Dan Scarlat
Înainte de război, Ucraina era una dintre cele mai mari producătoare de produse agricole, fiind deseori numită ”coșul de pâine al Europei”. Acest lucru se datorează în principal faptului că Ucraina are la dispoziție cel mai mare teritoriu agricol din Europa (după Rusia), iar înainte de 24 februarie 2022, Ucraina asigura necesarul de hrană pentru aproximativ 400 de milioane de persoane, exporturile acesteia reprezentând la nivel global, 10% din exporturile de grâu, 15% din exporturile de porumb și aproape 50% din exporturile de ulei de floarea soarelui[1]. Datorită poziționării geografice, la prima vedere se putea presupune că majoritatea acestor exporturi erau direcționate către Uniunea Europeană, deoarece Ucraina se învecinează cu 4 state membre UE, România, Ungaria, Slovacia și Polonia. Cu toate acestea, în parte datorită politicilor relativ protecționiste europene și în special datorită standardelor ridicate impuse de UE, Ucraina exporta majoritatea produselor agricole către Africa de Nord, pe mare prin Turcia (strâmtorile Dardanele și Bosfor), aceste transporturi pornind în proporție de 90%, din portul Odessa.
Din păcate Rusia a impus o blocadă în Marea Neagră ce acoperă tot litoralul ucrainean, iar în același timp, forțele armate ucrainene au dispus minarea coridoarelor care permit accesul către porturile ucrainene aflate la Marea Neagră pentru a impiedica o eventuală debarcare a forțelor armate rusești. Prin urmare, exporturile din Ucraina au scăzut cu aproximativ 70-75%, peste 25 de milioane de tone de produse agricole erau blocate în interiorul țării.
Criza alimentară începută a afectat masiv statele sărace din Africa, acestea depinzând în mare măsură de aceste exporturi. Aceasta a fost o mișcare greșită din partea Kremlinului care dorea să-și atragă de partea sa aliați dintre statele africane, iar această blocadă asupra cerealelor ucrainene destinate continentului african nu făcea decât să deterioreze relațiile diplomatice. În consecință, cu autorul Turciei și a Națiunilor Unite, a fost încheiat un acord denumit ”Black Sea Grain Initiative”[2], ceea ce permitea Kievului să reînceapă exporturile către Africa, prin 3 porturi de la Marea Neagră (Chornomorsk, Odessa și Yuzhny). Toate vasele care plecau din aceste porturi urmau să fie controlate de către autoritățile turce pentru a garanta că orice navă ucraineană care traversa cele două strâmtori, transporta doar produse agricole, nu și echipament militar.
La început, inițiativa a reprezentat un real succes, Ucraina reușind să exporte cantități de produse, la niveluri asemănătoare celor de dinaintea războiului, pe lângă exporturile care deja se realizau cu ajutorul vecinilor europeni, atât pe cale terestră cât și pe cale navală (canalul Dunării).
Ucraina reușea să exporte aproximativ 33 de milioane de tone de produse (grâu, porumb și ulei de floarea soarelui), ceea ce ajuta nu doar economia Ucrainei, dar reușea să scadă prețul mondial al acestor produse, reușind să evite o criză alimentară mondială (prețul alimentelor la nivel global a scăzut cu aproximativ 25% ca urmare a realizării acestui acord)[3].
”Black Sea Grain Initiative” a fost semnată în 22 iulie 2022 la Istanbul și urma să expire la 19 noiembrie 2022, dar în urma renegocierilor repetate cu Turcia și Națiunile Unite, Rusia și-a dat acordul să prelungească BSGI până în iulie 2023. În tot acest timp, grâu, porumb, ulei de floarea soarelui din Ucraina, au ajuns în 45 de state, reușind să evite un dezastru umanitar[4].
În ciuda aspectelor pozitive, există și aspecte negative care au afectat în special statele est europene, mai precis Polonia, România, Slovacia și Bulgaria. În mai 2022, Parlamentul European a susținut suspendarea pentru un an a taxelor de import pentru exporturile ucrainene, în scopul de a sprijini economia statului afectat de invazia rusă[5], ceea ce permitea Kievului, aproape nerestricționat, accesul la piața unică europeană.
Ca urmare a acestui act, importurile de produse agricole ucrainene au dus la o scădere dramatică a prețurilor la aceste produse, în majoritatea statelor membre UE. Efectul asupra domeniului agricol în statele est europene a fost dramatic, în primul rând datorită dezechilibrului dintre euro și grivna (moneda națională a Ucrainei) dar și datorită standardelor relativ scăzute (în comparație cu cele europene) cu care sunt produse bunurile ucrainene. Fermierii din statele est-europene sunt obligați să scadă dramatic prețurile, pentru a putea concura cu fermierii ucraineni și cu influxul masiv de produse agricole din Ucraina.
Acest lucru a devenit clar, în ianuarie 2023, când miniștrii Agriculturii din Bulgaria, România, Polonia, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia au solicitat impunerea unor limite asupra importurilor din Ucraina precum și acordarea de compensații financiare, fermierilor afectați de scăderea bruscă a prețurilor, dar și de asigurarea tranzitului produselor ucrainene către statele vestice ale Uniunii Europene.
La 15 aprilie 2023, Varșovia a anunțat interzicerea importului dar și a tranzitului de produse agricole ucrainene până în iunie 2023, dar în urma negocierilor cu Kiev, guvernul polonez a decis să ridice interdicția de tranzit, dar cea de import să rămână valabilă. Ungaria, Slovacia și Bulgaria au anunțat măsuri similare, adică de a permite tranzitul către alte state, dar de a interzice importurile acestor produse în cadrul propriilor piețe[6].
Comisia Europeană nu a primit cu bucurie aceste decizii luate de guvernele est europene, afirmând politica comercială este de competența exclusivă a UE și că acțiunile unilaterale nu sunt acceptabile[7]. Chiar și în această situație, tonul adoptat de CE nu a fost unul care poate fi considerat prea critic sau prea dur, avertismentele sau ”amenințările” lipsind. Este posibil ca poziția Poloniei să fie prea puternică, aceasta fiind una dintre cele mai apropiate partenere ale Ucrainei din cadrul Uniunii Europene, deseori Varșovia fiind cea care împingea de la spate deciziile europene de a ajuta Kievul, statul est european neputând fi considerat un aliat al Rusiei sau adoptând o politică de imparțialitate. În mod asemănător, rolul Poloniei în UE este în creștere, un nou centru de putere fiind în plină dezvoltare în Europa de Est, riscul de a înstrăina Varșovia fiind evitat de CE.
Cu toate acestea, opiniile statelor din estul Europei, nu se regăsesc și în cele din centrul sau vestul european. Miniștrii din Franța, Germania, Țările de Jos, Belgia, Luxemburg, Irlanda, Grecia precum și din Slovenia și Estonia cerând o clarificare urgentă.
În forma actuală grâul, porumbul, semințele de floarea soarelui și cele de rapiță pot tranzita cele 5 state est europene, dar nu pot rămâne în interiorul acestor piețe, pentru consum intern sau pentru depozitare. Aceste interdicții sunt în vigoare doar până la 15 septembrie, acestea urmând să fie eliminate definitiv, dar Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria au înaintat o cerere comună de prelungire a acestora până la sfârșitul anului[8].
Această dezzbatere a devenit și mai importantă pentru economia Ucrainei datorită deciziei președintelui rus Putin de a retrage Rusia din ” Black Sea Grain Initiative” dar și atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene și asupra terminalelor de depozitare a cerealelor ucrainene. Închiderea culoarului maritim a dus deja la creșterea prețurilor acestor produse, riscul de prăbușire a pieței alimentare globale fiind real.
”Culoarele de solidaritate”, adică pasajele terestre și fluviale, puse la dispoziția Kievului de către statele UE (în special cele 5 state care doresc continuarea interdicțiilor) devin punctul central și în același timp aproape singura modalitate ca exporturile ucrainene să continue.
Instituțiile europene sunt obligate în acest moment să găsească o cale de rezolvare a acestui conflict dintre Comisia Europeană și statele est-europene, deoarece întrerupere a acestor ”culoare de solidaritate” puse la dispoziția Kievului ar însemna o lovitură grea dată economiei ucrainene, o economie aflată sub atacurile constante rusești, iar în același timp, Uniunea Europeană nu poate pune în pericol situația economică a statelor membre doar pentru a ajuta state care nu fac parte din UE. Nimeni nu poate acuza Polonia (în primul rând), România sau Bulgaria, că ”fac jocul” Moscovei, iar cerințele statelor est-europene trebuie înțelese ca fiind doar din dorința de a-și proteja propriile economii, nu de a face rău Ucrainei.
[1] Five facts on grain and the war in Ukraine – DW – 11/01/2022
[2] Black Sea Grain Initiative | Joint Coordination Centre | United Nations
[3] A Trade Hope: The impact of the Black Sea Grain Initiative | UNCTAD
[4] Black Sea Grain Initiative | Vessel Movements | United Nations
[5] MEPs approve suspension of EU duties on all Ukrainian exports | News | European Parliament (europa.eu)
[6] Ukrainian grain import bans explained | Epthinktank | European Parliament
[7] Eastern Europeans face Brussels backlash over Ukraine grain bans – POLITICO
[8] Eastern European countries push for bans on Ukrainian grain to be extended until end of year | Euronews
