Manoela Popescu
Summit-ul pentru climă din Africa din acest an, organizat în perioada 4-6 septembrie, s-a concentrat pe furnizarea de soluții inovatoare de creștere verde și finanțare climatică pentru Africa și pentru întreaga lume. Principalele teme abordate la acest summit au fost: finanțarea acțiunii climatice, agenda de creștere verde în Africa, acțiunea climatică și dezvoltarea economică, precum și optimizarea capitalului general (https://www.climate-chance.org).
Se apreciază că acest summit reprezintă un pas crucial pentru pregătirea viitoarei reuniuni COP28 și pentru ca vocea Africii să fie auzită în întreaga lume, astfel încât prioritățile Africii, cel mai afectat continent de schimbările climatice, să fie luate în considerare în mod corespunzător. De altfel, cele cincizeci și patru de țări reunite au semnat o declarație care „va servi drept bază pentru poziția comună a Africii în procesul global privind schimbările climatice până la COP28 și după aceea”. Summit-ul de la Nairobi a lansat următoarele patru luni de întâlniri internaționale care abordează problemele climatice, care vor culmina cu conferința ONU privind schimbările climatice (COP28) de la Dubai de la sfârșitul lunii noiembrie, unde se anunță o luptă acerbă pentru sfârșitul combustibililor fosili. „Declarația de la Nairobi”, adoptată miercuri, 6 septembrie 2023, vizând realizarea potențialului de creștere verde al continentului african, (https://www.lemonde.fr).
Găzduit de Uniunea Africană și guvernul din Kenya, summit-ul pentru climă din Africa a avut loc la Nairobi. De ce a avut loc acest summit la Nairobi? De ce era atât de crucial să fie organizat un summit african pentru climă? Potrivit coordonatorului Națiunilor Unite, Stephen Jackson, rezident în Kenya, există un paradox: pe de o parte Kenya este în prima linie în ceea ce privește impactul negativ al crizei climatice, iar, pe de altă parte, Kenya este în fruntea furnizării de soluții la schimbările climatice. Același lucru este valabil și pentru Africa. Africa se află în prima linie a crizei climatice, dar este și în prima linie în furnizarea de soluții privind schimbările climatice. Se știe că Africa este continentul care contribuie cel mai puțin la emisiile de dioxid de carbon și gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, știm și că Africa este cea continentul care suferă cel mai mult de pe urma schimbărilor climatice, prin secetă, încălzire și secarea râurilor. Însă, credința coordonatorului Națiunilor Unite din Kenya, Stephen Jackson, este că „în Africa vom găsi soluțiile”. Aceasta deoarece Africa „are al doilea plămân al planetei dat de pădurea tropicală din Congo; Africa are cea mai mare dotare naturală de resurse de energie regenerabilă”. De altfel, Kenya produce deja 93% din electricitate din surse verzi. În plus, Africa are cea mai mare cantitate de teren agricol arabil, care poate hrăni lumea întreagă. Din toate aceste motive, Stephen Jackson susține că Africa este locul unde se află soluțiile la criza climatică, iar Kenya este una dintre vocile principale pentru schimbare spre zero emisii (https://www.un.org).
Viziunea președintelui kenyan, William Ruto, pentru acest summit climatic, precum și a întregii Uniunii Africane a fost, prin urmare, să depășească agenda pierderilor și daunelor și adaptarea la climă și să examineze modul în care se pot reuni finanțele la scară internațională pentru a aduce soluțiile viabile ale Africii pe piața globală. Conform Uniunii Africane, lumea poate și trebuie să învețe din tipul de inovație pe care Africa și africanii îl manifestă deja în fața crizei climatice. În același timp, lumea trebuie să învețe despre ritmul de adoptare a energiei verzi și a tranziției energetice justă. În plus, sunt multe de învățat din modul în care Africa a abordat problema conservării pădurii sale tropicale (pădurea tropicală Congo). De asemenea, Africa a ajuns deja mult mai departe în ceea ce privește agenda de conservare a naturii. Categoric, în toate aceste domenii și în multe altele, există soluții pe care guvernele și populațiile africane le propun. De aceea, din această perspectivă, Summit-ul pentru climă din Africa a reprezentat o imensă oportunitate de a arunca o privire atentă asupra celor care probabil vor oferi finanțarea de care este atâta nevoie.
Ca atare, la summit s-a discutat despre cele două fațete ale aceleiași promisiuni în ceea ce privește criza climatică: pe de o parte reducerea propriilor emisii de dioxid de carbon, iar pe de altă parte, finanțarea pentru pierderi și daune și adaptarea la schimbările climatice. Africa nu emite atât de mult CO2 ca țările dezvoltate. Însă, dincolo de aceste două elemente, adevăratul obstacol în calea implementării soluțiilor de care dispune Africa în ceea ce privește energia durabilă, agricultura durabilă, absorbția și diminuarea CO2, este costul capitalului și inegalitățile inerente arhitecturii internaționale actuale de finanțare. La acest punct, atât secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, secretarul general adjunct, Amina Mohammed, precum și președintele Kenyei, William Ruto, sunt de acord cu faptul că este necesară o creștere a capitalului în Africa, astfel încât soluțiile dezvoltate de continentul african să fie scalate urgent (https://www.un.org).
Referitorul la principiul „poluatorul plătește”, grupul PPE a insistat întotdeauna pentru respectarea acestuia, în vederea prevenirii daunelor asupra mediului, mai ales prin combaterea criminalității împotriva mediului prin intermediul unor măsuri puternice. În acest sens, grupul PPE a negociat cu succes „o poziție de toleranță zero cu privire la infracțiunile care au consecințe uriașe pentru sănătatea umană și mediu”. Directiva privind criminalitatea împotriva mediului, adoptată în martie 2023 de Comisia pentru afaceri juridice, vine să armonizeze sancțiunile pentru persoanele fizice și juridice care cauzează daune considerabile speciilor și habitatelor, apelor de suprafață și subterane și solului. În accepțiunea grupului PPE, „Cei care poluează ar trebui să suporte costurile totale ale daunelor lor și să restabilească mediul în consecință”. Prin urmare, grupul PPE a propus majorarea amenzilor pentru persoanele juridice la minimum 10% din cifra de afaceri medie, la nivel mondial, în ultimii trei ani de activitate (https://www.eppgroup.eu).
În declarația lor finală („Declarația de la Nairobi”), țările africane solicită în special comunității internaționale să ajute „la creșterea capacității de producție de energie regenerabilă a Africii de la 56 gigawați în 2022 la cel puțin 300 gigawați până în 2030 (…) pentru a combate sărăcia energetică și [pentru] consolidarea ofertei globale de energie curată”. De asemenea, în Declarație se propune să se stabilească „o nouă arhitectură de finanțare adaptată nevoilor Africii, inclusiv restructurarea și reducerea datoriilor”, a cărei povară cântărește foarte mult în economiile lor. De asemenea, liderii africani fac apel la liderii mondiali să „se ralieze în spatele regimului propus de taxă pe carbon, inclusiv o taxă pe carbon pentru comerțul cu combustibili fosili, transportul maritim și aviație, care poate fi, de asemenea, majorată printr-o taxă globală pe tranzacțiile financiare” (https://www.un.org).
În timpul întâlnirii de trei zile din capitala Kenyei, potrivit președintelui kenyan, William Ruto, au fost făcute angajamente de investiții în energie regenerabilă de peste 23 de miliarde de dolari (21 de miliarde de EUR), inclusiv 4,1 miliarde de dolari din Emiratele Arabe Unite (https://www.lemonde.fr). De asemenea, Belgia a promis 24 de milioane de EUR pentru o serie de noi proiecte care vor fi lansate în 2023 și 2024 în Burundi, Guineea, Mali, Senegal și Tanzania. Acestea vor contribui la adaptarea la climă în domeniile agriculturii, orașelor durabile și biodiversității. Pe lângă contribuțiile sale semnificative la Fondul verde pentru climă (20 de milioane/an de EUR) și la Fondul pentru mediu global (92,5 milioane de EUR pentru 2022-2025), Belgia sprijină și diverse inițiative, cum ar fi Promisiunea PNUD privind clima, Mecanismul de finanțare pentru observații sistemice (Sisteme de avertizare timpurie) și Inițiativa pentru păduri din Africa Centrală, din care țările africane sunt beneficiari direcți.
Se cunoaște faptul că Belgia, prin programul său de cooperare internațională, are un angajament de lungă durată față de Africa, ca partener prioritar pentru acțiunea și pentru finanțarea internațională în favoarea climei, așa cum arată mai multe inițiative recente. În primul rând, în 2021, Belgia a lansat un program regional specific (2022-2026) de 50 de milioane de EUR privind clima din Sahel, ca o contribuție la obiectivele 2030 ale inițiativei „Marele Zid Verde”. Programul își propune să îmbunătățească în mod durabil condițiile de viață ale populațiilor vulnerabile din Sahel prin management integrat și refacerea ecosistemelor naturale. Apoi, în aprilie 2023, Belgia a decis să aloce o sumă suplimentară de 52,5 milioane de EUR Fondului pentru țările cel mai puțin dezvoltate. Această contribuție va beneficia în mare măsură țărilor africane. În cele din urmă, în iunie 2023, Belgia și Mozambic au semnat un acord de cooperare de 25 de milioane de EUR, angajați pe deplin în lupta împotriva schimbărilor climatice (https://diplomatie.belgium.be).
De asemenea, în cadrul Summit-ului African Climatic din 2023, guvernul Mozambicului, în colaborare cu Enabel, agenția belgiană de dezvoltare și Instituția Tony Blair pentru Schimbare Globală, au organizat o masă rotundă privind tranziția energetică în Mozambic. Masa rotundă a fost prezidată de Ministrul Mozambican al Pământului și Mediului și a avut drept scop informarea potențialilor parteneri despre oportunitățile de investiții. Enabel facilitând participarea la summit-ul climatic a unui număr de experți mozambicani de la Ministerul Energiei și fondul energetic FUNAE. În plus, ca parte a cooperării guvernamentale belgiene cu Mozambic, experții Enabel în climă oferă consiliere guvernului mozambican cu privire la tranziția energetică și piețele carbonului și îl îndrumă în discuțiile sale bilaterale cu alți participanți, cum ar fi organizațiile multilaterale și donatorii bilaterali. Aceasta deoarece Mozambic își propune să se poziționeze ca o destinație de excelență în Africa pentru investiții în infrastructura de energie regenerabilă și industrializarea ecologică (https://www.un.org).
La Summit-ul African Climatic din 2023 președinta Comisiei Europene a apreciat, în discursul său, că unul dintre principalii factori de creștere pentru Africa poate fi acțiunea climatică, însă continentul african are nevoie de investiții masive. De aceea, Ursula von der Leyen a subliniat „oferta Europei de a fi aliatul Africii la COP28 și pentru a lucra împreună la toate problemele de pe agendă” și de a fi partenerul Africii „în eliminarea acestui decalaj de investiții”. Acesta este motivul pentru care 150 de miliarde de EUR din planul UE de investiții sunt destinate Africii (Global Gateway). Global Gateway sprijină investiții, de la hidrocentrale din RDC, Burundi, Rwanda și Tanzania, până la Inițiativa UE de 1 miliard de EUR privind adaptarea și rezistența la climă în Africa, anunțată la COP27.
Pentru președinta Comisiei Europene este evident că „avem nevoie de finanțare în condiții rezonabile, astfel încât soluțiile climatice ale Africii să poată fi implementate la scară pentru a rezolva problemele lumii”. De aceea, a propus Inițiativa „Global Green Bond” pentru a atrage investiții private. Cum Europa are cea mai mare și mai avansată piață de obligațiuni verzi din lume, Ursula von der Leyen a oferit liderilor africani experiența Europei în dezvoltarea propriilor piețe de obligațiuni verzi. Președinta Comisiei Europene subliniind că „împreună cu Banca Europeană de Investiții și cu statele noastre membre, alocăm 1 miliard de EUR pentru a reduce riscul investițiilor private pe piețele emergente. Acest lucru ar putea contribui la atragerea de până la 20 de miliarde de EUR în investiții durabile. Deci, haideți să lucrăm împreună la asta pentru a construi și a crește piețele de obligațiuni verzi din Africa. Și să aducem împreună acest punct crucial la COP28”. Sperând că Africa și Europa își vor uni forțele pentru a ajunge la un acord global la COP28, președinta Comisiei Europene consideră că obiectivele globale pentru tranziția energetică trebuie să fie realizate în mod colectiv (https://ec.europa.eu).
Deși au fost comentarii cu privire la textul „Declarației de la Nairobi” cu privire la formulările vagi referitoare la acțiuni și la finanțările respectivelor acțiuni, totuși, organizarea Summit-ului African Climatic din 2023 a fost salutată de statele lumii, văzând în el semnalul conducerii africane în lupta împotriva crizei climatice existențiale pe care o trăim, într-un spirit de acțiune colectivă și prin favorizarea unei abordări orientate către soluții.
