Manoela Popescu
În era digitalizării, viața socio-economică depinde din ce în ce mai mult de o puternică integrare tehnologică și de procese digitale. În același timp, oportunitățile create sunt fără precedent în era digitalizării, tehnologiile digitale transformând rapid toate domeniile vieții, inclusiv sistemele noastre economice, sociale și politice, creând noi puncte de intrare și noi platforme. Iar crizele globale pe care le traversăm vin să demonstreze cum accesul la spațiul online a devenit și mai crucial. Însă, trebuie relevat și faptul că era digitală creează atât amenințări, cât și oportunități noi și fără precedent pentru îmbunătățirea vieții femeilor și fetelor din întreaga lume. Amenințările erei digitale pentru femei sunt cauzate de discriminarea în sectorul noilor tehnologii și favorizările din sistemele automatizate, care perpetuează și întăresc inegalitățile de gen. În cele din urmă, absența legilor și reglementărilor internaționale expune și mai mult grupurile vulnerabile la încălcări ale drepturilor fundamentale și ale vieții private. Iar spațiul online oferă noi locuri pentru violența împotriva femeilor, acordând autorilor un anonimat sporit și impunitate.
În acest context, omenirea se află la un moment la care alegerile făcute vor avea un impact profund asupra viitorului ei: să permită tehnologiei să extindă și să amplifice disparitățile existente și să concentreze și mai multă putere în mâinile câtorva entități, sau să o pună în slujba unui viitor mai sigur, mai durabil și mai echitabil pentru toți?. Aceasta deoarece, statisticile arată că 37% dintre femei nu folosesc Internetul și, deși reprezintă aproape jumătate din populația lumii, decalajul tehnologic este încă în defavoarea lor. În mod firesc, dacă femeile nu pot accesa Internetul și nu se simt în siguranță în mediul online, ele nu sunt capabile să dezvolte abilitățile digitale necesare și să se angajeze în spații digitale, diminuându-le oportunitățile de a urma o carieră în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM). Cum până în anul 2050, 75% din locuri de muncă vor fi legate de știință și tehnologie este evidentă necesitatea ca femeile să ocupe mai mult de 22% din pozițiile AI (inteligență artificială) decât în prezent, spre exemplu. Prezența femeilor în domeniile tehnologiei are ca rezultat soluții mai creative și oferă un potențial mai mare pentru inovații care răspund nevoilor femeilor și promovează egalitatea de gen. În schimb, lipsa lor de includere în domeniile tehnologiei generează costuri uriașe pentru societate, în general. Ca atare, ediția din 2023 a Zilei Internaționale a Femeii a avut loc sub tema Inovației și tehnologiilor pentru egalitatea de gen: pentru o lume digitală incluzivă. Această temă a Zilei Internaționale a Femeii din 2023 ajută la recunoașterea și celebrarea femeilor și fetelor care susțin progresul tehnologiei transformatoare și a educației digitale. În același timp, evenimentul marcat în toată lume, explorează impactul decalajului digital de gen asupra creșterii inegalităților economice și sociale și evidențiază importanța protejării drepturilor femeilor și fetelor în spațiile digitale și a luptei împotriva violenței online bazate pe gen (https://www.un.org).
Categoric, Ziua de 8 martie este o oportunitate de a amplifica mobilizarea în favoarea drepturilor femeilor și a participării acestora la viața politică și economică, precum și de a face un turneu internațional de știri al evenimentelor dedicate promovării egalității între femei și bărbați. De asemenea, în această perioadă are loc și cea de-a 67-a sesiune a Comisiei pentru Statutul Femeii (CSW67), cea mai mare reuniune anuală a ONU privind egalitatea de gen și abilitarea femeilor. Desfășurată în perioada 6-17 martie 2023 sub tema „ Inovare, schimbare tehnologică și educație în era digitală pentru a atinge egalitatea de gen și a împuternici toate femeile și fetele ”, CSW67 oferă un moment unic pentru a construi un viitor digital pozitiv. În aceste două săptămâni, guvernele, organizațiile societății civile, activiștii și experții din întreaga lume vor lucra împreună pentru a aborda provocările, precum și pentru a promova potențialul enorm pe care tehnologia îl deține pentru împuternicirea tuturor femeilor și fetelor. CSW este principalul organism interguvernamental global și cea mai mare întâlnire anuală dedicată exclusiv promovării egalității de gen (https://www.unwomen.org).
Se cunoaște faptul că egalitatea între femei și bărbați este un drept fundamental al omului, fiind în centrul provocărilor globale, deoarece femeile și fetele suportă greul crizelor globale, dar și o soluție cheie cu puterea de a transforma economiile și țările pentru a obține o dezvoltare durabilă. În același timp, egalitatea de gen oferă o dimensiune transformatoare a responsabilității sociale (CSR) a sectorului privat, care, printre altele, are un rol de jucat în garantarea egalității de remunerare a femeilor, a participării egale și a accesului egal la posturile decizionale. De aceea, la CSW-67 se va pune și problema modului în care sectorul privat poate contribui la accelerarea atingerii Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 5 (ODD5): Realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor și fetelor și, astfel, să facă față celor mai mari provocări globale. De asemenea, printr-o serie de evenimente secundare, participanții UN Global Compact își vor împărtăși cele mai bune practici, subliniind că există o modalitate de a obține rezultate tangibile la locul de muncă, pe piață și în comunitate (https://www.unwomen.org).
De asemenea, tot pe 8 martie s-a încheiat o călătorie de șase săptămâni de învățare interactivă concepută de Pactul Global al Națiunilor Unite pentru a ajuta peste 8.000 de companii participante să treacă de la angajament la acțiune privind egalitatea de gen. Un alt eveniment major de Ziua Internațională a Femeii a fost operațiunea „Sunați clopoțelul pentru egalitatea de gen”. Astfel, pentru al nouălea an consecutiv, Pactul Global al ONU a participat la această colaborare între bursele din întreaga lume care sună clopotele la deschidere sau închidere pentru a sărbători Ziua Internațională a Femeii și pentru a promova Principiile de abilitare a femeilor (WEP-uri). Această inițiativă fiind un parteneriat între Pactul Global al ONU, IFC, Bursele de Valori Durabile, ONU Femei și Federația Mondială a Burselor, care își propune să conștientizeze argumentele economice pentru abilitarea economică a femeilor și oportunitățile disponibile sectorului privat de a promova egalitatea de gen și dezvoltare durabilă (https://pactemondial.org)
În Franța, Pactul Global al Națiunilor Unite și Rețeaua Pactului Global Franța sprijină companiile să ia măsuri concrete și să demonstreze un impact măsurabil pentru promovarea egalității între femei și bărbați. În acest sens, începând cu 15 martie se fac înscrierile companiilor la programul ediției franceze a Target Gender Equality Accelerator, un program de 9 luni care își propune să încurajeze și să crească reprezentarea și conducerea femeilor la toate nivelurile companiei și să asigure egalitatea de remunerare (https://pactemondial.org).
Egalitatea de gen și împuternicirea femeilor reprezintă un deziderat și pentru grupul PPE, care, pe 8 martie, s-a reunit în Parlamentul European pentru a celebra această zi dedicată femeilor din întreaga lume, considerând că, deși „Uniunea Europeană conduce în căutarea globală pentru egalitatea de gen și promovarea rolului femeilor în societate, nu suntem încă acolo”. Grupul PPE dorește „construirea unei Europe care dă cu adevărat puterea femeilor”. În același timp apreciază că lupta pentru egalitate necesită implicarea tuturor instituțiilor, naționale și europene și că „Nu poate exista nici un pas înapoi în protecția femeilor”. La acest eveniment public, grupul PPE a anunțat o Declarație, propunând măsuri pentru mai multă egalitate de gen și promovarea rolului femeilor în societate. Cum în întreaga lume, vocile femeilor sunt reduse la tăcere, înecate pe măsură ce sunt supuse persecuției și le sunt negate drepturile fundamentale, grupul PPE este alături de femeile din Afganistan, Belarus, Iran și Ucraina. În respectiva Declarație, grupul PPE subliniază că egalitatea între femei și bărbați și egalitatea de gen sunt „în centrul valorilor noastre europene – esența a ceea ce suntem noi ca europeni”. Credința grupului PPE este că „Atingerea unei Europe care funcționează pentru femei este un angajament pe care îl luăm nu doar astăzi, când sărbătorim Ziua Internațională a Femeii, ci în fiecare zi, când căutăm să îmbunătățim Uniunea noastră Europeană” (https://www.eppgroup.eu).
Importanța reducerii decalajelor de gen în accesul la inovație și evoluție tehnologică este demonstrată de Raportul Secretarului General al ONU, „Inovație și evoluție tehnologică și educație în era digitală în scopul realizării egalității gen și împuternicirea tuturor femeilor și fetelor”. Acest raport oferă o analiză a modului în care se poate valorifica tehnologia în era digitală pentru a împuternici femeile și fetele să se bucure de oportunități și drepturi egale, să dobândească abilitățile de a participa la procesele de inovare și de a modela valorile și principiile care contribuie la utilizarea sigură și echitabilă a tehnologiei. Respectivul Raport publicat la sfârșitul anului trecut se bazează pe constatările reuniunii grupului de experți organizată de Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și abilitarea Femeilor (ONU-Femei) din perioada 10-13 octombrie 2022, precum și pe cercetări și date de la agențiile Națiunilor Unite, dar și din alte surse.
Raportul pleacă de la premisa că tehnologia digitală transformă societatea în ritm exponențial și încurajează noi progrese pentru femei în sfera socio-economică, însă generează și noi probleme care pot perpetua și aprofunda modelele de inegalitate bazate pe gen. Se știe că din 2020, pandemia de COVID-19 a amplificat inegalitățile existente în societate, în general, în ceea ce privește ritmul tranziției digitale între și în interiorul țărilor și a arătat că, pe lângă barierele structurale și sistemice, aceste diferențe contribuie la șanse inegale pentru femei și fete. Mai mult decât atât, guvernele și organismele interguvernamentale au întârziat să anticipeze consecințele schimbărilor tehnologice și să ia măsuri bazate pe legislația internațională a drepturilor omului pentru a reglementa tehnologia digitală. Revoluția digitală a exacerbat relațiile de putere inegală între furnizorii și utilizatorii de servicii digitale, a contribuit la proliferarea companiile de tehnologie (care domină peisajul digital și exercită o influență globală disproporționată) și au subminat exercitarea drepturilor fundamentale. Ca atare, Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing, care abordează problemele tehnologice din perspectiva educației, angajării și comunicării, nu mai reflectă amploarea provocărilor aduse egalității de gen și oportunitățile oferite de evoluțiile tehnologiei începând cu 1995. De aceea, încă din 2020 statele lumii au fost invitate să identifice prioritățile pentru progres tehnic și inovare și să mobilizeze fondurile necesare pentru a avansa către egalitatea de gen și pentru a se asigura că toate femeile și fetele beneficiază în mod egal de oportunitățile erei digitale. De asemenea, li se cerea statelor să îndepărteze decalajul digital de gen, să se asigure că femeile participă la proiectarea tehnologiilor la egalitate cu bărbații și să adopte legi, politici și reglementări menite să combată noile riscuri, cum ar fi hărțuirea online și alte forme de violență, amenințările la adresa vieții private, precum și favorizările observate în domeniile inteligenței artificiale și roboticii (https://undocs.org).
Mult timp s-a considerat că, odată cu utilizarea mai largă a instrumentelor și serviciilor digitale, accesul universal la Internet va deveni o realitate. Însă, în prezent, potrivit Raportului „Inovație și evoluție tehnologică și educație în era digitală în scopul realizării egalității gen și împuternicirea tuturor femeilor și fetelor”, deși 76% dintre locuitorii țărilor din categoria celor mai puțin dezvoltate au acoperire de rețea de telefonie de mare viteză, doar 25% dintre aceștia folosesc Internetul, din care 52% sunt, în principal, bărbați. Concluzia este că, îmbunătățirea infrastructurii în sine nu este așadar suficientă pentru a asigura accesul efectiv pentru toți oamenii, mai ales femei, deoarece alți factori le limitează accesul. Iar acești factori sunt costul, competența digitală, confidențialitatea, securitatea, conținutul, relevanța, conștientizarea, capacitatea de acțiune sau chiar accesul la energie electrică. De asemenea, trebuie luat în considerare și un alt aspect, cel referitor la normele sociale legate de gen (restricții privind educația fetelor, imaginea negativă a femeilor care folosesc internetul, controlul patriarhal al comunicării și al deciziilor economice etc.), care sunt în vigoare și determină modul în care femeile și fetele pot utiliza instrumentele și serviciile digitale.
Desigur că au fost întreprinse acțiuni pentru a reduce decalajul digital de gen, dar progresele au fost inegale și la scară mică. Astfel, din 2019, rezultatele parității de gen s-au îmbunătățit, deși, potrivit Raportului, diferența în cifre absolute dintre numărul de bărbați și femei active online a crescut de fapt cu 20 de milioane. În 2022, la nivel global, 63% dintre femei, comparativ cu 69% dintre bărbați, au folosit Internetul (www.itu.int). La nivelul anului 2019, femeile aveau cu 12% mai puține șanse decât bărbații să dețină un telefon mobil (https://www.unwomen.org). De asemenea, există diferențe semnificative între regiuni și în interiorul țărilor, diferențele fiind deosebit de pronunțate pentru femeile în vârstă, pentru cele care trăiesc în zonele rurale și pentru femeile cu dizabilități (https://undocs.org). Categoric, decalajul digital de gen nu prezintă peste tot aceleași caracteristici, deoarece este o confluență de factori dependenți de context, ceea ce înseamnă că este cu atât mai dificil de eliminat. Însă, tranziția digitală poate reprezenta un egalizator de șanse pentru femei și bărbați. Aceasta doar dacă se ține cont în dezvoltarea soluțiilor tehnologice de chestiunile de gen, vârstă, rasă, geografia situației, dizabilități, venituri sau socio-infrastructura tehnică a țărilor cu venituri mici. Toate acestea din perspectiva unei voințe clare și deliberate de a dezvolta o tehnologie de transformare a genului care să răspundă nevoilor femeilor și fetelor și să abordeze sursele structurale subiacente ale prejudecăților de gen. Altfel, tranziția digitală se vede în situația de a perpetua inegalitățile de gen în lumea digitală, ceea ce creează un cerc vicios în care noile instrumente digitale amplifică și reproduc inegalitățile.
În mod evident, integrarea problemelor de gen în sectorul tehnologiei și inovării este esențială pentru realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și a obiectivelor acesteia. Iar tema Zilei Internaționale a Femeii evidențiază necesitatea de a se asigura că viteza, amploarea și domeniul de aplicare a tranziției digitale contribuie la progresul tuturor femeilor și fetelor și de a aborda de urgență problemele cheie referitoare la drepturile lor în era digitală.
