Uniunea Europeană își va dubla sprijinul umanitar pentru Armenia, ajungând la 10,4 milioane de euro. Anunțul a fost făcut de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,la Granada, la cel de-al treilea summit al Comunității Politice Europene.
„UE este alături de Armenia. Ne dublăm sprijinul umanitar pentru a atenua situația dificilă a celor 100 000 de armeni din Karabah care au fost strămutați. Și canalizăm mai mult sprijin bugetar către statul armean. UE își menține angajamentul deplin de a sprijini negocierile cu Azerbaidjanul și de a facilita dialogul”, a declarat Ursula von der Leyen.
De asemenea, UE va oferi un sprijin bugetar de 15 milioane de euro Armeniei pentru a răspunde nevoilor socio-economice și pentru achiziționarea de alimente și combustibil., a mai spus aceasta.
„Vom discuta ce altceva putem face pentru a sprijini Armenia în această situație dificilă”.
Armenia a solicitat Uniunii Europene să sancţioneze Azerbaidjanul pentru operaţiunea sa militară din enclava Nagorno-Karabah şi a avertizat că Baku ar putea ataca Armenia dacă Occidentul nu adoptă măsuri ferme.
Ambasadorul Armeniei pe lângă UE, Tigran Balaian, i-a cerut Occidentului să furnizeze asistenţă „curajoasă” pentru securitate Armeniei. „Nu este doar opinia guvernului armean, ci şi al multor experţi, dar şi al unor state membre UE, că un atac asupra Armeniei propriu-zise este iminent”, a declarat Balaian într-un interviu pentru Reuters.
Uniunea Europeană a activat Mecanismul de Protecție Civilă pentru Armenia, mobilizând un sprijin umanitar în valoare de 5,2 milioane de euro pentru gestionarea persoanelor strămutate, după o convorbire telefonică între șefa Comisiei Europene și premierul armean Nikol Pashinyan.
Forțele din Azerbaidjan au lansat pe 19 septembrie o ofensivă fulger „antiteroristă pentru restabilirea ordinii constituționale”, declanșând dizolvarea Nagorno-Karabah ca stat separatist nerecunoscut și un exod în masă al etnicilor armeni către Armenia, cei din urmă aflându-se deja de nouă luni sub blocadă azeră și temându-se de o epurare etnică odată cu noile evoluții.
Parlamentul European a adoptat, joi, o rezoluție în care se afirmă că „situația actuală echivalează cu o epurare etnică și condamnă cu fermitate amenințările și violențele comise de trupele azere”.
Europarlamentarii au cerut celor 27 de state membre ale UE „să adopte sancțiuni specifice împotriva unor persoane din guvernul azer” pentru atacul și presupusele încălcări ale drepturilor omului în Nagorno-Karabah.
De asemenea, ei au îndemnat blocul „să reducă dependența UE de exporturile de gaz din Azerbaidjan” și au cerut Bruxelles-ului să își revizuiască relațiile cu această țară.
Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar până recent era populată majoritar de etnici armeni. În 2020, Azerbaidjanul a obţinut câştiguri teritoriale semnificative în timpul unui război care a durat şase săptămâni şi s-a soldat cu mii de morţi de ambele părţi. (A.S.)
