Alexandru Radu
Pentru Grecia, alegerile generale din urmă cu patru ani au avut o semnificație politică deosebită, marcând ceea ce politologii numesc „răsturnarea politică”, respectiv rocada dintre guvernarea de stânga și cea de dreapta.
Schimbarea politică a fost anunțată de scrutinul europarlamentar din mai 2019, când SYRIZA, partidul premierului Tsipras, a trebuit să cedeze prima poziție partidului de centru-dreapta Noua Democrație, revigorat după o lungă perioadă de opoziție. Comparativ cu precedentele alegeri pentru Parlamentul European, SYRIZA a coborât de la 26,57% la 23,75% în preferințele votanților, în timp ce a Noua Democrație a cunoscut o apreciere puternică a suportului său electoral, de la 22,72% la 33,12%. Alegerile parlamentare naționale din luna iulie a aceluiași an, alegeri anticipate, au confirmat noua ierarhie electorală a Greciei. Noua Democrație și-a asigurat victoria cu 39,9% din voturi, reprezentând cea mai bună performanță a electorală a partidului din ultimele decenii, ceea ce i-a permis adjudecarea majorității absolute a mandatelor parlamentare, respectiv 158 din cele 300 locuri ale legislativului de la Atena. Totalizând 31,5% voturi, cu circa cinci procente mai puțin față de precedentul scrutin parlamentar, SYRIZA nu a pierdut doar prima poziție electorală, ci și guvernarea. Oarecum paradoxal, înfrângerea formațiunii condusă de Alexis Tsipras a venit pe fondul redresării economice a Greciei, consecință a planului guvernamental de austeritate convenit cu Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional. Oricum, grecii au votat pentru schimbare, mandatând Noua Democrație să preia frâiele guvernării, astfel că pe 8 iulie 2019 noul cabinet elen, condus de liderul ND Kyriakos Mitsotakis a depus jurământul.
Schimbarea guvernamentală s-a dovedit de bun augur, în cei aproape patru ani de la preluarea mandatului premierul Mitsotakis reușind nu numai refacerea bunelor relații cu statele europene, dar și ieșirea din așa-numitul cadrul de supraveghere extinsă împus de UE ca urmarea crizei economice prin care a trecut țara după 2008. Un argument care probează mersul ascendent al economiei elene îl constituie faptul că în 2022 Grecia a rambursat înainte de termen 2,7 miliarde de euro din împrumuturi datorate țărilor din zona euro în cadrul ajutorului primit în anii anteriori. După cum, trebuie menționat și faptul că guvernul Mitsotakis a putut crește nivelul salariul minim, ajuns la 713 euro la mijlocul anului trecut, urmând ca de la 1 aprilie 2023 să urce la 780 euro. Nu în ultimul rând, Uniunea Europeană a lăudat politica premierului grec în ceea ce privește gestionarea provocărilor reprezentate de pandemia de COVID-19 sau de problema migrației. Pe de altă parte, imaginea guvernului Mitsotakis a avut de suferit de pe urma a ceea ce presa elenă a numit „abateri de la democrație”, precum scandalul interceptărilor telefonice (sau Kyriakosgate) din 2022, când au ieșit la iveală dovezi ale faptului că serviciile secrete au spionat convorbiri telefonice ale unor ziariști, dar și ale unor politicieni din opoziție, inclusiv liderul PASOK. Totuși, guvernul a supraviețuit moțiunii de cenzură depusă de opoziție pe fondul scandalului interceptărilor telefonice ilegale la sfârșitul lunii ianuarie 2023.
Este însă dificil de spus dacă guvernul Mitsotakis și Noua Democrație vor reuși să depășească actuala criză politică, consecință a tragicului accident feroviar din 28 februarie 2023 petrecut lângă Larissa, soldat cu 57 de morți și alte zeci de persoane rănite și care a pus în vedere deficințele serioase ale căilor ferate elene. Ca mereu în astfel de momente, grecii s-au mobilizat și au protestat cu zecile de mii în diferite orașe ale Greciei, dar mai ales la Atena, acuzând corupția și incapacitatea managerială a guvernului. Totodată, personalul feroviar a intrat în grevă generală, pe 16 martie, iar opoziția a cerut constant demisia întregului cabinetului elen, și nu doar a ministrului transporturilor. În acest context, premierul a anunțat, pe 22 martie, că alegerile parlamentare, programate pentru aprilie, vor avea loc în cursul lunii mai, în ceea ce pare a fi o încercare de a limita efectele tragediei feroviare asupra suportului popular al partidului său. Totodată, Kyriakos Mitsotakis a admis oportunitatea ca un al doilea scrutin să fie organizat, luând în calcul posibilitatea ca primul scrutin să nu aibă ca rezultat constituirea unei majorități parlamentare. Aceasta, pentru că sondajele de opinie realizate după accident au arătat că diferența dintre Noua Democrație și SYRIZA s-a înjumătățit coparativ cu 2019, ajungând la circa 3,5-4% din intențiile de vot. Ceea ce ar însemna fie o victorie fără majoritate parlamentară a formațiunii premierului, fie chiar o înfrângere în fața opoziției de stânga. Altfel spus, există perspectiva ca Noua Democrație să nu își poată asigura continuitatea mandatului guvernamental în următoarea legislatură, performanță realizată doar la debutul celei de a treia republici elene, între 1974 și 1985.
Așadar, noile alegeri parlamentare, anticipate sau amânate, vor reprezenta cel mai serios examen electoral pentru Noua Democrație, iar premierul Kyriakos Mitsotakis pare să fie conștient de acest lucru.
