Manoela Popescu
Spania își asumă președinția în a doua jumătate a anului 2023, de la 1 iulie până la 31 decembrie, într-o perioadă de mari provocări pentru statele membre și pentru Uniunea Europeană, în ansamblu. Se cunoaște faptul că Președinția Consiliului UE, deținută pe rând de fiecare stat membru timp de șase luni, permite statului președinte să conducă toate reuniunile din cadrul Consiliului. Președinția lucrează în trio, pe o perioadă de optsprezece luni, și stabilește temele și întrebările majore care vor fi tratate în această perioadă și din care vor fi întocmite programele semestriale ale țărilor. Trio-ul pentru perioada 1 iulie 2023 – 31 decembrie 2024 va fi format din Spania, care va deține mai întâi președinția, Belgia și Ungaria. Cu alte cuvinte, Madrid va conduce dezbaterile politice ale UE pe parcursul celei de-a doua jumătăți a acestui an.
Ca atare, la 1 iulie, Madrid a preluat președinția rotativă a Consiliului UE de la Suedia și va defini agenda politică și prioritățile Uniunii pentru următoarele șase luni, înainte de a preda ștafeta Ungariei. Conform premierului Pedro Sanchez, în centrul președinției spaniole a Consiliului European vor fi întărirea suveranității industriale europene, unitatea în fața provocărilor globale și eforturile de accelerare a tranziției climatice. De ce reindustrializarea reprezintă prioritatea principală a premierului spaniol? Aceasta deoarece, explica premierul spaniol, „în ultimii patru ani am învățat multe lecții din procesul de dezindustrializare din Europa și din consecințele acestuia, precum și din slăbiciunile și vulnerabilitățile pe care le-am acumulat” (https://fr.euronews.com). Cele patru priorități ale președinției spaniole a Consiliului UE au fost prezentate pe 15 iunie de premierul spaniol, Pedro Sánchez, la Madrid. Spania deține pentru a cincea oară președinția Consiliului UE. Mottoul: „Europa, mai aproape” aduce în atenție spiritul apropierii umane, politice și instituționale (https://www.consilium.europa.eu).
Referitor la agenda președinției spaniole a Consiliului UE, lupta împotriva consecințelor negative ale deschiderii către lume reprezintă cea mai important deziderat. Potrivit Spaniei, deschiderea internațională din ultimele șapte decenii a fost foarte benefică pentru UE și i-a permis să atingă niveluri de creștere economică și bunăstare socială imposibil de atins cu un protecționism ridicat. Însă, cu toate aceste beneficii, deschiderea internațională a facilitat și procesele de relocare care au condus la pierderea unor industrii în sectoare strategice și la creșterea dependenței UE față de țările terțe în domenii precum energia, sănătatea, tehnologiile digitale și alimentația. Conform Spaniei, astăzi, schimbările geopolitice, tehnologice și de mediu în curs ne oferă oportunitatea de a inversa această tendință și de a atrage noi afaceri și noi locuri de muncă pe teritoriul european, generând bogăție și reducându-ne slăbiciunile externe ale UE (https://spanish-presidency.consilium.europa.eu). Astfel că, președinția spaniolă dorește în primul rând să consolideze autonomia strategică a UE, încurajând în același timp deschiderea către lume. Obiectivul fiind lupta împotriva consecințelor negative ale acestei deschideri, cum ar fi dependența UE de țările terțe în sectoarele energiei, tehnologiei, sănătății sau chiar furajelor. În acest sens, președinția spaniolă se va concentra pe: încurajarea dezvoltării industriilor și tehnologiilor strategice în Europa, stimulând inovarea și o mai bună integrare a pieței unice; promovarea extinderii și diversificării relațiilor comerciale și consolidarea lanțurilor de aprovizionare; fundamentarea și elaborarea unei strategii comune pentru a asigura securitatea economică a UE și conducerea globală până în 2030, care să asigure continuitatea și aprofundarea activității instituțiilor europene și a foii de parcurs agreate la Versailles de către cele 27 de state membre (https://occitanie-europe.eu). Premierul Pedro Sanchez solicitând relocarea în Europa a industriilor cheie, în special în domeniile energiei și sănătății, invocând, de exemplu, penuria de echipamente de protecție individuală de care au suferit unele state membre în timpul pandemiei de Covid-19 (https://fr.euronews.com).
În ceea ce privește a doua prioritate din cele patru ale președinției spaniole a Consiliului UE, Clima, justiția socială și unitate, vine din credința premierului spaniol că dacă UE reușește să se adapteze provocării climatice și dacă o anticipează, „o poate transforma și într-o oportunitate uriașă de prosperitate pentru întreg continentul”. Pedro Sanchez consideră că Uniunea își poate reduce dependența de energie și de materiile prime esențiale, care sunt esențiale pentru fabricarea și desfășurarea energiilor regenerabile, și „reduce substanțial factura la energie electrică” (https://fr.euronews.com). Astfel, afacerile vor fi mai competitive și, potrivit premierului spaniol, vom crea aproape un milion de locuri de muncă în următorii zece ani.
De altfel, premierul spaniol consideră tranziția ecologică și adaptarea la efectele schimbărilor climatice o obligație legală și morală. Astfel că, președinția spaniolă va promova o reformă a pieței de energie electrică pentru a accelera utilizarea energiilor regenerabile, a reduce prețurile la energie electrică și a îmbunătăți stabilitatea sistemului. În program vor fi și dosarele legislative legate de Fit for 55 (pachetul gaz și hidrogen și reglementări privind eficiența energetică) (https://occitanie-europe.eu). Cu alte cuvinte, președinția spaniolă va face tot posibilul pentru a facilita tranziția verde, încurajând, de asemenea, măsuri de reducere a deșeurilor și a microplasticelor, proiectarea de produse durabile și producția de combustibili verzi. Toate acestea pentru ca UE să continue să fie lider în lupta globală împotriva încălzirii globale, creând atât bogăție, cât și noi oportunități pe întreg teritoriul său (https://spanish-presidency.consilium.europa.eu).
Promovarea unei mai mari justiții sociale și economice este a treia prioritate pentru Madrid. Liderul spaniol consideră că este necesară o mai bună redistribuire a bogăției în întreaga Uniune, deoarece creșterea economică pozitivă nu este un scop în sine. Pedro Sanchez sublinia că “Trebuie să rupem cu tendința din ultimele decenii conform căreia profiturile corporative nu au fost întotdeauna folosite pentru a reduce inegalitatea sau pentru a îmbunătăți oportunitățile și condițiile de viață ale cetățenilor obișnuiți. Avem nevoie de o economie care trebuie să fie mult mai competitivă, dar și mai echitabilă și mai unită (https://fr.euronews.com). Această prioritate, promovarea unei economii mai competitive, mai echitabile și mai favorabile incluziunii, se va traduce în sprijinul pentru stabilirea unor standarde minime comune tuturor statelor membre în ceea ce privește impozitarea întreprinderilor și pentru combaterea evaziunii fiscale a marilor multinaționale. În acest sens, președinția spaniolă va pleda pentru stabilirea unor standarde minime comune de impozitare a întreprinderilor în toate statele membre și va lupta împotriva evaziunii fiscale a marilor multinaționale, care costă UE 1,5 puncte din PIB, adică aceeași sumă pe care o dedică locuințelor și protecției mediului (https://spanish-presidency.consilium.europa.eu).
De asemenea, premierul spaniol a precizat că dorește să lucreze la revizuirea cadrului financiar multianual 2021-2027 și la reforma regulilor fiscale pentru a pune capăt politicilor de austeritate. Președinția spaniolă va depune astfel eforturi pentru a combina sustenabilitatea finanțelor și finanțarea tranziției duale ecologice și digitale. Iar în ceea ce privește justiția socială, președinția spaniolă se va concentra pe extinderea drepturilor lucrătorilor în mai multe domenii și ale grupurilor vulnerabile precum copiii, femeile (care suferă de violență în familie) și persoanelor cu dizabilități (https://spanish-presidency.consilium.europa.eu).
Într-o lume a incertitudinii și a tensiunilor geopolitice în creștere, UE trebuie să rămână unită. Conform președinției spaniole acesta este motivul pentru care statele membre trebuie să continue să progreseze pe calea integrării și a stabilirii de instrumente care să ne permită să facem față, împreună, marilor provocări ale timpului nostru. Astfel că, întărirea unității europene reprezintă a patra prioritate a președinției spaniole. În acest sens, Spania a indicat că dorește să facă progrese în chestiunile care vizează unitatea europeană, consolidarea integrării și dezvoltarea de instrumente care să permită statelor membre să facă față provocărilor comune majore. Președinția spaniolă va lucra, de asemenea, pentru a consolida identitatea și valorile comune ale UE și pentru a realiza o nouă fază în dezvoltarea proiectului european. În acest sens, aspectele importante ce vor fi incluse în programul președinției spaniole sunt următoarele: activități pentru aprofundarea pieței interne; acțiuni pentru finalizarea uniunii bancare și a piețelor de capital; consolidarea și îmbunătățirea instrumentelor comune; încurajarea sprijinului coordonat pentru Ucraina și statele vecine; gestionarea eficientă și coordonată a proceselor de migrație și azil (https://occitanie-europe.eu). În cele din urmă, premierul spaniol dorește să folosească Președinția Consiliului UE pentru a „întări unitatea Uniunii Europene”, astfel încât aceasta să poată face față nu doar „incertitudinilor și tensiunilor geopolitice tot mai mari”, ci și să devină „unul dintre principalii arhitecți a noii ordini internaționale”. Însă, acest lucru nu ar trebui făcut în detrimentul suveranității naționale. Președinția spaniolă va argumenta, de asemenea, pentru consolidarea și îmbunătățirea instrumentelor comune precum fondurile Next Generation EU, fondul de redresare post-COVID al cărui obiectiv este accelerarea tranziției ecologice și digitale. Premierul spaniol își dorește „Optimizarea proceselor de luare a deciziilor” la nivelul UE, respectiv schimbarea regulilor de vot de la unanimitate la majoritate calificată în anumite domenii.
Toate aceste priorități reprezintă deziderate pentru grupul PPE, deoarece, în accepțiunea grupului, în prezent, Uniunea Europeană se confruntă cu provocări majore: șomaj, migrație și concurență dură agravată de pierderea încrederii cetățenilor europeni în capacitatea UE de a găsi soluții. De aceea, grupul PPE dorește să impună UE o agendă de reforme de succes pentru viitorul Europei pentru a depăși obstacolele pe care le avem în fața noastră. Potrivit grupului PPE, o creștere economică și a ocupării forței de muncă trebuie susținută de eforturile de redobândire a încrederii cetățenilor, prin asigurarea unui nivel de trai corespunzător tuturor. Europa este un continent al valorilor și al demnității umane. Credința grupului PPE este că trebuie să ne apărăm modelul social într-un context de globalizare, preluând totodată provocarea demografică. Totodată, grupul PPE militează și depune eforturi majore pentru ca UE să devină autonomă din perspectivă industrială strategică. De altfel, grupul PPE a sprijinit abordarea ecosistemică a strategiei industriale a UE. Aceasta deoarece, obiectivele digitale și climatice vor avea un impact diferit asupra fiecărui ecosistem, iar poziția Europei pe piața globală variază și în funcție de ecosistem. Pentru a rămâne competitiv și pentru a obține autonomie strategică, fiecare ecosistem are nevoie de propria sa abordare. Încă din 2020, referitor la noua strategie industrială a UE, grupul PPE preciza că „Strategia industrială a Europei trebuie să promoveze autonomia noastră strategică. Trebuie să investim în propria noastră producție, în companiile noastre și în cercetare, dezvoltare și inovare. La urma urmei, toate acestea sunt motoare ale creării de locuri de muncă și soluții durabile atât pentru energie, cât și pentru digital. tranziții”. Însă, pentru a implementa strategiile, programele și a desfășura activitățile specifice care vor susține tranziția digitală și ecologică, avem nevoie de resurse financiare. De aceea, grupul PPE susține consolidarea și îmbunătățirea instrumentelor financiare ale UE (https://www.eppgroup.eu).
Referitor la gestionarea eficientă și coordonată a proceselor de migrație și azil, țările UE au ajuns la un acord major, după șapte ani de discuții asupra a două puncte cheie ale noului pact privind migrația și azilul, inclusiv un mecanism de solidaritate obligatoriu. Discuțiile cu Parlamentul European au început, iar Comisia și-a exprimat încrederea că acestea ar putea fi încheiate înainte de sfârșitul legislaturii în iunie 2024 (https://fr.euronews.com).
Având în vedere toate cele patru priorități anunțate de către premierul spaniol, Pedro Sánchez, la Madrid, întreaga UE așteaptă atingerea acestora cu eficiență maximă. Însă, premierul spaniol nu a menționat în discursul său alegerile naționale anticipate care au avut loc pe 23 iulie, la numai trei săptămâni de la începerea președinției Uniunii Europene și care l-ar putea înlătura în favoarea unui alt candidat. Mai ales că ecuația politică rămâne complicată după alegerile parlamentare de duminică, 23 iulie 2023, în urma cărora nici stânga grupată în jurul premierului Pedro Sánchez, nici dreapta reprezentată de contracandidatul Alberto Nuñez Feijóo nu au obținut majoritatea absolută în parlament. În același timp, războiul din Ucraina și creșterea tensiunilor în spațiul indo-pacific transformă poziția strategică a Uniunii. Pe măsură ce președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene tocmai începe, UE trebuie să decidă direcțiile de acțiuni pentru următorul semestru. Rămâne de văzut cum v-a afecta atingerea obiectivelor anunțate de premierul spaniol pașii necesari pe care-i face UE în capacitatea sa de a fi un actor internațional.
