Manoela Popescu
Asigurarea unui nou pachet de sprijin financiar de mai multe miliarde de euro pentru Ucraina depinde de revizuirea bugetului pe termen lung al UE. Iar grupul PPE a îndemânat statele membre UE să convină asupra respectivei revizuiri la momentul la care Parlamentul European și-a adoptat poziția cu privire la „facilitatea pentru Ucraina” propusă, în valoare totală de 50 de miliarde de EUR (prin granturi și împrumuturi) (https://www.eppgroup.eu).
Se știe că pe 20 iunie 2023, Comisia Europeană a propus instituirea unui Mecanism specific pentru sprijinirea redresării, reconstrucției și modernizării Ucrainei ținând cont de consecințele devastatoare pe care războiul de agresiune declanșat de Rusia le are asupra populației, economiei și infrastructurii Ucrainei și, mai ales, ținând cont de amploarea și complexitatea enormă a provocării reprezentate de redresarea și reconstrucția Ucrainei. Prin respectivul instrument de finanțare specific se are în vedere oferirea unui sprijin coerent, previzibil și flexibil pentru perioada 2024-2027 Ucrainei, care să fie adaptat la provocările fără precedent legate de sprijinirea unei țări aflate în război. Trebuie spus că mecanismul propus reconfirmă angajamentul ferm al UE de a sprijini Ucraina atât în fața războiului de agresiune dus în prezent de Rusia, cât și pe calea sa către aderarea la UE. La acel moment, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, declara că „Ucraina luptă cu curaj împotriva invadării de către Rusia și are nevoie de sprijin financiar stabil din partea noastră pentru a face față costurilor uriașe pe care le implică acest lucru”. Ideea este că cele 50 de miliarde de EUR pentru perioada 2024-2027, reprezintă ajutorul Ucrainei pentru a rezista agresiunii și pentru reconstruirea unei țări moderne și prospere. Motivul, potrivit președintei Comisiei, este acela că „Ucrainenii au aspirații profund europene. Iar Uniunea noastră sprijină eforturile acestei națiuni curajoase” (https://ec.europa.eu).
De fapt, Mecanismul pentru Ucraina va sprijini eforturile acesteia de a-și menține stabilitatea macrofinanciară, de a susține redresarea și de a moderniza țara, în timp ce implementează reforme esențiale pe calea aderării la UE. În același timp, va sprijini tranziția către o economie verde, digitală și incluzivă, care se aliniază treptat la normele și standardele UE. Respectivul mecanism este structurat pe trei piloni: sprijin financiar acordat statului sub formă de granturi și împrumuturi; un cadru de investiții specific pentru Ucraina; asistență tehnică și alte măsuri de sprijin. Astfel, instrumentul va garanta o finanțare stabilă și previzibilă și va susține viabilitatea finanțelor Ucrainei oferind, în același timp, un cadru solid pentru protejarea bugetului UE. Iar asistența tehnică și alte măsuri de sprijin (inclusiv mobilizarea expertizei în materie de reforme, sprijin pentru municipalități, societatea civilă și alte forme de ajutor bilateral) vor fi disponibile Ucrainei așa cum, în mod normal, sunt disponibile tuturor țărilor în curs de aderare în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA). Trebuie precizat faptul că, de asemenea, Mecanismul pentru Ucraina va sprijini realizarea obiectivelor Planului pentru Ucraina. Suma totală prevăzută pentru Mecanism este de până la 50 de miliarde de EUR pentru perioada 2024-2027 (granturi și împrumuturi). Granturile vor fi mobilizate prin intermediul unui nou instrument special, propus în contextul evaluării la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (CFM) (https://ec.europa.eu).
Se știe că, în 2022, UE a pus la dispoziția Ucrainei asistență macrofinanciară de 7,2 miliarde de EUR sub formă de împrumuturi și granturi. Această asistență financiară având drept scop promovarea stabilității în Ucraina și satisfacerea nevoilor sale de finanțare imediate și urgente. Iar în decembrie 2022, Consiliul a adoptat un pachet legislativ care permite UE să asiste financiar Ucraina cu 18 miliarde de EUR pe parcursul acestui an (2023). Cele 18 miliarde de EUR sunt prevăzute pentru asistență financiară pe termen scurt, pentru finanțarea nevoilor imediate ale Ucrainei, pentru a sprijini reabilitarea infrastructurii critice și pentru a oferi sprijin inițial pentru reconstrucția durabilă după război, precum și pentru a sprijini Ucraina pe traiectoria sa de integrare europeană (https://www.consilium.europa.eu).
De aceea, în contextul revizuirii CFM 2021-2027, grupul PPE subliniază necesitatea unui „acord privind facilitatea pentru Ucraina, astfel încât sprijinul ferm al UE pentru Ucraina să continue fără probleme”. Ca atare, grupul PPE îndemna statele membre să își îndeplinească atribuțiile pentru a asigura încheierea cu succes a revizuirii bugetului pe termen lung al UE până la sfârșitul acestui an. În acest sens, Michael Gahler, negociatorul principal al Parlamentului European pentru Comisia pentru Afaceri Externe, susține că este nevoie cu disperare de o nouă finanțare în Ucraina, o țară devastată de războiul brutal de agresiune al Rusiei. Potrivit acestuia, „Facilitatea pentru Ucraina combină procesele de reconstrucție și aderarea la UE” și reprezintă modalitatea de a da putere municipalităților și regiunilor, precum și întreprinderilor mici și mijlocii. Însă, distribuirea fondurilor către Ucraina va fi examinată în mod responsabil de către Parlamentul European (PE) și va depinde de „Aprobarea statului de drept, precum și a altor valori europene fundamentale”, pentru a crea o bază stabilă pentru o Ucraine mai puternică. În plus, PE se va asigura că fondurile bugetare ale UE sunt utilizate în mod eficient, transparent și cu o supraveghere clară. Un astfel de proces va permite, în cele din urmă, separarea completă a Ucrainei de influența rusă (https://www.eppgroup.eu).
Această preocupare a PE pentru sprijinul Ucrainei vine după ce, pe 2 octombrie 2023, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, înaintea întâlnirii șefilor diplomației europene de la Kiev, afirma că „victoria” Ucrainei împotriva Rusiei „depinde” de cooperarea dintre Kiev și Uniunea Europeană. Credința președintelui ucrainean este că „Ucraina și întreaga lume liberă sunt capabile să câștige în această confruntare”, „Dar victoria noastră depinde direct de cooperarea noastră”. Ca atare, în timpul unui discurs la reuniunea șefilor diplomației europene de la Kiev, Volodimir Zelenski a cerut „accelerarea lucrărilor în UE” care vizează autorizarea transferului de active rusești înghețate pentru finanțarea reconstrucției Ucrainei devastate de război. Această recuperare este estimată la sute de miliarde de dolari. Referitor la acest subiect, șeful diplomației ucrainene, Dmytro Kouleba, a deplâns în septembrie „lipsa voinței politice” în Occident pentru rezolvarea acestei situații (https://www.tf1info.fr).
În același timp, cu toată deschiderea majorității statelor membre UE, reuniunea extraordinară a miniștrilor de externe ai UE de la Kiev nu a reușit să deblocheze un program de asistență militară de 500 de milioane de EUR pentru Ucraina, deoarece Ungaria şi-a menținut dreptul de veto asupra ajutorului încă din luna mai şi nu a cedat în ciuda apelurilor repetate din partea lui Josep Borrell, șeful politicii externe al Uniunii Europene, care a încercat să joace un rol de mediere în conflictul bilateral. Exista speranța că Ungaria va reveni asupra deciziei sale, dat fiind faptul că Agenția Națională de Prevenire a Corupției (NACP) a Ucrainei a suspendat temporar desemnarea OTP Bank, cea mai mare bancă a Ungariei, de pe lista sa publică de „sponsori internaționali ai războiului”. Bancă fiind adăugată pe respectiva listă pentru prima dată la începutul lunii mai, ceea ce a înfuriat Budapesta și a condus la un impas prelungit în procesul decizional al Uniunii Europene (https://fr.euronews.com).
Dar ce este această listă publică de „sponsori internaționali ai războiului”? Lista „sponsorilor” este o colecție de companii și directori care, potrivit NACP, continuă să facă afaceri în Rusia, plătesc taxe guvernului central și sprijină bugetul federal care finanțează războiul împotriva Ucrainei. Se știe că, din perspectivă juridică, a fi pe această listă a „sponsorilor războiului” nu există repercusiuni, însă, categoric, dăunează reputației și imaginii. De aceea, guvernul maghiar a reclamat în repetate rânduri includerea băncii OTP, considerând-o „inacceptabilă” şi „scandaloasă” şi şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca ultima tranșă de sprijin militar al UE către Ucraina (https://www.tf1info.fr).
Însă, după luni de zile în care a refuzat orice concesiune, NACP a anunțat la sfârșitul lunii septembrie, suspendarea temporară a OTP Bank de pe lista sponsorilor de război, precum și a altor cinci companii maritime grecești. Retragerea definitivă a OTP Bank de pe lista „sponsorilor războiului” va avea loc doar atunci când banca demonstrează că a întrerupt definitiv relațiile cu Rusia. Până nu demult, site-ul OTP Bank indica că are 2,4 milioane de clienți în Rusia, în prezent secțiunea rusă a site-ului nu mai este accesibilă. Agenția Națională de Prevenire a Corupției (NACP) a Ucrainei a sperat că această mișcare va permite Ungariei să deblocheze 500 de milioane de EUR în ajutor militar vital al UE pentru poporul ucrainean. Cu toate acestea, Ungaria nu a cedat, argumentând că modificarea a fost insuficientă pentru satisfacerea cerințelor sale, așteptând radierea OTP Bank de pe lista „sponsorilor războiului” pentru a participa la „alte finanțări UE pentru livrările de arme către Ucraina”. Astfel că Josep Borrell nu a putut anunța, după întâlnirea de la Kiev, deblocarea ajutorului de 500 de milioane de EUR al UE către Ucraina. Cu toate acestea, Josep Borrell a subliniat că „Prin venirea la Kiev, miniștrii de externe ai Uniunii Europene transmit Ucrainei un mesaj puternic de solidaritate și sprijin în fața acestui război nedrept și ilegitim”. Credința șefului politicii externe al Uniunii Europene este că „Cel mai puternic angajament de securitate pe care îl putem lua față de Ucraina este apartenența la Uniunea Europeană” (https://www.tf1info.fr).
În vederea susținerii Ucrainei, Josep Borrell a anunțat că va propune un nou pachet de asistență militară al UE pentru Ucraina în valoare de „până la 5 miliarde de EUR” pentru a acoperi nevoile țării până în 2024. Această tranșă va face parte din programul de 20 de miliarde de EUR pe care l-a prezentat în această vară. Ajutorul este canalizat prin Facilitatea europeană pentru pace, un aranjament în afara bugetului care rambursează parțial cheltuielile suportate de statele membre pentru a continua aprovizionarea țării devastate de război. Speranța șefului politicii externe al Uniunii Europene este să obțină un acord, “înainte de sfârșitul anului”, asupra pachetul de 5 miliarde de EUR. Cu toate acestea, propunerea ar putea fi în curând respinsă din nou de veto. Mai ales că Robert Fico, câștigătorul alegerilor parlamentare din Slovacia, a adoptat un program pro-rus și s-a angajat să pună capăt asistenței militare pentru Ucraina (https://fr.euronews.com).
În plus, la întâlnire „istorică” a miniștrilor de externe ai UE de la Kiev, șeful diplomației germane a cerut Occidentului „un plan de protecție de iarnă, care să includă apărare aeriană, generatoare și întărirea aprovizionării cu energie” pentru Ucraina, pentru a ajuta această țară să facă față „brutalității” atacurilor rusești asupra infrastructurii sale energetice (https://www.tf1info.fr).
Ca atare, în acest context, revizuirea cu succes a CFM 2021-2027, care să includă „facilitatea pentru Ucraina” propusă, în valoare totală de 50 de miliarde de EUR, este absolut necesară pentru ca poporul ucrainean să meargă cu încredere și echipați corespunzător spre victoria armată și economică, precum și pe linia aderării la comunitatea europeană.
