Alexandru Radu
Reunit la Strasbourg, pe 18 octombrie, Parlamentul European a adoptat o nouă rezoluție cu privire la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen – a patra de acest fel după 2007, anul intrării celor două țări în Uniunea Europeană. Prin documentul adoptat acum, Parlamentul European solicită „încetarea discriminării” Bulgariei și României în raport cu celelalte state UE membre ale spațiului Schengen și, ca atare, cere Consiliului UE ca, până la sfârșitul lui 2022, să adopte decizia privind admiterea celor două țări în spațiul liberei circulații.
Votul din Parlamentul European survine în contextul în care România și-a intesificat eforturile diplomatice pentru a convinge partenerii europeni, guvernele țărilor UE, că îndeplinește toate condițiile tehnice și politice cerute. În acest sens au acționat atât oficialii de la București, dar și europarlamentarii români. La nivel guvernamental, o atenție deosebită a fost acordată relației cu guvernul Țărilor de Jos, practic ultima țară europeană reticentă în privința aderării României la Schengen, dar, în acelați timp, sursa celor mai mari investiții străine în România, un bun exemplu în acest sens fiind reprezentat de șantierele navale de la Galați și Mangalia, cele mai mari de acest fel din țară, controlate de firma olandeză Damen Holding BV. De altfel, premierul Mark Rutte a vizitat România cu o săptămână înaintea votului din Parlamentul European, prilej cu care a apreciat că țara sa „nu este în principiu împotriva aderării României”, amintind totodată că orice țară care îndeplinește condițiile necesare trebuie să adere la spațiul Schengen. În același timp, eurodeputații români, în mod deosebit cei din grupul politic al Partidului Popular European, au devenit mult mai vocali în ultimele săptămâni în ceea ce privește susținerea României în procesul de aderare la spațiul Schengen, contribuind astfel, din plin, la consolidarea curentului politic favorabil României.
În aceste condiții, votul masiv din Parlamentul European pentru adrearea României și Bulgariei la spațiul Schengen nu a fost deloc o surpriză. Reamintim că rezoluția a fost adoptată cu o majoritate de peste 85% dintre cei 639 de eurodeputați participanți la ședință. Concret, 457 dintre aceștia, reprezentând practic toate grupările politice, dar cu precădere Partidul Popular European, alături de grupul Socialiștilor și Democraților, au votat pentru adoptarea rezoluției. De cealaltă parte, 43 s-au abținut și numai 49 au fost împotrivă. În ultima categorie am regăsit cu precădere reprezentanții partidelor readicale din țările UE. Cât îi privește pe cei șase membri ai Partidului Popular pentru Libertate și Democrației, al premierului Mark Rutte, afiliat grupului politic Renew Europe, toți aceștia s-au abținut de la vot.
Așadar, rezultatul votului vorbește de la sine despre semnalul politic dat de Parlamentul European: România, alături de Bulgaria, trebuie să devină parte a spațiului Schengen, și încă până la începutul anului 2023. În subsidiar, putem vorbi despre un succes al campaniei de lobby a României, a europarlamentarilor români, a celor din cel mai mare grup politic al legislativului european.
