Manoela Popescu
Ucraina are în prezent statutul de țară candidată pentru aderarea la UE și a primit un sprijin masiv în toate domeniile din partea UE, inclusiv un sprijin militar fără precedent. Se știe că, în februarie 2022, odată cu atacul armat al Rusiei asupra Ucrainei, UE, statele membre ale acesteia și instituțiile financiare europene au promis un sprijin total care se ridică la cel puțin 70 de miliarde de EUR, sumă care include și asistență militară.
De asemenea, cunoscut este faptul că grupul PPE își reafirmă solidaritatea de neclintit cu poporul ucrainean și conducerea sa și sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional. Considerând războiul de agresiune al Rusiei ca fiind cel mai mare conflict militar de pe continentul european de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și care reflectă opoziția tot mai mare dintre autoritarism și democrație. În același timp, grupul PPE își afirmă permanent angajamentul față de aderarea Ucrainei la UE, solicitând din nou o interacțiune inovatoare, complementară și flexibilă între activitatea actuală de aplicare a Acordului de asociere în vigoare și procesul de negociere a aderării, permițând astfel integrarea treptată a Ucrainei în piața unică a UE și în programele sectoriale, inclusiv accesul la fondurile UE în domeniile respective, astfel încât cetățenii ucraineni să poată beneficia de avantajele aderării pe tot parcursul procesului și nu numai după finalizarea acestuia.
În Propunerea de Rezoluție referitoare la reconstrucția sustenabilă și integrarea Ucrainei în comunitatea euroatlantică, grupul PPE face un apel ca aliații NATO să își onoreze angajamentul, luat la București în 2008, în ceea ce privește aderarea Ucrainei la NATO. Astfel, într-o rezoluție parlamentară adoptată cu o majoritate covârșitoare pe 15 iunie 2023 (cu 425 de voturi pentru, 38 împotrivă și 42 abțineri), deputații îndeamnă viitoarele Summit-uri de la Vilnius și Washington să deschidă calea pentru o invitație adresată Ucrainei de a adera la NATO și ca procesul de aderare să înceapă după încheierea războiului și să fie finalizat cât mai curând posibil.
Potrivit grupului PPE, frica a determinat țările prezente la Summit-ul NATO de la București din 3 aprilie 2008 să nu acorde Ucrainei Planul de Acțiune pentru Aderare (MAP) NATO. Să ne amintim că la Summit-ul de la București au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalți reprezentanți ai organizațiilor internaționale şi ai statelor contribuitoare la operațiunile NATO în Afganistan, la nivel de președinte (23 de state), prim-ministru (22 de state), ministru al afacerilor externe (7 state), ministru al apărării (Kazahstan) şi director politic (Irlanda). Summit-ul a fost un eveniment unic nu doar pentru România, ci şi pentru NATO, deoarece nu doar că a fost cel mai mare, ca număr de participați (peste 6500), cât şi ca formate, dar că a fost primul Summit al Consiliului NATO-Rusia la care președintele în exercițiu al Federației Ruse, Vladimir Putin, a participat de la crearea NRC în 2002. De altfel, pentru prima dată în istoria Alianței, pe lângă reuniunile consacrate (Consiliul Nord-Atlantic, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, Comisia NATO-Ucraina şi Consiliul NATO-Rusia) s-a desfășurat o reuniune în format extins a statelor şi organizațiilor participante la operațiunea Alianței în Afganistan, la care au fost prezenți Secretarul General al ONU, Președintele Comisiei Europene, Secretarul General al Consiliului UE, directorul Băncii Mondiale, alături de președintele afgan Hamid Karzai şi înalți oficiali din statele de contact (Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Iordania). De asemenea, la Summit a fost marcată revenirea Maltei în cadrul Parteneriatului pentru Pace (https://www.mae.ro).
În Declarația de la București, la punctul 23, se specifică faptul că, salutând aspirațiile euro – atlantice ale Ucrainei și Georgiei de apartenență la NATO, s-a hotărât că „aceste state vor deveni membre ale NATO. Ambele națiuni au adus contribuii valoroase la operațiunile Alianței. Planul de Acțiune pentru Aderare (MAP) este următorul pas pentru Ucraina și Georgia pe calea lor directă spre aderare. Astăzi am stabilit cu claritate că sprijinim candidaturile acestor țări pentru MAP. Prin urmare, vom începe o perioadă de angajare intens cu ambele țări, la nivel politic înalt, pentru a soluționa chestiunile încă nerezolvate în privința candidaturilor lor la MAP”. Însă, s-a decis, de asemenea, ca miniștri de externe să dețină autoritatea deciziei cu privire la candidaturilor Ucrainei și Georgiei pentru MAP (https://www.mae.ro). Cum aceștia din urmă nu au acordat MAP-ul Ucrainei la NATO, grupul PPE apreciază că este timpul de a corecta greșelile trecutului, mai ales că zona gri de securitate dintre Rusia și Occident este destul de mare și ar reprezenta o tentație permanentă pentru Rusia. În plus, „forțele armate ucrainene testate în luptă și echipate de Vest ar oferi o valoare adăugată militară semnificativă în Europa”. Vicepreședintele grupului PPE pentru Afaceri Externe, Rasa Juknevičienė, consideră că aderarea Ucrainei la NATO ne va uni și va garanta pacea durabilă pe continentul european, prevenind totodată orice „posibilă răzbunare agresivă viitoare și va opri expansionismul neo-imperial rus”. Negociatorul principal al Rezoluției Parlamentului referitoare la reconstrucția sustenabilă și integrarea Ucrainei în comunitatea euroatlantică, Michael Gahler, a insistat asupra faptului că „Aderarea la NATO după război este singura opțiune de a proteja independența Ucrainei pe termen lung și, prin urmare, de a spori securitatea actualilor membri NATO. Următorul Summit de la Vilnius va trebui să discute calea de urmat pentru implementarea deciziei de la București din 2008, prin care NATO a fost de acord ca Ucraina să devină membră” (https://www.eppgroup.eu). De aceea, credința grupului PPE este că „principalul obiectiv al Ucrainei este să câștige războiul împotriva Rusiei, ceea ce înseamnă alungarea de pe teritoriul recunoscut la nivel internațional al Ucrainei a tuturor forțele Rusiei și ale reprezentanților și aliaților săi; consideră că acest obiectiv poate fi atins numai prin furnizarea continuă, susținută și în creștere constantă a tuturor tipurilor de arme către Ucraina, fără excepție” (https://www.europarl.europa.eu).
În Rezoluția Parlamentului referitoare la reconstrucția sustenabilă și integrarea Ucrainei în comunitatea euroatlantică, deputații subliniază cu tărie importanța aderării Ucrainei la UE, sperând o recomandare pozitivă din partea Comisiei Europene și o cale clară pentru începerea negocierilor. Michael Gahler afirmând: „Este clar că viitorul Ucrainei este în UE și NATO. Trebuie să tratăm procesele de reconstrucție și de aderare la UE ca un proiect general pentru o eficiență maximă, dar și să asigurăm supraveghere, astfel încât Ucraina să rămână pe drumul cel bun către atingerea obiectivelor sale de aderare la UE și să facă reformele necesare” (https://www.eppgroup.eu).
Se pare că această situație a fost cauzată de amenințarea rusă care a descurajat discuțiile serioase cu privire la aderarea Ucrainei la NATO. Însă, nici Carta de la Paris, Memorandumul de la Budapesta, Tratatul de prietenie, cooperare și parteneriat dintre Ucraina și Federația Rusă din 1997 și nici neluarea deciziei privind MAP-ul Ucrainei la Summit-ul NATO de la București din 2008 nu au reușit să împiedice agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. De aceea, grupul PPE apreciază că singura modalitate de a preveni repetarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, după încheierea războiului, ar fi aceea ca la viitorul Summit NATO de la Vilnius din iulie a.c. să se dea curs declarației de susținere a aderării Ucrainei, emisă la București în 2008.
În Rezoluția Parlamentului referitoare la reconstrucția sustenabilă și integrarea Ucrainei în comunitatea euroatlantică se specifică faptul că se anticipează o recomandare pozitivă din partea Comisiei în urma îndeplinirii celor șapte etape stabilite în avizul Comisiei privind cererea Ucrainei de aderare la UE, care ar putea duce la începerea negocierilor de aderare în acest an și la organizarea unei conferințe interguvernamentale în același interval de timp. Aderarea Ucrainei la UE ar facilita și aderarea acestei țări, puternic marcată de război, la NATO, grupul PPE considerând că aderarea Ucrainei la UE reprezintă o investiție geostrategică într-o Europă unită și puternică și că UE dă astfel dovadă de leadership, determinare și viziune. În mod evident, UE și statele sale membre trebuie să ofere mai mult sprijin și asistență Ucrainei în cursul procesului de aderare la UE, inclusiv în ceea ce privește competențele tehnice, consolidarea capacităților și reformele instituționale necesare pentru îndeplinirea criteriilor de aderare. Mai mult decât atât, integrarea cu succes a Ucrainei în UE ar putea avea, de asemenea, un efect de propagare semnificativ în Rusia, ceea ce ar putea deschide calea către un parcurs democratic de reformă în această țară și discuții facile cu privire la schimbarea fundamentală a politicilor în interiorul Rusiei (https://www.eppgroup.eu).
De asemenea, grupul PPE apreciază că aderarea Ucrainei la NATO ar unifica Occidentul în jurul unei agende mai ample de garantare a păcii durabile pe continentul european, deoarece zona democrațiilor stabile și neagresive ar fi extinsă și mai mult spre est. Astfel, poate fi stopat orice posibil act agresiv de răzbunare din partea Rusiei în viitor, precum și expansionismul potențial al Rusiei. De aceea se așteaptă ca viitoarele Summit-uri de la Vilnius și Washington să deschidă calea pentru adresarea unei invitații Ucrainei de a adera la NATO și ca procesul de aderare să înceapă după încheierea războiului și să fie finalizat cât mai curând posibil, ceea ce ar consolida NATO și ar reprezenta un pas înainte către o pace durabilă în Europa.
Desigur, integrarea Ucrainei în NATO și Uniunea Europeană ar consolida securitatea regională și globală, precum și legăturile Ucrainei cu comunitatea euro-atlantică.
Ca urmare a adoptării Rezoluția Parlamentului referitoare la reconstrucția sustenabilă și integrarea Ucrainei în comunitatea euroatlantică de pe 15 iunie, au urmat deciziile miniștrilor apărării din țările Alianței, la întâlnirea de pe 16 iunie 2023 dedicată pregătirii summit-ului care va avea loc la Vilnius în iulie a.c..
În acest context, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat necesitatea creșterea sprijinului pentru Ucraina acum când forțele ucrainene își intensifică operațiunile de-a lungul liniei frontului și fac progrese, dar duc bătălii dure. Astfel una dintre măsurile suplimentare avute în vedere pentru Summit-ul de la Vilnius se referă la „inclusiv un pachet multianual de sprijin cu resurse financiare semnificative, astfel încât Ucraina să se poată apăra astăzi și mâine”. De aceea, el a salutat contribuțiile oferite de Aliați, indicând în special că Țările de Jos și Danemarca vor începe antrenarea piloților ucraineni pe avioane de luptă F-16 și că intenționează să livreze, împreună cu Regatul Unit al Statelor Unite și Statele Unite, rachete de apărare aeriană de intervale scurte și medii. De asemenea, secretarul general NATO a adăugat că NATO pregătește un pachet multianual cu resurse financiare semnificative pentru summit și că lucrează la crearea unui Consiliu NATO-Ucraina, în care Ucraina și Aliații să se întâlnească, pe picior de egalitate, pentru a se consulta și a lua decizii privind problemele de securitate. Se pare că ambiția NATO este organizarea primei ședințe a Consiliului NATO-Ucraina la Vilnius, în prezența președintelui Zelensky. S-a stabilit ca la Summit-ul de la Vilnius să fie luate măsuri pentru a consolida în continuare apărarea, inclusiv adoptarea de noi planuri regionale. Jens Stoltenberg a specificat că, pentru prima dată de la Războiul Rece, Aliații lucrează pentru a corela pe deplin planificarea apărării colective cu planificarea forțelor, capacităților și mijloacelor lor de comandă și control și că NATO va avea peste 300.000 de trupe, dislocabile, cu un preaviz scurt și susținut de capacități aeriene și maritime semnificative, pentru a apăra fiecare centimetru pătrat din teritoriul Alianței împotriva oricărei amenințări (https://www.nato.int). De asemenea, secretarul general a spus că se așteaptă ca aliații să își asume un angajament mai ambițios pentru investițiile în apărare în Vilnius, cu 2% din PIB pentru cheltuielile pentru apărare, care să fie văzute ca o țintă minimă și nu un plafon. În ceea ce privește aspirațiile de aderare ale Ucrainei, secretarul general a reafirmat faptul că viitorul Ucrainei se află în cadrul familiei euro-atlantice și că toți Aliații au convenit ca țara să devină membră a familiei euro-atlantice. Acesta este un răspuns mult așteptat de statele membre UE, mai ales cele din est, care se văd astfel protejate de o eventuală agresiune din partea Rusiei, acum când se prevede eliminarea zonei gri de securitatea dintre Rusia și UE.
