Manoela Popescu
Comisia Europeană, pentru a trece de iarnă fără dezastre majore, a pregătit un întreg arsenal de măsuri care vor permite Uniunii Europene să facă față unei posibile întreruperi a aprovizionării rusești cu gaze. De ce Uniunea Europeană se confruntă cu acest risc? Evident, datorită sancțiunilor adoptate împotriva Rusiei după ce aceasta a invadat Ucraina. UE, din momentul în care a adoptat primele sancțiuni împotriva Rusiei, se aștepta ca Moscova să-și folosească poziția de furnizor de combustibili fosili pentru a exercita presiuni politice. Cu alte cuvinte, cei 27 se pregătesc deja pentru o iarnă complicată. În acest sens, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirma faptul că “Rusia folosește gazul ca armă. În cazul unei întreruperi totale, Europa va trebui să fie pregătită” (https://www.lesechos.fr).
În prezent, aproape jumătate dintre statele membre sunt deja afectate de reducerea livrărilor de gaze. Conform Comisiei Europene, dacă sunt luate măsuri acum, Europa poate reduce riscurile și costurile aferente unei eventuale noi perturbări sau întreruperi totale a aprovizionării cu gaze, ceea ce ar duce totodată la consolidarea rezilienței energetice europene. Ca atare, pe 20 iulie a.c., Comisia a propus un nou instrument legislativ și un plan european de reducere a cererii de gaze, pentru a reduce utilizarea gazelor în Europa cu 15% până în primăvara următoare. Toți consumatorii, administrațiile publice, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice, furnizorii de energie electrică și industria pot și trebuie să ia măsuri pentru a economisi gaze. De asemenea, Comisia va accelera lucrările privind diversificarea aprovizionării, inclusiv achiziționarea în comun de gaze naturale pentru a consolida posibilitatea ca UE să se aprovizioneze cu gaze din alte surse.
Aceasta după ce în luna mai a acestui an a fost aprobat Regulamentul privind stocarea gazelor. Potrivit grupului PPE, acest Regulament este „o altă realizare fără precedent, având în vedere programul strâns, din cauza războiului rusesc din Ucraina”. Aceasta deoarece este în joc asigurarea aprovizionării cu gaze pentru iarna viitoare pentru toți europenii: cetățeni, clienți protejați, IMM-uri, industrii mari consumatoare de energie. Conform Regulamentului, obiectivul la nivelul UE este de a umple depozitele de gaz până la 1 noiembrie 2022. Regulamentul privind stocarea gazelor reprezintă un acord la care au ajuns Parlamentul European și statele membre ale UE în ceea ce privește noile reguli care vor obliga guvernele UE să-și umple depozitele de gaze înainte de această iarnă și în anul viitor, precum și să se asigure că proprietarii și operatorii acestor sisteme de stocare nu pun în pericol securitatea aprovizionării cu energie. Această necesitate vine ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina și a creșterii prețurilor la energie. Astfel că, țările UE s-au angajat să umple instalațiile subterane de stocare a gazelor de pe teritoriul lor, atingând până la 1 noiembrie 2022 nivelul de cel puțin 85% din capacitatea acestora. Iar pentru anii următori se preconizează ca obiectivul să fie 90% din capacitatea posibilităților de stocare ale statelor membre (https://www.eppgroup.eu).
Așa cum sublinia grupul PPE, pornind de la datele care arată că depozitele furnizează 25-30% din gazul consumat în fiecare iarnă, aceste instalații de depozitare fiind considerate infrastructură critică și contribuind la absorbția șocurilor de preț și de aprovizionare, Regulamentul vine să „pună în aplicare un mecanism care va asigura că depozitele de gaze din UE nu mai sunt controlate de cei care alimentează creșterile speculative ale prețurilor și crizelor de aprovizionare”. Este vorba despre un mecanism voluntar de achiziție comună de gaze naturale, ideea care a devenit realitate după 12 ani de la prezentarea „ într-o declarație comună cu Jacques Delors în 2010” de către Jerzy Buzek, negociatorul șef al Parlamentului European pentru Regulamentul privind stocarea gazelor, din partea grupului PPE. Mai mult decât atât, nu doar că guvernele UE, sprijinite de Comisia Europeană, vor avea posibilitatea „de a-și uni puterea de cumpărare atunci când achiziționează gaze pe piața mondială a energiei”, ci reglementările negociate deschid posibilitatea statelor membre de a utiliza depozitele de gaze din Ucraina și din alte țări din Comunitatea Energiei (https://www.eppgroup.eu). Cu ocazia adoptării Regulamentul privind stocarea gazelor, Comisia a efectuat și o revizuire aprofundată a planurilor naționale de pregătire pentru a face față eventualelor întreruperi majore ale aprovizionării.
De altfel, grupul PPE solicita încă de pe 4 aprilie 2022 un „test de rezistență al Rusiei” pentru întreaga legislație viitoare și în curs de desfășurare a UE, care include pe lângă modificări ale sistemului energetic al UE și ale producției de alimente și excluderea Rusiei din anumite programe sau proiecte, creșterea autonomiei UE și consolidarea relației cu Ucraina și alte țări din vecinătatea estică. Mai mult decât atât, grupul PPE a oferit Comisiei Europene, Consiliului European și statelor membre UE o listă exhaustivă a legislației care trebuie revizuită, modificată, accelerată sau amânată, pentru a ține cont de noua situație (https://www.eppgroup.eu).
Categoric, UE trebuie să fie pregătită din toate punctele de vedere și trebuie să ia măsuri
preventive pentru creșterea rezistenței continentului. În acest sens, în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, pe lângă noua legislație care impune ca rezervele subterane ale gazelor în UE să fie umplute la 80% din capacitate până la 1 noiembrie 2022, Comisia a adoptat Planul REPowerEU cu scopul de a pune capăt cât mai curând posibil dependenței UE de combustibilii fosili primiți din Rusia. Planul REPowerEU stabilește măsuri privind diversificarea furnizorilor de energie, economiile de energie și eficiența energetică, precum și o introducere accelerată a energiei din surse regenerabile. REPowerUE urmărește să accelereze dezvoltarea energiei din surse regenerabile în întreaga UE și demararea investițiilor în materie de eficiență energetică.
De asemenea, Comisia a instituit Platforma energetică a UE pentru a agrega cererea de energie la nivel regional și pentru a facilita viitoarele achiziții comune de gaze și hidrogen ecologic. Această platformă asigură și o utilizare superioară a infrastructurii, astfel încât gazele să ajungă acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, precum și stabilirea de legături cu parteneri internaționali în materie de aprovizionare. Cinci grupuri regionale de state membre au fost deja inițiate în cadrul platformei și, în cadrul Comisiei, a fost creat un grup operativ special pentru a sprijini acest proces.
UE a reușit să se îndepărteze de importurile de gaze din Rusia datorită creșterii importurilor de gaz natural lichefiat (GNL) și a importurilor prin gazoducte de la alți furnizori. În 2021, o mare parte a aprovizionării cu gaz natural lichefiat (GNL) pentru Europa a provenit din Statele Unite ale Americii, Qatar și Rusia. Împreună, aceste trei țări au reprezentat aproape 70% din totalul importurilor de GNL din Europa, iar Rusia a reprezentat 20% (https://www.energynomics.ro). În prima jumătate a anului 2022, importurile de GNL din afara Rusiei au crescut cu 21 de miliarde de metri cubi în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Importurile prin conducte din afara Rusiei au crescut, de asemenea, cu 14 miliarde de metri cubi din Norvegia, Azerbaidjan, Regatul Unit și Africa de Nord (https://ec.europa.eu).
De altfel, cu mult timp înainte de atacul armat al Rusiei asupra Ucrainei, UE a lucrat la construirea unui sistem energetic curat și interconectat, axat pe creșterea ponderii energiei din surse regenerabile produse pe plan intern, pe eliminarea treptată a combustibililor fosili importați și pe asigurarea conexiunilor și a solidarității între statele membre în cazul oricăror întreruperi ale aprovizionării. Astfel, Pactul verde european și pachetul „Pregătiți pentru 55” consolidează securitatea aprovizionării pentru UE prin eliminarea treptată a dependenței de surse de combustibili fosili și prin reducerea consumului general de energie al UE ca urmare a creșterii eficienței energetice.
În prezent, peste 20% din energia UE provine din surse regenerabile, iar Comisia a propus ca acest procent să fie de peste două ori mai mare, ajungând la cel puțin 45% până în 2030. Potrivit estimărilor, capacitatea în materie de energie din surse regenerabile a crescut cu 20 GW de la începutul anului, ceea ce reprezintă mai mult de 4 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Comisia dorește ca prin investițiile europene în terminale GNL și în interconexiuni de gaze naturale, fiecare stat membru să poată primi gaze din cel puțin două surse, iar fluxurile inversate între vecini să fie posibile. Toate acestea fiind posibile dacă statele membre dispun de planuri naționale de acțiune preventivă și de planuri de urgență, precum și de un mecanism de solidaritate care să garanteze aprovizionarea „consumatorilor protejați” din țările învecinate într-o situație de urgență gravă, așa cum prevede Regulamentul privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale (https://ec.europa.eu).
Chiar și în ciuda unei creșteri a importurilor din Norvegia, Azerbaidjan și Algeria și a unei triple din martie a transporturilor de gaze naturale lichefiate americane, europenii se tem de o iarnă grea. Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, considerând că trebuie să acționăm acum pentru a nu fi nevoiți să o facem „într-o urgență în circumstanțe mult mai catastrofale” (https://www.lepoint.fr).
Ca atare, Comisia Europeană vine să prezinte un plan nediscutat cu statele membre, care prevede că fiecare țară va trebui să „face tot posibilul” pentru a-și reduce, între august 2022 și martie 2023, consumul de gaze cu cel puțin 15% față de media din ultimii cinci ani în aceeași perioadă. Cum „clienții protejați” (gospodării, servicii sociale, spitale, IMM-uri, a căror aprovizionare este garantată) reprezintă mai puțin de 37% din consumul total de gaze, Comisia vizează în special consumul centralelor electrice și al industriei. În Planul Comisiei, pentru producători, sunt evidențiate soluții alternative (trecerea la biomasă sau biometan, electrificarea anumitor utilaje etc.). De asemenea, Comisia propune instituirea unor „sisteme de licitație” care să ofere companiilor „compensații” în schimbul unei reduceri a consumului. Aceasta deoarece se dorește evitarea închiderii fabricilor și pierderea utilajelor, care ar putea fi distruse în cazul unei opriri totale, și păstrarea producția de bunuri esențiale (produse chimice, farmaceutice etc.). Planul Comisiei ar putea fi validat de către cei douăzeci și șapte la o reuniune a miniștrilor energiei din 26 iulie la Bruxelles (https://www.lalibre.be).
Dar de ce acum un plan de urgență? Aceasta deoarece, Gazoductul Nord Stream, prin care trece o treime din livrările de gaze rusești către UE, a fost închis din 11 iulie pentru întreținere de rutină, care s-a încheiat joi 21 iulie, dar Moscova a lăsat să se înțeleagă că nu poate redeschide gazoductul doar cu 20% a capacității sale. Între jumătatea lunii iunie și jumătatea lunii iulie, Rusia și-a redus deja livrările prin Nord Stream cu 60%.
Planul prezentat de Ursula von der Leyen pe 20 iulie a.c. a fost pregătit de către serviciile comisarului pentru energie Kadri Simson și cele ale comisarului pentru piața internă Thierry Breton. Trebuie precizat faptul că acest plan prevede o serie de măsuri care vor fi mai presus de toate voluntare pentru statele membre, dar care ar putea deveni obligatoriu dacă situația s-ar înrăutăți. Adică, în cazul unui „risc de deficit grav”, Bruxelles-ul ar dori să poată activa, după consultarea statelor, un mecanism de alertă care să permită ca reducerea de 15% să fie „obligatorie” pentru cele 27 de state membre (https://www.lepoint.fr).
Concret, măsurile vizează reducerea consumului de gaze într-o proporție care ar putea fi în jur de 10 până la 15% în fiecare dintre statele membre. Aceasta se poate realiza prin accelerarea tranziției ecologice acolo unde este posibil și prin înlocuirea altor surse de energie cu gaze atunci când este necesar. În ajutorul statelor membre, Cadrul temporar de ajutor de stat (instituit la începutul crizei ucrainene), actualizat pentru a încuraja toate substituțiile posibile, va fi sursa financiară pentru implementarea măsurilor cuprinse în Planul de urgență al Comisiei.
Astfel, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a estimat că ar fi posibil să se reducă consumul anual de gaz în UE cu aproximativ 45 de miliarde de m3: aproximativ 11 miliarde mc ar putea proveni dintr-o scădere a încălzirii sau a aerului condiționat, cu măsuri restrictive pentru clădirile publice și comerciale, precum și campanii de comunicare destinate gospodăriilor; aproximativ 11 miliarde ar putea fi economisite prin utilizarea mai mare a energiilor regenerabile; 7,2 miliarde prin reducerea consumului industrial (https://www.lesechos.fr).
Însă, esența Planului este solidaritatea dintre statele membre UE pentru a face apel reciproc în caz de dificultate în condițiile stabilite de Comisie. Aceasta înseamnă că statul care folosește un alt membru, pentru că are nevoie de el pentru aprovizionarea cu gaze, trebuie să fi demonstrat mai întâi că a depus toate eforturile necesare pentru „înlocuirea” gazelor. Statele membre vor trebui să-și detalieze foaia de parcurs până la sfârșitul lunii septembrie, în contextul în care Finlanda și Țările de Jos, au atins deja această țintă (https://www.lepoint.fr).
Însă, Planul de urgență al Comisiei, care ar trebui să permită europenilor să petreacă iarna la căldură, pregătindu-se pentru toate scenariile, inclusiv cel mai rău, în cazul unei opriri totale a furnizării de gaze rusești, nu este pe placul industriașilor. Organizația patronală europeană BusinessEurope anunțând că reducerile de producție impuse companiilor ar putea avea „efecte economice dezastruoase și un impact adesea ireversibil” (https://www.lalibre.be). În dezbaterile Planului, Thierry Breton ar fi insistat mult asupra necesității de a avea un plan de gestionare a opririlor de gaz fără a pune toate eforturile pe industrie. Însă, nimeni nu poate spune dacă acest plan va fi suficient pentru ca europenii să petreacă o iarnă liniștită și în siguranță (https://www.lesechos.fr).
Cu toate acestea, Comisia consideră că are un tablou de bord bazat pe eforturile deja depuse și care ar face astfel posibilă evaluarea a ceea ce rămâne de făcut pentru a preveni eventualele penurii de energie în circumstanțele prezente.
