Dan Scarlat
În ultimii ani, partidele de dreapta, fie că pot fi catalogate ca fiind de ”dreapta îndepărtată” sau de ”extremă dreapta” nu mai constituie o surpriză pe scena politică europeană, Italia reprezentând doar un alt stat care acceptă în mod deschis această orientare politică.
Alegerile din 25 septembrie 2022 nu au făcut decât să demonstreze clar această trend politic italian. Georgia Meloni, liderul partidului Frații Italiei (Fratelli d’Italia) a devenit, noul Prim-ministru al Italiei, și în același timp primul prim-ministru de extremă dreapta după Mussolini[1].
Ascensiunea politică a Georgiei Meloni este uimitoare, în special în ultimii 4 ani. De la 4,4% cât FdI a obținut în cadrul alegerilor parlamentare din 2018, la 26% în 2022. Pentru a putea explica această creștere trebuie întâi să înțelegem trecutul partidului și a liderului acestuia.
Ministru al Tineretului între 2008 – 2011 în cadrul guvernului condus de Silvio Berlusconi, Georgia Meloni a câștigat rapid notorietate politică și a folosit această faimă proaspăt câștigată pentru a crea partidul Fratelli d’Italia (cu o doctrină populistă, în esență) în 2012 pe care il conduce cu succes în continuare. În cadrul alegerilor din 2013, a făcut parte din coaliția de centru-dreapta a lui Berlusconi, obținând 2% din voturi, si 9 locuri în parlament. Apoi a fost realeasă în Camera Deputaților pentru Lombardia până în 2014 când a renunțat pentru a se dedica conducerii partidului.
În 2016 s-a bucurat din nou de popularitate, când Georgia Meloni a candidat la Primaria Romei, unde, în ciuda faptului că nu a câștigat, a obținut 20% din voturi.
Un salt important pentru FdI a avut loc în cadrul alegerilor parlamentare din 2018 când eu crescut de la 2% (2013) la 4,4%. În ciuda acestor creșteri, Frateli d’Italia reprezenta un partid mic pe scena politică italiană.
Odată cu alegerile din 2018, FdI a cunoscut o creștere semnificativă și accelerată care s-a datorat în esență faptului că partidul era singurul partid de opoziție, acesta refuzând să facă parte de coaliția de guvernare sau să o susțină. Acest fapt a permis partidului să atragă de partea sa voturi care în mod normal mergeau spre Liga Nord (Lega Nord), un alt partid tradițional de extremă dreapta, dar care a fost nevoit să migreze spre centru pentru a putea face parte din Cabinetul lui Mario Draghi.
Guvernul Draghi, format în 2021, din oameni politici dar și tehnocrați independenți, a fost susținut de o mare majoritate a Parlamentului italian, inclusiv partidele de dreapta, cum ar fi Mișcarea 5 Stele (Movimento 5 Stelle), Liga Nordului și partidul Forța Italia (Forza Italia).
Singurul partid din opoziție rămâne astfel FdI, beneficiind enorm în urma acestui gest, în doar 2 luni, obținând 3% și depășind Mișcarea 5 Stele, ajungând astfel al treilea partid din Italia.
Criza guvernamentală din 200 a fost un eveniment politic care a început pe 14 iulie 2022, în urma anunțului făcut de Giuseppe Conte, liderul Mișcării 5 Stele, care a afirmat că partidul pe care îl reprezintă nu mai susține Guvernul de unitate națională al lui Draghi în urma divergențelor avute în legătură cu un proiect de lege menit să combată criza energetică și economică printr-un stimulent economic.
Se deschidea astfel calea alegerilor anticipate în Italia, iar FdI, partidul condus de Georgia Meloni, era singurul care pornea în alegeri cu reputația ”nepătată”, reprezentând de fapt Opoziția din Italia.
Rata scăzută de participare (64%) la aceste alegeri a contat enorm, iar FdI împreună cu Forza Italia și Lega Nord au obținut 237 locuri în Camera Deputaților și 115 în Senat[2]. Astfel, dintre cele 3 partide ce formează coaliția de centru-dreapta, FdI a obținut 26% din voturi, Lega Nord – 9%, și Forza Italia – 8%, Georgia Meloni urmând să fie propunerea coaliției pentru postul de Prim-ministru, conform protocolului existent.
Chiar și în aceste condiții, Georgia Meloni poate reprezenta pentru Bruxelles un partener de dialog mult mai acceptabil decât alți politicieni aflați la putere în unele state UE.
Pe fondul războiului din Ucraina, primul-ministru a evitat să folosească o retorică pro-Putin sau anti-europeană, fiind un susținător puternic al NATO fără nici o afinitate către dictatorul de la Kremlin, angajându-se în același timp să nu perturbe stabilitatea Italiei și alianțele Nord-Atlantice[3].
Ceea ce se va schimba cu siguranță este ”tonul” Italiei. Georgia Meloni și FdI declarând în mod deschis că sunt împotriva ”lobby-ului LGBTQ, a tendințelor globaliste de stânga, a imigranților, dar susțin familia tradițională și valorile creștine.
Migrația, problema favorită a politicienilor populiști, este de asemenea punctul central în cadrul viitoarelor politici FdI, în trecut fiind sugerată chiar o posibilă blocadă în zona de nord a Africii pentru a putea oprii imigranții dar și pedepse dure pentru ONG-urile care operează vase de salvare pe mare și transportă în siguranță, în Italia, imigranți. Eforturile de a bloca navele de salvare de la andocare în porturile italiene ar putea provoca dispute legale, iar dacă Meloni va reuși să întrerupă căile de acces către Italia, acest lucru nu înseamnă că migrația va fi oprită, ci doar că aceasta va fi îndreptată către alte state, cum ar fi Spania așa cum s-a întâmplat când Matteo Salvini, liderul partidului Liga, a fost Ministru de Interne, între 1 iunie 2018 și 5 septembrie 2019.
Meloni a recunoscut că Italia se confruntă cu provocări extraordinare, menționând cu această ocazie, costul crescut al energiei, datoria publică a Italiei (cea mai mare din zona europeană, datoria externă fiind egala cu PIB-ul Italiei), dar a ”garantat” că rolul ei va fi de a uni italieni, nu a dezbina și mai mult statul european care a avut 11 guverne în ultimii 20 de ani.
Deși majoritatea politicienilor de centru sau de stânga se tem de această nouă linie politică aleasă în Italia, este posibil ca cele mai negre scenarii ale Uniunii Europene să nu se adeverească. Nu numai că legăturile între partidele de stânga care formează noua putere, nu sunt atât de strânse, existând destule divergențe de opinie, dar clasa politică italiană nu-si permite să pună în pericol Planul Național de Redresare și Reziliență, în urma căruia, Italia ar urma să primească peste 190 de miliarde de euro, cea mai mare suma dintre toate statele UE. Acest Plan, creat de Guvernul Draghi și aprobat de UE, este aproape imposibil de renegociat, Bruxelles exprimându-se clar în acest sens, iar o politică internă care ar încălca valorile europene, ar pune Italia în aceeași situație cu Ungaria, iar clasa politică italiană va trebui să explice propriului electorat de ce, tocmai în momente de criză a periclitat acest ajutor financiar de aproape 200 miliarde de euro.
[1] After election win, Meloni expected to change Italy’s migration policy – The Washington Post
[2] Italy’s parliamentary election 2022 – POLITICO
[3] Who is Giorgia Meloni? Far-right leader may be Italy’s first female prime minister. – The Washington Post
