Manoela Popescu
Se știe că, lunile de negocieri privind pachetul european „Fit for 55” referitor la schimbările climatice au culminat cu un acord în 2022 între Parlamentul European, Comisia Europeană și statele membre ale UE prin care se impune ca mașinile noi vândute în UE din 2035 să fie fără CO2, ceea ce înseamnă că după 2035 vânzarea mașinilor cu motor cu combustie va fi interzisă. Cu toate acestea, Germania și-a declarat recent opoziția față de această măsură, dorind să permită vânzările de mașini noi cu motoare cu ardere internă după 2035, dacă funcționează cu combustibili sintetici. Astfel că, alianța făcută cu alte 7 state membre ale UE, opozante ale planului Comisiei Europene, a condus la aprobarea de către miniștrii energiei a legislației privind interzicerea comercializării de vehicule cu motoare termice din 2035, cu excepția celor care funcționează cu combustibili sintetici. Italia, România și Bulgaria s-au abținut de la votul de marți, 28 martie 2023, al miniștrilor energiei din UE (Uniunea Europeană) reuniți la Bruxelles, iar Polonia a votat împotrivă (https://www.lesoir.be). Ca atare, textul validat de cei 27 va interzice comercializarea de automobile care funcționează pe bază de benzină și motorină, precum și a mașinilor hibride, însă, nu și a autoturismelor care utilizează combustibili sintetici. Astfel că, dorința Berlinului ca vânzările de mașini noi cu motoare pe combustie să fie permise și după 2035, dacă utilizează combustibili sintetice, s-a împlinit.
Mașina, principalul mod de călătorie pentru europeni, reprezintă aproximativ 15% din emisiile de CO2 ale continentului european. Proiectul de Regulament care interzice vânzările de vehicule noi cu motoare termice în 2035 în UE, aprobat pe 14 februarie în Parlamentul European, ar trebui să permită UE să-și atingă obiectivele climatice. Uniunea Europeană și-a luat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 față de 1990 și să atingă neutralitatea carbonului până în 2050. Textul legislativ, considerat emblematic pentru obiectivele climatice europene, înseamnă interzicerea vânzărilor de mașini noi pe benzină și diesel și de vehicule utilitare ușoare în UE începând cu 2035, precum și de hibrizi (benzină-electrice). Cu alte cuvinte, după această dată, vor fi comercializate doar vehiculele 100% electrice. Ținând cont de costul ridicat al energiei electrice, grupul PPE, care se opune interzicerii comercializării de mașini cu ardere, avertiza că argumentul favorit al celor care susțin interzicerea vânzării mașinilor noi cu motoare termice în 2035 referitor la „rentabilitatea mașinilor electronice nu mai ține nici din cauza prețurilor ridicate la energie electrică și a primelor de cumpărare care expiră” (https://www.eppgroup.eu). Cu toate acestea, vânzările de mașini electrice au stabilit anul trecut un nou record de cotă de piață în Uniunea Europeană. Astfel, vânzările de vehicule electrice au crescut în 2022 cu 28% față de 2021, în contextul în care pandemia a adus o scădere a pieței auto. Anticipând schimbarea pieței auto, majoritatea producătorilor din domeniu au anunțat deja încetarea producției de mașini pe benzină și diesel.
Însă, dorința Bruxelles-ului de a impune țărilor membre o piață auto „în totalitate electrică” în UE a fost stopată de Germania. Berlinul, refuzând să voteze pe 7 martie, la Consiliul Uniunii Europene, textul de activare a încetării vânzării de mașini noi cu motoare termice din 2035. De altfel, în zilele premergătoare summit-ului, Berlinul își manifestase intenția de a nu acorda undă verde textului legislativ aprobat pe 14 februarie de Parlamentul European. Ca atare, Berlinul și-a uimit partenerii la începutul lunii martie prin blocarea regulamentului, când acesta fusese deja aprobat la jumătatea lunii februarie de europarlamentarii reuniți în plen, după unda verde primită din partea statelor membre, inclusiv Germania. Pentru a-și justifica schimbarea, extrem de rară în această etapă a procedurii, Germania a cerut Comisiei să prezinte o propunere care să prevadă calea vehiculelor care funcționează cu combustibili sintetici (https://www.lesoir.be). În concluzie, fără Germania, majoritatea calificată a celor 27, care este necesară, (votul favorabil a cel puțin 55% din statele reprezentând cel puțin 65% din populația UE) nu a mai fost atinsă. La solicitarea Italiei și Germaniei, cei 27 au inclus în text o posibilă undă verde în viitor pentru tehnologiile alternative, cum ar fi combustibilii sintetici (e-fuels), dacă aceștia fac posibilă atingerea obiectivului de eliminare completă a emisiilor de gaze de la vehicule. Tehnologia combustibililor sintetici, aflată în prezent în curs de dezvoltare, constă în producerea de combustibil din CO2, în special, de activitățile industriale care utilizează energie electrică cu emisii scăzute de carbon. Aceasta înseamnă că, pentru sectorul auto, s-ar extinde utilizarea motoarelor termice amenințate de apariția vehiculelor 100% electrice. Cu toate acestea, utilizarea acestei tehnologii este contestată deoarece este foarte mare consumatoare de energie. În plus, Berlinul dorește din partea Comisiei Europene propunerea unei legislații suplimentare pentru a încuraja utilizarea combustibililor sintetici în transportul rutier, în timp ce un alt text privind „infrastructura combustibililor alternativi” este în curs de negociere (https://www.latribune.fr).
Opoziția Germaniei, susținută de mai multe țări europene, față de interzicerea motoarelor cu ardere internă în Europa începând cu 2035 a condus la un acord cu Comisia Europeană. Conform experților, decizia Germaniei de a se opune unui text legislativ care ar asigura neutralitatea cliamtică a bătrânului continent a apărut ca o schimbare majoră față de ambiția afirmată și asumată a Berlinului de a atinge „neutralitatea carbonului” până în 2045. În vederea atingerii unui astfel de obiectiv ambițios, Germania intenționează să pună în circulație 15 milioane de mașini 100% electrice până în 2030, în timp ce, în prezent, flota sa de mașini include doar un milion de mașini electrice. Ca atare, Germania s-a angajat la un obiectiv care este greu de atins, deoarece ar fi necesară înmatricularea zilnică a 5.000 de mașini electrice noi, față de media zilnică de astăzi de 1.290 mașini electrice noi. La prima vedere, atitudinea ministrului german al transporturilor, Volker Wissing, de a se opune unei piețe reale auto electrice începând cu 2035 vine în contradicție cu nevoile cetățenilor și provocările industriei auto (https://www.euractiv.fr). Studiile arată că, în Germania, șapte din zece șoferi susțin că nu se poate face nimic fără mașină, iar numărul acestora din urmă a crescut cu 20% în 15 ani. Se pare că, deși cetățenii germani sunt pentru atingerea obiectivelor climatice, naveta la serviciu cu bicicleta sau cu transportul public este o alternativă care nu îi atrage neapărat pe mulți nemți și care, în unele cazuri, este pur și simplu imposibil să înlocuiască o călătorie cu mașina.
Desigur, se cunoaște faptul că, Germania nu este singura țară din UE care a protestat împotriva textului de lege care interzice comercializarea mașinilor cu ardere internă începând cu 2035. Înaintea Germaniei, Austria, Italia, Polonia și Bulgaria și-au afirmat opoziția față de interzicerea vânzărilor din 2035 a mașinilor noi cu motoare termice în Europa. Această listă a oponenților nu este exhaustivă, deoarece Slovacia a anunțat pe 15 martie că ia în considerare refuzul textului. Într-adevăr, la Bratislava, Comisia pentru Afaceri Europene a Consiliului Național a votat pentru a-l obliga pe ministrul slovac al Mediului să se opună interdicției de vânzare a mașinilor cu ardere internă începând cu 2035, deși acesta din urmă este personal în favoarea legislației pe care a susținut-o până acum. Cu toate acestea, ministerele slovace ale Economiei și Transporturilor s-au opus interzicerii mașinilor cu ardere internă începând cu 2035. La rândul său, cancelarul austriac Karl Nehammer a promis că va face tot posibilul pentru a asigura supraviețuirea motorului cu ardere internă: „Și eu mă voi pronunța împotriva interzicerii motorului cu ardere internă” dacă liderii europeni vor vota cu privire la viitorul acestuia. De asemenea, raportul trimestrial Transitions & Energies indica faptul că, pe 14 martie, Ungaria și România s-au alăturat țările care se opun planului Comisiei Europene de a crea o piață aută 100% electrică din 2035. În cele din urmă, lista oponenților a devinit suficient de serioasă pentru a lupta împotriva adoptării măsurii. Astfel, Germania a format o alianță cu alte 7 țări membre UE pentru a se opune interzicerii motoarelor cu ardere internă începând cu 2035. Această alianță este formată din Germania, România, Ungaria, Germania, Italia, Cehia, Polonia și Slovacia. Aceste țări și-au dorit o categorie separată pentru mașini cu motoare termice alimentate cu combustibili sintetici, iar textul votat pe 28 martie de cei 27 relevă acest aspect.
Decizia Germaniei, care nu a votat pe 7 martie textul legislativ propus de Comisie, a venit ca urmare a faptului că Berlinul a cerut anterior Comisiei Europene ca aceasta din urmă să prezinte o propunere care să prevadă parcursul după 2035 pentru vehiculele noi care funcționează cu combustibili sintetici. Acesta fiind suficient pentru a permite producătorilor de automobile să extindă utilizarea motoarelor cu ardere și să asigure astfel o tranziție mai flexibilă la „toate mașinile electrice”. Această tehnologie, controversată și încă în dezvoltare, ar consta în producerea de combustibil din CO2 rezultat din activități industriale. Respectiva tehnologie, apărată de producătorii germani și italieni de vârf, ar face posibilă extinderea utilizării motoarelor termice după 2035 (https://www.lesoir.be).
În opinia grupului PPE, Volker Wissing nu a reușit nimic, deoarece „declarațiile fără caracter obligatoriu nu sunt o soluție”, iar textul legislativ a rămas neschimbat. De altfel, grupul PPE, care s-a opus interzicerii planificate a mașinilor cu motoare cu ardere, a criticat guvernul german că doar „creează haos” fără rezultate. Propunerea ministrului Volker Wissing, în concepția grupului PPE, nu ar avea caracter obligatoriu. De aceea, grupul PPE apeciază că dacă Berlinul dorește cu adevărat să salveze motorul cu ardere internă, „trebuie să renegociem din nou legea” (https://www.eppgroup.eu). Cu toate acestea, pe 25 martie, Comisia Europeană și Germania au anunțat că au ajuns la un acord în disputa cu privire la interzicerea vânzării de noi autoturisme echipate cu motoare cu ardere internă pentru deblocarea textului, care rămâne neschimbat. Bruxelles-ul pur și simplu s-a angajat să deschidă mai clar calea combustibililor sintetici într-o propunere separată care va trebui validată până în toamna anului 2024 (https://www.lesoir.be). Astfel, conform acestui acord, potrivit ministrului german al Transporturilor, Volker Wissing, vehiculele echipate cu motoare pe combustie vor putea fi înmatriculate şi după 2035, dacă utilizează exclusiv carburanţi neutri din punct de vedere a emisiilor de CO2. Uniunea Europeană va încerca acum să adopte în cel mai scurt timp posibil reglementările cu privire la standardele de CO2 ale automobilelor, iar Comisia Europeană va veni cu paşii legali necesari pentru o prevedere care permite clasificarea autoturismelor care utilizează combustibili ecologici drept neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon.
