mai bine cotat partid din opoziție, va deveni următorul Prim-Ministru al Poloniei.
Rezultatele acestor alegeri au fost primite foarte pozitiv la Bruxelles și în celelalte capitale europene. După o perioadă încărcată, în care se părea că dreapta, extrema-dreaptă va continua să ia avânt în Europa, reîntoarcerea la cârma unuia dintre cele mai puternice state europene a unei persoane pro-europene și pro-NATO cum este Donald Tusk, înseamnă că tendințele populiste sau naționaliste pot fi dacă nu oprite, cel puțin încetinite considerabil.
Pe scena internațională, și aici vorbim în principal de situația din Ucraina, ne putem aștepta ca poziția lui Donald Tusk să nu difere considerabil față de actuala politică externă susținută de Mateusz Morawiecki, ambii fiind critici declarația ai invaziei rusești din Ucraina și susținători ai Kievului.
Pe plan intern situația nu este la fel de simplă. Nu doar că Donald Tusk va avea de găsit o balanță între cerințele fiecărui partid care va alcătui noua coaliție de guvernare, dar trebuie să ajute la repararea legăturilor dintre Varșovia și Bruxelles, lucru ce va fi considerabil mai greu de realizat. Este necesar să dea înapoi reformele implementate de guvernarea PiS și să reasigure Uniunea Europeană de independența sistemului de justiție polonez, lucru ce se poate dovedi dificil, în special datorită faptului că Președintele polonez, Andrezj Duda (ajuns Președinte datorită apartenenței la PiS) are confrom legislației poloneze dreptul de veto în ce privește promulgarea legilor. În aceste condiții, orice nouă reformă dorită de viitoarea coaliție de guvernare poate fi blocată de Președintele Andrezj Duda.
Chiar și în aceste condiții, realegerea lui Donald Tusk, va însemna că acesta va face tot pasibilul pentru a repara relațiile tensionate dintre Varșovia și Bruxelles, capitalele europene fiind mult mai dispuse să răspundă apelurilor și cerințelor fostului președinte al Consiliului European, o parte din fondurile de 35 de miliarde de euro, alocate pentru refacerea economiei poloneze în urma pandemiei de Covid-19, fonduri blocate în acest moment, putând fi eliberate și acordate Varșoviei, chiar dacă nu pot fi îndeplinite toate cerințele Bruxellului, un astfel de gest fiind mai mult un semn de ”bună încredere”, ceea ce ar ajuta enorm nu doar economia poloneză, ci ar fi un semnal pentru toate statele europene, dovedind că respectarea legilor europene și a valorilor UE vor fi recepționate pozitiv la Bruxelles, iar tendințele naționaliste sau populiste nu pot găsi suport în Uniunea Europeană.
[1] Poland’s legal overhaul violates the right to have an independent and impartial judiciary, ECJ rules | Euronews
[2] POLITICO Poll of Polls — Polish polls, trends and election news for Poland – POLITICO
