Manoela Popescu
În contextul conflictului armat dintre Rusia și Ucraina, precum și a schimbărilor geopolitice majore aflate în curs, Consiliul a aprobat în mod oficial, la data de 21 martie 2022, Busola strategică, care oferă Uniunii Europene un plan de acțiune ambițios pentru a consolida politica de securitate și apărare a UE până în 2030. Mediul de securitate mai ostil cere un salt cuantic în acest domeniu, care vine să creeze conștientizarea necesității creșterii capacității și voinței de a acționa, de întărirea a rezilienței și de a investi mai mult și mai eficient în capacitățile noastre de apărare. Iar UE trebuie să fie capabilă să-și protejeze cetățenii și să contribuie la pacea și securitatea internațională. Opinia grupului PPE fiind aceea că „Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei ilustrează necesitatea urgentă de a îmbunătăți în continuare politicile externe, de securitate și de apărare comune ale UE” (https://www.eppgroup.eu).
Astfel, Busola strategică urmărește să facă din UE un furnizor de securitate mai puternic și mai capabil. De asemenea, Busola strategică va consolida autonomia strategică a UE și capacitatea acesteia de a lucra cu partenerii săi pentru a-și proteja valorile și interesele. Mai ales că, o Uniune mai puternică și mai capabilă în problemele de securitate și apărare va contribui pozitiv la securitatea globală și transatlantică și este complementară NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru membrii săi. UE își va spori astfel sprijinul pentru ordinea globală bazată pe reguli, articulată în jurul Națiunilor Unite (https://www.consilium.europa.eu). De altfel, dezvoltarea, la nivel european, a unor capacități de apărare coerente și complementare, care să nu le dubleze pe cele existente, este un aspect esențial al eforturilor comune pentru a face zona euro-atlantică mai sigură și pentru a contribui la împărțirea sarcinilor între ambele maluri ale Atlanticului.
Potrivit Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, „Busola strategică ne va ghida acțiunea, stabilind un curs ambițios pentru viitorul politicii noastre de securitate și apărare pentru următorul deceniu. Ne va ajuta să ne asumăm responsabilitățile de securitate, față de cetățenii noștri și restul lumii. Dacă nu acționăm acum, atunci când o vom face?” (https://www.consilium.europa.eu).
Prima versiune a busolei strategice a fost prezentată de Înaltul Reprezentant în noiembrie 2021, pe baza primei analize a amenințărilor la care au contribuit serviciile de informații din cele 27 de state membre ale UE și a unei etape de dialog structurat între statele membre, instituțiile UE și experți. Mai apoi au apărut versiuni examinate în februarie și martie 2022 pentru a ține cont de dezbaterea dintre statele membre și pachetele „Apărare” și „Spațiu” ale Comisiei din 15 februarie, precum și de cele mai recente evoluții la nivel internațional, în special de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Trebuie precizat și că Busola strategică contribuie direct la implementarea programului Versailles.
Busola strategică, care oferă orientări pentru următorul deceniu și definește un set coerent de acțiuni care vor ajuta la apărarea intereselor UE și la protejarea cetățenilor europeni, a fost adoptată de Consiliul European la 24 și 25 martie 2022. Aceasta permițând UE să acționeze mai rapid și mai decisiv în fața crizelor prin consolidarea capacității UE de a anticipa și atenua amenințările, prin stimularea investițiilor și inovării în vederea dezvoltării capacităților și tehnologiilor, precum și prin consolidarea cooperării cu partenerii UE în vederea atingerii obiectivelor comune. Liderii UE invitând Consiliul să înceapă punerea în aplicare a busolei strategice, în conformitate cu calendarul stabilit.
Ca inițiativă condusă de statele membre ale UE, Busola strategică își propune nu doar să ofere clarificări și orientări cu privire la politica de securitate și apărare comună a UE, dar și să definească o înțelegere comună a amenințărilor și provocărilor majore cu care se confruntă Europa pe termen scurt și mediu. De aceea, Busola strategică este construit în jurul a patru piloni: munca în parteneriat, a investi, a acționa, a asigura securitatea. Ca atare, Busola va ajuta la ghidarea viitoarelor acțiuni UE și la abordarea amenințărilor emergente, cum ar fi competiția geopolitică, rivalitățile economice, dezvoltarea tehnologică și dezinformarea, criza climatică, precum și instabilitatea regională și globală.
Referitor la primul pilon, „munca în parteneriat”, se cunoaște faptul că un partener strategic al UE este NATO. De aceea, în actualul context geopolitic, înainte de Summitul NATO de la Madrid, grupul PPE din Parlamentul European solicită întărirea flancului estic al NATO, îmbunătățirea propriilor politici de apărare ale UE, sprijin mai puternic pentru Ucraina și adoptarea unei poziții clare față de China (https://www.eppgroup.eu).
Se cunoaște faptul că, NATO și Uniunea Europeană (UE), confruntându-se cu aceleași probleme strategice și aceleași provocări, cooperează pe probleme de interes comun, lucrează împreună în domeniile managementului crizelor și dezvoltării capacităților, desfășoară consultări politice și oferă sprijin partenerilor lor comuni. De aceea, UE este un partener esențial și unic pentru NATO. Pe lângă faptul că sunt compuse în mare parte din aceleași state (NATO și UE au în prezent douăzeci și unu de membri în comun), cele două organizații împărtășesc aceleași valori și se confruntă cu amenințări și provocări similare. Mai mult decât atât, cooperarea strânsă între NATO și UE este importantă pentru dezvoltarea unei „ abordări cuprinzătoare ” internaționale a gestionării crizelor și a operațiunilor. Ca atare, referitor la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, NATO și UE a condamnat cu o singură voce invazia brutală a Ucrainei condusă de Rusia în absența oricărei provocări și sunt unite în angajamentul lor față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și dreptul acesteia la autoapărare (https://www.nato.int).
Trebuie precizat faptul că, încă de la începutul conflictului armat provocat de Rusia, cooperarea dintre NATO și UE s-a intensificat și mai mult, atingând un nivel fără precedent. Astfel, din prima zi a invaziei, 24 februarie 2022, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen s-au reunit într-un front comun de soluționare a situației și de apărare a democrației și a statului de drept. De altfel, la fiecare etapă a prezentei crize armate, reprezentanții respectivelor organizații au participat la reuniuni și au purtat discuții informale NATO-UE.
De aceea, vicepreședinta grupului PPE responsabilă pentru Afaceri Externe, Rasa Juknevičienė, cerea înaintea Summitul NATO de la Madrid ca flancul estic al NATO, care face și parte din UE, să fie consolidat prin „creșterea numărului de trupe aliate, a armelor și a apărării antiaeriene”. Creșterea planificată a numărului de forțe de înaltă pregătire NATO la aproximativ 300.000 pentru a consolida flancul estic al alianței este un semnal foarte binevenit, sublinia și Michael Gahler, purtătorul de cuvânt al grupului PPE pentru Afaceri Externe. Acest lucru va cere în special țărilor europene să-și intensifice eforturile de apărare și subliniază necesitatea de a înființa în sfârșit o Uniune Europeană de Apărare capabilă pentru a întări capacitatea NATO de a apăra alianța. De asemenea, Michael Gahler saluta eforturile statelor membre NATO în sprijinirea Ucrainei și sublinia faptul că, pentru a contracara agresiunea rusă, este necesar un „sprijin sporit pentru Ucraina, în special prin furnizarea de arme”. Însă, Michael Gahler solicita răspunsuri din partea aliaților NATO și la o altă provocare: China. Aceasta deoarece, în opinia grupului PPE, după ce și-a crescut cheltuielile pentru apărare cu 600% în ultimul deceniu, China a afișat o poziție agresivă din ce în ce mai mare în vecinătatea sa și a refuzat să condamne agresiunea Rusiei. De aceea, grupul PPE consideră că NATO și UE trebuie să adopte o poziție clară față de China. De asemenea, pentru grupul PPE, un element cheie în această privință este „promovarea relațiilor cu țări similare din regiunea Indo-Pacific, precum și creșterea prezenței maritime a statelor membre NATO și UE” (https://www.eppgroup.eu).
În pregătirea Summitului NATO de la Madrid grupul PPE își manifesta sprijinul complet pentru extinderea rapidă a NATO prin aderarea Suediei și Finlandei. În acest sens, purtătorul de cuvânt al grupului PPE pentru Afaceri Externe solicita guvernului turc să trateze cu bună-credință cererile de aderare a Finlandei și Suediei la NATO și să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a eventualelor probleme și să se abțină de la a exercita presiuni nejustificate în acest proces. Credința grupului PPE fiind aceea că, în lumina agresiunii ruse, care subminează ordinea internațională bazată pe reguli, este indispensabil ca NATO și UE să rămână unite împreună, iar NATO să ratifice rapid protocoalele de aderare ale Finlandei și Suediei (https://www.eppgroup.eu).
Astfel că, Summitul NATO de la Madrid (29 iunie 2022) se anunța ca fiind unul istoric, unde peste 40 de șefi de stat și de guvern au discutat despre viitorul NATO, la care Suedia și Finlanda se vor putea alătura „rapid” după ridicarea dreptului de veto al Turciei și la care Joe Biden, președintele SUA, a anunțat o întărire militară în Europa pentru a permite Alianței să răspundă la „amenințări”. Liderul american nu a precizat însă o cifră cu privire la numărul de soldați în cauză („cu mai multe nave aici, în Spania, mai multă apărare aeriană în Italia și Germania, mai multe F-35 în Marea Britanie și acolo, va fi un nou cartier general permanent pentru Corpul 5 de Armată din Polonia”) (https://fr.euronews.com).
Ca atare, procesul de aderare al celor două țări nordice a fost astfel lansat oficial în cadrul Summitul NATO de la Madrid. Secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, afirmând că „După invitație, avem nevoie de un proces de ratificare în treizeci de parlamente. Întotdeauna durează ceva timp, dar mă aștept și să meargă destul de repede, pentru că Aliații sunt gata să încerce astfel încât acest proces de ratificare să aibă loc cât mai repede posibil”. Se știe că cele două țări solicitaseră aderarea la Alianța Atlantică la jumătatea lunii mai a.c. (https://www.france24.com).
La Madrid, președintele american, Joe Biden, a anunțat că Statele Unite își vor „întări poziționarea militară în Europa”, astfel încât NATO să poată „răspunde amenințărilor din toate direcțiile”. Amenințarea directă la securitatea coaliției militare occidentale este considerată, atât de Joe Biden cât și de Jens Stoltenberg, Rusia. Astfel, crezând că summit-ul Alianței Militare „face istorie”, el a anunțat o prezență consolidată a soldaților și capacităților americane în Spania, în Polonia, în România, în Statele Baltice, în Marea Britanie, în Germania și în Italia pentru a demonstra „.. că NATO este mai necesară ca niciodată”.
Răspunsul Rusiei a venit din partea viceministrului rus de externe, Serghei Ryabkov, care consideră că Summitul NATO a demonstrat agresivitatea Alianței față de Rusia, calificând în continuare extinderea către Finlanda și Suedia drept „profund destabilizatoare”. Adjunctul ministrului, Serghei Riabkov, afirmând că „Summitul de la Madrid consolidează direcția de izolare agresivă a Rusiei de către blocul [Atlantic]”, iar extinderea NATO ca „….fiind profund destabilizatoare pentru afacerile internaționale”. Mai ales că atacul rusesc asupra Ucrainei a fost justificat de Rusia în special prin nevoia de a respinge influența NATO de la granițele sale (https://www.france24.com).
Cu toate acestea, vicepreședinta grupului PPE responsabilă pentru Afaceri Externe, Rasa Juknevičienė sublinia înaintea Summitului NATO că se bucură „….că NATO revine în sfârșit la realitate cu un nou concept strategic și că Rusia este considerată cea mai urgentă amenințare pentru Europa”. Opinia fiind aceea că aprecierea greșită a amenințărilor din trecut ale Rusiei au dus la o situație de rău augur și la agresiunea împotriva Ucrainei.
Este evident că Alianța Atlantică își construiește capital de apărare, deciziile luate la Summitul NATO fiind de o importanță majoră, de unde și seriozitatea secretarului general al NATO la finalul unui summit descris drept istoric la Madrid. Așteptăm cu interes implementarea noului concept strategic NATO, rezultatele intensificării luptei împotriva schimbărilor climatice și ale creării noului fond de inovare dotat cu un miliard de euro, așa cum preciza secretarul general al NATO, care să întărească apărarea UE.
