Manoela Popescu
Spațiul Schengen este unul dintre pilonii proiectului european și are o importanță esențială în contextul cetățeniei europene, fiind conceput pentru a fi piatra de temelie a Uniunii Europene și a pieței unice în ansamblu. În același timp, spațiul Schengen este cea mai emblematică realizare a integrării europene și reprezintă o manifestare tangibilă a modului de viață european, stimulând economia și unindu-i pe europeni dincolo de frontierele interne. În acest context, aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen este esențială, deoarece un spațiu Schengen extins fără controale la frontierele interne va face ca UE să devină mai puternică.
Ne amintim că, pe 8 decembrie 2022, Croația a obținut undă verde pentru a intra în spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2023, în timp ce solicitările Bulgariei și României au fost respinse ca urmare a opoziției Austriei la aderarea României și Bulgariei și a Olandei referitor la aderarea Bulgariei. Comisia Europeană și Parlamentul solicitând de mult timp ca România, Bulgaria și Croația să fie incluse în această zonă vastă de liber schimb, în care peste 400 de milioane de oameni pot călători liber, fără controale la frontierele interne.
După 6 luni de la decizia Consiliului, într-o Rezoluție adoptată pe 12 iulie 2023 în plenul Parlamentului European se precizează că România și Bulgaria au finalizat cu succes procesul de evaluare Schengen în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul din 2005 privind aderarea Bulgariei și a României la Uniune (https://www.europarl.europa.eu). În același timp, Consiliul a constatat încă de la 8 iulie 2011 că ambele țări îndeplineau condițiile necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen în toate domeniile. Iar participarea deplină la spațiul Schengen, odată ce toate condițiile convenite sunt verificate și îndeplinite, nu este o chestiune de privilegiu, ci mai degrabă un drept fundamentat juridic, în conformitate cu tratatele UE. Cu toate acestea, România și Bulgaria nu au putut beneficia pe deplin de avantajele spațiului Schengen din cauza faptului că nu sunt încă membre cu drepturi depline.
În consecință, Comisia și Parlamentul European au solicitat Consiliului să adopte, fără întârzieri suplimentare, toate deciziile necesare pentru ca Bulgaria și România să devină membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen. Însă, opoziția Austriei și a Olandei a făcut ca, în cadrul reuniunii sale din 8 decembrie 2022, Consiliul să nu sprijine decizia privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România și Bulgaria, în pofida evaluării pozitive a Comisiei, care a subliniat că atât România cât și Bulgaria continuă să îndeplinească toate criteriile pentru aderarea deplină la spațiul Schengen. Încă de la acel moment a fost evident că argumentele utilizate în motivarea oficială a Austriei pentru votul publicat la 9 decembrie 2022 nu sunt legate de condițiile stabilite pentru aderarea României la spațiul Schengen, astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (2) din Actul din 2005 privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, nu doar că ambele țări îndeplinesc condițiile necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen în toate domeniile, ci, misiunile de informare cu caracter voluntar din octombrie și noiembrie 2022 au arătat că Bulgaria și România au pus în aplicare în mod continuu acquis-ul și instrumentele Schengen începând din 2011 într-un mod cuprinzător și că, prin urmare, aceste state contribuie în mod valoros la buna funcționare a spațiului Schengen.
De asemenea, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) a afirmat în mod clar, pe baza datelor statistice, că teritoriul României și al Bulgariei nu reprezintă o rută de migrație către restul spațiului Schengen. În plus, potrivit Comisiei, România a asigurat o gestiune eficientă, în conformitate cu standardele Schengen, a fluxului de peste 4,5 milioane de refugiați ucraineni care au intrat pe teritoriul său de la începutul războiului ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Printre motivele precizate în Rezoluție adoptată pe 12 iulie 2023 pentru care aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen este necesară se numără: pierderile financiare înregistrate de cele două țări, impactul asupra mediului, povara socială și economică majoră asupra persoanelor fizice și companiilor din România și Bulgaria (https://www.europarl.europa.eu).
Astfel, România și Bulgaria au înregistrat pierderi financiare semnificative în ultimii 11 ani, în condițiile în care au îndeplinit toate criteriile necesare pentru a adera la spațiul Schengen, fără însă a putea beneficia de drepturile conexe. De aceea, în Rezoluția votată pe 12 iulie 2023, Comisia este invitată să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului de către România și Bulgaria, precum și de către Uniune, în ansamblu, începând din 2011, ca urmare a faptului că România și Bulgaria nu sunt membre ale spațiului Schengen. În același timp, se consideră că executivul european ar trebui să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare suferite de Bulgaria și România din cauza deciziei negative și nejustificate adoptate în privința aderării celor două țări la spațiul Schengen, luând în considerare pierderile financiare înregistrate începând din iunie 2011 (https://www.europarl.europa.eu).
Neaderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen înseamnă un nivel ridicat de poluare cauzat de miile de vehicule care stau la coadă zilnic, așteptând mai multe ore sau chiar zile pentru a trece frontierele dintre Ungaria și România, România și Bulgaria și Bulgaria și Grecia, care reprezintă o amenințare la adresa mediului, precum și a sănătății conducătorilor auto, a lucrătorilor vamali și a persoanelor care locuiesc în zonele de trecere a frontierelor. Se pare că este vorba despre 46 000 de tone de CO2 care sunt emise anual din cauza deciziei de a nu elimina controalele la frontierele interne pentru România și Bulgaria. În ceea ce privește daunele colaterale și ireparabile, precum cele produse de creșterea emisiilor de CO2 generate de milioanele de vehicule care așteaptă, în fiecare an, timp de mai multe ore la punctele de control la frontieră, contrastează puternic cu obiectivele Uniunii privind neutralitatea climatică (https://www.europarl.europa.eu).
Referitor la povara socială și economică majoră asupra persoanelor fizice și companiilor din România și Bulgaria, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci, a studia sau pentru a-și vizita familia și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta.
Potrivit grupului PPE, rezultatul deliberărilor Consiliului din 8 decembrie 2022, în urma cărora a fost refuzată aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare, pare a fi fost motivat mai degrabă de campanii politice naționale decât de criteriile efective de aderare. Potrivit grupului PPE, votul negativ al Austriei împotriva României este un vot împotriva drepturilor fundamentale și al statului de drept în Uniunea Europeană, o încălcare gravă a principiilor de bază din Tratatul UE. Votul negativ nu a fost dat pe baza criteriilor Schengen, ci pe o vagă motivație legată de problema migrației, în condițiile în care România nu a fost niciodată o rută importantă pentru migrație (https://www.eppgroup.eu).
Potrivit grupului PPE, refuzul de a accepta România și Bulgaria în spațiul Schengen duce la încălcarea a cinci articole din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene: dreptul la demnitate umană (articolul 1), libertate și securitate (articolul 6), egalitatea în fața legii (articolul 20), protecția mediului (articolul 37) și libertatea de circulație (articolul 45) (https://www.eppgroup.eu).
În acest context, Parlamentul European, prin Rezoluția adoptată la 12 iulie 2023, solicită Consiliului să respecte articolul 4 alineatul (2) din Actul din 2005 privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la UE și să voteze, fără întârziere, cel târziu până la sfârșitul anului 2023, în favoarea aderării celor două țări la spațiul Schengen și a aplicării depline de către acestea a acquis-ului Schengen, numai pe baza îndeplinirii criteriilor Schengen. De aceea, prin această rezoluție, Comisia este îndemnată să analizeze toate procedurile posibile pentru a apăra dreptul la libera circulație a cetățenilor din România și Bulgaria. Este foarte important ca această decizie injustă să fie îndreptată cât mai curând, deoarece România și Bulgaria merită să fie în Schengen. De aceeași părere este și comisarul european, Virginijus Sinkevičius, care a precizat că este o chestiune urgentă să se finalizeze procesul început în urmă cu 12 ani și să se lase Bulgaria și România să devină membre cu drepturi depline ale Schengen, deoarece ambele state membre au acționat în mod constant ca actori esențiali pentru dezvoltarea continuă a actelor Schengen. Comisia subliniind faptul că respectivele state au depășit ceea ce li se cerea și au convenit, pe bază voluntară, misiunile de constatare din octombrie și noiembrie 2022, care au confirmat și mai mult disponibilitatea lor de a adera la spațiul Schengen (https://ec.europa.eu). De altfel, așa cum a subliniat Virginijus Sinkevičius la dezbaterile din plenul Parlamentului European cu ocazia votului din 12 iulie asupra Rezoluției, Comisia regretă decizia Consiliul care nu a ajuns la unanimitate cu privire la aderarea României și Bulgariei la zona Schengen în decembrie 2022 (https://www.europarl.europa.eu).
Mai ales că, grupul PPE este profund îngrijorat de faptul că decizia negativă privind aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv de propaganda rusă, în detrimentul obiectivelor de politică externă ale UE. Astfel că, decizia de neaderare a României și Bulgariei la spațiul Schengen subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernanță în țările din afara UE, inclusiv în țările în curs de aderare (https://www.eppgroup.eu).
Mai mult decât atât, în concepția grupului PPE, Austria trebuie să ceară scuze cetățenilor României, care astăzi încă stau la cozile umilinței în punctele de trecere a frontierei, dar și să plătească despăgubiri mediului economic și de afaceri românesc pentru pierderile incomensurabile cauzate de refuzul nejustificat al accesului în spațiul Schengen. Consecințele acestor încălcări trebuie să fie resimțite din plin de statele care se opun, iar Curtea Europeană de Justiție trebuie să își îndeplinească rolul de garant al respectării dreptului european (https://www.eppgroup.eu).
Spațiul Schengen este cea mai mare zonă de călătorie fără frontiere din lume, incluzând până acum 27 de țări și de care beneficiază 425 de milioane de persoane de la aderarea Croației la începutul acestui an. Schengen aduce libertate și prosperitate, iar absența controalelor la frontieră între statele membre UE este prețuită de europeni și face parte din identitatea europeană. Cu atât mai mult cu cât extinderea Schengen rămâne o prioritate politică pentru Comisie și pentru președinția spaniolă. Ca atare, este timpul ca UE să-și onoreze angajamentul de a acorda celor două state membre calitatea de membru cu drepturi depline și de a consolida în continuare Uniunea Europeană în acest sens. Comisia susținând că lucrează îndeaproape cu președinția spaniolă pentru a se pregăti pentru o decizie care urmează să fie luată de către Consiliu de ridicare a controalelor la frontierele interne cât mai curând posibil până la sfârșitul acestui an.
