Manoela Popescu
Una dintre realizările majore ale integrării europene și unul dintre principalele sale motoare, Piața Unică Europeană, piatră de temelie a economiei UE, sărbătorește cea de-a 30-a aniversare. Instituită la 1 ianuarie 1993, piața unică europeană permite libera circulație în UE a bunurilor, a serviciilor, a persoanelor și a capitalurilor, facilitând viața cetățenilor și deschizând noi oportunități pentru întreprinderi. Astfel, Piața Unică Europeană (Single Market) este unul dintre pilonii principali ai Uniunii Europene (UE) și reprezintă un spațiu în care bunurile, serviciile, capitalul și persoanele circulă liber între statele membre ale UE. Se știe că scopul principal al Pieței Unice Europene este de a elimina barierele comerciale și de a facilita comerțul și cooperarea între țările membre. Acesta a fost un obiectiv cheie al integrării europene încă de la înființarea Comunității Economice Europene în anii ’50.
În 2023, Piața Unică Europeană ar trebui să fie în continuare un element vital al economiei europene. Eficiența sa depinde de mai mulți factori, printre care: eliminarea barierelor comerciale, armonizarea regulamentelor, mobilitatea forței de muncă, inovarea și digitalizarea, politici comerciale externe, coeziunea și solidaritatea.
În prezent, UE continuă să lucreze la eliminarea barierelor comerciale dintre statele membre, cum ar fi taxele vamale și restricțiile comerciale, pentru a facilita comerțul transfrontalier. Un alt aspect crucial al Pieței Unice Europene este armonizarea regulamentelor în ceea ce privește standardele de calitate, siguranță și altele pentru produse și servicii. Acest lucru ajută la creșterea încrederii consumatorilor și a mediului de afaceri. Piața Unică Europeană se bazează și pe libertatea de circulație a persoanelor. În 2023, continuarea mobilității forței de muncă în UE va influența eficiența pieței și, în mod sigur, va contribui la dezvoltarea comunității. Însă, pentru a rămâne competitivă în era globalizării, Piața Unică Europeană trebuie să încurajeze inovarea și să se adapteze la schimbările tehnologice, inclusiv digitalizarea, pentru a susține creșterea economică. Relațiile comerciale externe ale UE joacă, de asemenea, un rol important în eficiența pieței, deoarece acordurile comerciale cu alte țări pot influența accesul la noi piețe și potențialul de creștere economică. În plus, asigurarea că toate statele membre beneficiază de pe urma Pieței Unice Europene și că nu există disparități economice semnificative între ele este esențială pentru eficiența generală a pieței.
Privind retrospectiv, timp de 30 de ani, piața unică a condus la o integrare fără precedent a piețelor între economiile statelor membre, servind drept motor al creșterii economice și al competitivității și sprijinind puterea economică și politică a Europei la nivel mondial. Totodată, aceasta a jucat un rol-cheie în accelerarea dezvoltării economice a noilor state membre care au aderat la UE, eliminând barierele de intrare și stimulând creșterea economică. Dar, mai ales, Piața Unică Europeană a fost esențială pentru a ajuta Europa să facă față pandemiei de COVID-19 și, în prezent, crizei energetice cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Astfel, se știe că, în timpul pandemiei de COVID-19, menținerea frontierelor interne deschise și asigurarea bunei funcționări a pieței unice au permis vaccinurilor, echipamentelor medicale și altor materiale critice să ajungă la cei care aveau nevoie de ele. Iar acum răspunsul Europei la actuala criza energetică se bazează pe planul REPowerEU, care valorifică puterea pieței unice pentru a permite Uniunii Europene să achiziționeze în comun surse de energie mai diversificate și să accelereze în mod semnificativ dezvoltarea și utilizarea energiei curate și din surse regenerabile. Acest lucru a dus deja la reducerea dependenței UE de combustibilii fosili din Rusia (https://ec.europa.eu).
În continuare, menținerea și consolidarea integrității pieței unice vor rămâne esențiale pentru a permite Europei să răspundă în mod coordonat noilor provocări și să sprijine în continuare competitivitatea economiilor europene. Este important de menționat că, în fiecare an, Comisia Europeană și alte instituții ale UE monitorizează și evaluează eficiența Pieței Unice Europene și propun reforme sau îmbunătățiri atunci când este necesar.
Categoric, astăzi Piața Unică Europeană continuă să fie forța motrice pentru ca UE să abordeze noile provocări. Aceasta deoarece ea poate ajuta la găsirea de soluții pentru a aborda schimbările climatice, la construirea unei aprovizionări cu energie curată și sigură, precum și la sprijinirea digitalizării și tranziției verzi. Piața unică este, de asemenea, coloana vertebrală a rezilienței Europei, permițându-i să iasă mai puternică din pandemia COVID-19 și din criza energetică actuală, ajutând companiile să-și diversifice lanțurile de aprovizionare și să găsească noi oportunități de afaceri (https://single-market-economy.ec.europa.eu).
Una dintre măsurile adoptate în 2023 în ceea ce privește îmbunătățirea și funcționarea Pieței Unice Europene în contextul schimbărilor economice și politice în curs de desfășurare în Europa și la nivel global este Instrument pentru situații de urgență al pieței unice (SMEI). Acesta a fost prezentat de Comisia Europe pe 19 septembrie 2022 și votat pe 13 septembrie 2023 în Parlamentul European. Instrument pentru situații de urgență al pieței unice este un cadru de guvernanță în situații de criză care urmărește să mențină libera circulație a bunurilor, serviciilor și persoanelor și disponibilitatea bunurilor și serviciilor esențiale în cazul unor situații de urgență viitoare, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor din întreaga UE.
Deși piața unică s-a dovedit a fi cel mai bun atu în gestionarea crizelor, pandemia de COVID-19 a evidențiat deficiențe structurale care afectează capacitatea UE de a răspunde în mod eficace și coordonat situațiilor de urgență. Raportul privind eficacitatea măsurilor luate de UE în cazul COVID-19 evidențiază faptul că măsurile unilaterale au cauzat fragmentarea, agravând criza și afectând în special IMM-urile. Astfel că, Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digital preciza la prezentarea Instrumentului pentru situații de urgență al pieței unice, în septembrie 2022, că „trebuie să facem ca piața noastră unică să devină operațională în permanență, inclusiv în perioade de criză. Trebuie să o facem mai puternică”. În acest sens, UE are nevoie de alte instrumente pentru ca să acționeze colectiv și rapid, pentru ca piața unică să rămână deschisă, iar „bunurile de importanță vitală să rămână disponibile pentru a proteja cetățenii europeni”. În acest context, potrivit comisarului pentru piața internă, Thierry Breton, „Instrumentul pentru situații de urgență al pieței unice va oferi un răspuns structural pentru a menține libera circulație a bunurilor, a persoanelor și a serviciilor în perioade nefavorabile. SMEI va asigura o mai bună coordonare cu statele membre, va contribui la prevenirea și limitarea impactului unei potențiale crize asupra industriei și economiei noastre și va dota Europa cu instrumente de care partenerii noștri mondiali dispun și care nouă ne lipsesc” (https://ec.europa.eu).
În mod evident, acest instrument pentru situații de urgență al pieței unice completează alte măsuri legislative ale UE pentru gestionarea crizelor, cum ar fi mecanismul de protecție civilă al Uniunii, dar și normele UE pentru sectoare specifice, lanțuri de aprovizionare sau produse precum sănătatea, sau securitatea alimentară.
Grupul PPE a votat nouă lege care va preveni închiderea ilegală a frontierelor în viitor, așa cum a fost cazul în timpul pandemiei de COVID-19, pentru a asigura buna funcționare a Pieței Interne a UE în timpul următoarei eventuale crize. Andreas Schwab, care a negociat poziția Parlamentului European cu privire la Instrumentul de urgență și reziliență al pieței interne a precizat că „După cum am învățat din COVID-19, nimeni nu este în siguranță până când toată lumea este în siguranță. Abordările naționale privind închiderea frontierelor sau controalele la export nu funcționează”. De aceea, SMEI reprezintă pentru grupul PPE o realizare majoră, deoarece include „debirocratizarea punctelor de trecere a frontierei pentru lucrători. Prin așa-numitele „benzi rapide”, lucrătorii relevanți pentru criză vor putea trece granița în caz de criză completând formulare digitale uniforme, bazate, spre exemplu pe codul QR COVID. Furnizarea dovezilor relevante, fie că este vorba de sănătate sau de muncă, ar avea loc apoi digital și în același mod în întreaga UE” (https://www.eppgroup.eu).
În SMEI se precizează că „sunt interzise restricțiile privind libera circulație a bunurilor, serviciilor și persoanelor impuse de statele membre ca răspuns la o situație de urgență pe piața internă, cu excepția cazului în care acestea sunt justificate de motive legitime de interes public, cum ar fi politica, siguranța sau sănătatea și cu condiția să respecte principiile nediscriminării și proporționalității”. Însă, se mai precizează și că orice astfel de restricție este limitată în timp și eliminată imediat ce regimul de urgență al pieței interne este dezactivat sau, chiar mai devreme, în cazul în care restricția nu mai este justificată sau proporțională (https://www.europarl.europa.eu).
Instrumentul de urgență și reziliență al pieței interne va permite, de asemenea, întreprinderilor să joace un rol activ în următoarea criză. Potrivit grupului PPE, prin SMEI, „În loc să-i împovărăm cu solicitări birocratice de informații obligatorii din partea Comisiei Europene, am creat stimulente pentru ca întreprinderile să contribuie voluntar la soluționarea crizei. Ei pot participa voluntar la așa-numitele teste de stres pentru a-și verifica rezistența în cazul unei crize. În același timp, aceștia pot furniza în mod voluntar Comisiei informații cu privire la stocurile lor de produse relevante pentru criză” (https://www.eppgroup.eu).
Este important de menționat că instrumentul SMEI este parte a eforturilor mai ample ale UE de a face față perturbărilor și crizelor care pot apărea în Piața Unică Europeană. De aceea, Comisia Europeană va juca un rol central în guvernarea instrumentului, în concordanță cu necesitatea unei abordări coordonate pentru a lua măsurile necesare în timp util pentru a răspunde la urgență. Comisia este consiliată de un grup consultativ format din reprezentanți ai statelor membre, care este implicat în evaluarea amplorii crizei și a necesității de a activa modul de alertă sau de urgență pentru piața unică, precum și în definirea măsurilor destinate să prevină sau să răspundă la efectele unei amenințări de perturbare sau de criză care afectează piața unică. Desigur, punerea în aplicare a acestor măsuri cade în responsabilitatea statelor membre.
În esență, acest instrument își propune să ofere Comisiei Europene mijloacele necesare pentru a reacționa rapid și eficient la situații precum cea de COVID-19, cu scopul de a menține funcționarea corespunzătoare a pieței unice și a asigura circulația liberă a bunurilor și serviciilor în UE.
