Manoela Popescu
Conflictul armat declanșat de Rusia la 24 februarie, printr-un act fără precedent de agresiune nejustificată și neprovocată, a generat un val de proteste împotriva agresorului, dar, mai ales, un val de solidaritate cu cei aflați în suferință și pentru care fiecare clipă este despre supraviețuire. Astfel, UE și partenerii săi internaționali s-au unit în condamnarea agresiunii lui Putin asupra Ucrainei. În spirit de solidaritate, UE a oferit imediat asistență politică, financiară și umanitară puternică Ucrainei (oferind sprijin celor care și-au căutat adăpost și ajutându-i pe cei care căutau un drum sigur spre casă) și a impus sancțiuni puternice împotriva Rusiei și a complicilor la război.
Trebuie specificat faptul că, sprijinul acordat de UE Ucrainei în situația extraordinară actuală este integrat într-o relație puternică pe termen lung. Astfel, se cunoaște faptul că, începând din 2014, Ucraina a dezvoltat un parteneriat puternic cu Uniunea Europeană, care depășește cooperarea bilaterală, evoluând treptat către o asociere politică și o integrare economică. Acordul de asociere UE-Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017 și include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, a fost principalul instrument pentru apropierea Ucrainei de UE. Mai mult decât atât, ca urmare a cererii de aderare la UE, prezentată de Ucraina la 28 februarie 2022, și a avizului Comisiei Europene de a recomanda Consiliului să confirme perspectiva Ucrainei, la Consiliul European din 23 iunie 2022, liderii UE au acordat Ucrainei statutul de țară candidată la UE. În acest context, au invitat Comisia Europeană să raporteze Consiliului cu privire la îndeplinirea condițiilor stabilite în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Ucrainei (https://www.consilium.europa.eu). Iar prin Decizia Parlamentului European și a Consiliului privind acordarea de asistență macrofinanciară excepțională Ucrainei, din 1 iulie 2022, Uniunea Europeană pune la dispoziția Ucrainei asistență macrofinanciară suplimentară pentru o sumă totală de până la 1 miliard de EUR, sub forma unui împrumut pe termen lung. Această asistență macrofinanciară suplimentară, planificată să fie plătită într-o singură tranșă, dar care poate fi împărțită în mai multe sub-tranșe, va contribui la acoperirea deficitului rezidual de finanțare externă al Ucrainei în 2022. Asistența macrofinanciară a Uniunii este un instrument de urgență cu caracter excepțional care vizează remedierea unor dificultăți grave cu care se confruntă țările terțe la nivelul balanței de plăți (https://www.europarl.europa.eu). De asemenea, liderii UE și-au reafirmat hotărârea fermă ca UE să continue să ofere sprijin Ucrainei, inclusiv sprijin militar, financiar, umanitar și politic.
În acest sens, Comisia a prezentat la 14 iunie orientări pentru a ajuta persoanele care fug de război să aibă acces la locuri de muncă, formare și învățare pentru adulți. La acel moment, Comisarul pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira, declara că „UE este solidară cu Ucraina împotriva invaziei brutale a Federației Ruse”. Iar prin propunerile Comisiei va fi posibilă o mai ușoară și mai rapidă mobilizare a fondurilor de coeziune pentru a ajuta persoanele care fug de războiul din Ucraina, precum și pentru a sprijini statele membre și regiunile din prima linie care le primesc. Comisia propunea, de asemenea, ca rata excepțională de cofinanțare de 100% aplicată ca răspuns la pandemie să fie prelungită cu un an. În acest sens invita Parlamentul European și Consiliul „să ia în considerare rapid această propunere, astfel încât statele membre și regiunile să poată folosi aceste noi oportunități cât mai repede posibil” (https://ec.europa.eu).
Comisia face deja schimburi printr-o gamă largă de canale cu autoritățile naționale, partenerii sociali și economici, sectorul privat și organizațiile societății civile implicate în primirea și integrarea celor care fug de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Platforma de solidaritate coordonează cooperarea dintre statele membre, de exemplu în ceea ce privește cartografierea nevoilor, resurselor, capacităților de primire și transferurilor, acordând o atenție deosebită nevoilor celor mai vulnerabili, în special copiilor. De asemenea, Comisia a creat un site web multilingv care oferă informații persoanelor care fug de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei despre drepturile, oportunitățile și procedurile de urmat odată ce ajung în UE.
Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a determinat activarea, pentru prima dată în istorie, a Directivei UE privind protecția temporară, care acordă beneficiarilor un statut imediat sigur, caracterizat prin acces la permis de ședere, locuințe, școli, sănătate și locuri de muncă. Conform acestei directive, persoanele care fug de război au dreptul de a accesa piața muncii, au dreptul la oportunități educaționale pentru adulți și la experiență practică la locul de muncă. Comunicarea Comisiei privind „Întâmpinarea celor care fug de războiul din Ucraina” din 23 martie a încurajat statele membre să extindă accesul la piața muncii din UE pentru beneficiarii unei protecții adecvate în temeiul legislației naționale. Prin respectiva Comunicare, Comisia Europeană invita statele membre să extindă accesul la învățarea adulților și la beneficiarii unei protecții adecvate conform legislației naționale. Protecția adecvată este o alternativă la protecția temporară care poate fi oferită de statele membre resortisanților țărilor terțe care locuiau legal în Ucraina și au fugit din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Astfel că, noile orientări prezentate de Comisie pe 14 iunie a.c. completează și se bazează pe varietatea de măsuri deja luate la nivelul UE pentru a ajuta persoanele care fug de invazia Rusiei în Ucraina. În special, Comisia a prezentat în Comunicarea privind „Întâmpinarea celor care fug de războiul din Ucraina” din 23 martie orientări operaționale pentru a sprijini statele membre în aplicarea Directivei privind protecția temporară, o recomandare pentru a ajuta refugiații calificați profesional să acceseze locuri de muncă în UE și un plan în 10 puncte privind o coordonare europeană mai puternică în ceea ce privește primirea persoanelor care fug de războiul împotriva Ucrainei (https://ec.europa.eu).
De ce sunt necesare toate aceste măsuri de protecție temporară și de acces la educație și la piața muncii? În primul rând, deoarece, de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a civililor săi, peste 7 milioane de oameni au fugit din Ucraina și au ajuns în UE. Însă, până în prezent, doar un număr relativ mic dintre cei în vârstă de muncă au intrat pe piața muncii din UE, deși numărul persoanelor care doresc să facă acest lucru este de așteptat să crească. Asigurarea unei integrări rapide și eficiente pe piața muncii este importantă atât pentru comunitățile gazdă, cât și pentru cei care fug de război, pentru a-și reconstrui viața, a-și continua dezvoltarea competențelor și, în cele din urmă, a sprijini reconstrucția în Ucraina. Mai ales că dezvoltarea economică pe termen lung și orientarea spre reforme a Ucrainei se confruntă cu o provocare enormă de la invadarea țării de către Rusia la 24 februarie 2022. Iar pe lângă imensa suferință umană, războiul a provocat deja daune enorme infrastructurii fizice (drumuri, poduri, fabrici etc.) și clădirilor rezidențiale și comune (locuințe, școli, spitale etc.). Evident, înțelegerea și recunoașterea abilităților și calificărilor formale pe care le aduc oamenii este esențială pentru a le facilita intrarea pe piața muncii și pentru a le asigura un loc de muncă care corespunde competențelor lor. În plus, îmbunătățirea competențelor existente și dobândirea altora noi este esențială pentru participarea cu succes la piața muncii și la societate.
Ca atare, în Comunicarea Comisiei privind Orientările pentru accesul pe piața muncii, educația și formarea profesională și învățarea adulților pentru persoanele care fug de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei sunt descrise măsurile care pot fi luate de statele membre pe baza lecțiilor învățate și a celor mai bune practici adunate, pornind de la măsurile anterioare luate la nivelul UE de integrare pe piața muncii a persoanelor care sosesc din Ucraina. De asemenea, sunt incluse și măsuri necesare sprijinirii accesului acestora la educația și formarea profesională (VET) și la învățarea adulților. În respectiva Comunicare sunt prezentate mai multe exemple concrete de proiecte finanțate de UE care pot servi drept inspirație pentru inițiativele statelor membre în acest domeniu și pot ajuta să se asigure că acestea folosesc cât mai bine sprijinul disponibil la nivelul UE. Aceste orientări acoperă atât persoanele eligibile pentru protecție temporară în temeiul Directivei privind protecția temporară, cât și pe cele eligibile pentru protecție adecvată în temeiul legislației naționale.
În ceea ce privește accesul la locuri de muncă și formare profesională, Comisia invita statele membre să furnizeze informații cu privire la sprijinul disponibil persoanelor care fug de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cum ar fi orientare în carieră, consiliere și protecție împotriva discriminării. Aceasta vine în plus față de obligația legală existentă de a informa oamenii cu privire la drepturile lor. În același timp, statele membre ar trebui să faciliteze integrarea pe piața muncii a beneficiarilor de protecție temporară și, după caz, de protecție adecvată în temeiul legislației naționale, în special prin: încurajarea celor care sosesc în UE să se înregistreze la serviciile publice locale de ocupare a forței de muncă; reflectarea nevoilor persoanelor care fug de război în activitatea autorităților naționale și a serviciilor de ocupare a forței de muncă (de exemplu, acordând o atenție deosebită accesului femeilor pe piața muncii și accesului la îngrijirea copiilor și la educație școlară); recrutarea de persoane în sectoare cu deficit de lucrători sau unde ar putea sprijini pe cei noi sosiți din Ucraina; acordarea de sprijin entităților care angajează persoane care fugă și acordarea de alocații pentru crearea de start-up-uri; deschiderea programelor de sprijinire a antreprenoriatului noilor sosiți.
Referitor la recunoașterea competențelor existente și investirea în altele noi, Comisia invita statele membre să se asigure că abilitățile și calificările oamenilor pot fi evaluate și recunoscute rapid, indiferent dacă documentația este disponibilă sau nu. Aceasta poate include sprijin pentru pregătirea CV-urilor, testarea abilităților și recuperarea calificărilor lipsă. Comisia cerea statelor membre să ofere, cât mai repede posibil, oportunități de perfecționare și recalificare, VET și/sau experiență practică la locul de muncă. Categoric, un astfel de proces necesită o cooperare strânsă cu furnizorii de educație și formare, partenerii sociali și sectorul privat, pentru a se asigura că aceste oportunități sunt în concordanță cu nevoile pieței muncii și cu deficitele de competențe. Relevant pentru tineri, din perspectiva Comisie, este asigurarea accesului rapid la VET inițial, inclusiv la ucenicie, și explorarea posibilităților de prelungire a șederii în curs de desfășurare a cursanților ucraineni profesionali. Ideea de bază a Comisie fiind aceea ca statele membre să creeze oportunități pentru adulții care fug de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei de a accesa învățământul general, inclusiv prin școlarizare a doua șansă, precum și înscrierea în instituții de învățământ superior. În acest sens, Comisia a pus la dispoziție o serie de instrumente în ucraineană în cadrul platformei Europass. Acest lucru îi va ajuta pe utilizatorii vorbitori de ucraineană să creeze CV-uri, să-și testeze abilitățile digitale, să trimită aplicații și să găsească locuri de muncă și oferte de formare în UE. În plus, acum este disponibilă și traducerea ucraineană a clasificării europene multilingve a aptitudinilor, competențelor și ocupațiilor (ESCO) (https://ec.europa.eu).
Însă toată această susținere a persoanelor care fug din calea războiului și a distrugerilor necesită resurse financiare adecvate. Astfel, diverse inițiative facilitează utilizarea pe deplin de către statele membre a fondurilor UE disponibile, în special regulamentul „Acțiunea de coeziune pentru refugiați în Europa” (CARE). Se știe că UE a pus deja la dispoziția statelor membre plăți în avans în valoare de 3,5 miliarde de EUR pentru a-i sprijini pe cei care fug de război. De asemenea, Parlamentul European a aprobat pe 23 martie a.c. reutilizarea a mai multor miliarde de euro necheltuiți din bugetul 2014-2020 pentru Programul de Coeziune pentru Refugiați în Europa (CARE). Finanțarea CARE este o resursă vitală care permite țărilor să răspundă unora dintre nevoile lor imediate, de bază și are eligibilitate retroactivă începând cu 24 februarie. Mai mult decât atât, purtătorul de cuvânt al dezvoltării regionale al grupului PPE, Andrey Novakov, consideră că „Pe lângă utilizarea banilor necheltuiți din fondurile de coeziune ale UE din anii precedenți, UE ar trebui să canalizeze și bani neutilizați din actualul buget 2022 care altfel ar fi pierduți din cauza întârzierilor, pentru a ajuta refugiații ucraineni”. De altfel, grupul PPE a cerut ca aceste fonduri din 2014-2020 să fie reutilizate urgent pentru a ajuta statele membre să primească și să aibă grijă de persoanele care fug de războiul devastator din Ucraina. Potrivit grupului PPE, pe lângă Programul CARE, pot fi mobilizați mai mulți bani necheltuiți, iar Andrey Novakov insista încă din luna martie faptul că UE ar trebui să continue să examineze mai multe modalități de redirecționare a fondurilor de coeziune neutilizate pentru a sprijini țările care primesc refugiați din Ucraina. Cu alte cuvinte, grupul PPE solicita ca UE să folosească și fonduri de coeziune din 2022 care altfel s-ar pierde din cauza întârzierilor în demararea programelor 2021-2027. Astfel, statele membre care ajută refugiații ucraineni pot acum să caute finanțare din Programul REACT-UE, Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul Social European (https://www.eppgroup.eu).
Ca atare, conform Comunicării Comisiei din 14 iunie a.c., fondurile UE pot sprijini măsurile statelor membre de a oferi acces la piața muncii, VET și învățarea adulților. Acestea includ finanțare din Fondul Social European (FSE), Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Ajutor European pentru Cei mai Defavorizați (FEAD) și Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare (AMIF), InvestEU, Instrumentul de asistență tehnică și Erasmus+. Și pentru ca statele membre să înțeleagă cum pot fi utilizate aceste fonduri în materializarea orientărilor prezentate de Comisie, în Comunicare sunt evidențiate câteva exemple concrete de proiecte finanțate de UE care sprijină integrarea pe piața muncii, cum ar fi: Proiectul Fast Track Action Boost (FAB) din Austria, Germania, Italia, Spania și Suedia, susținut prin programul de ocupare a forței de muncă și inovare socială (EaSI), care a finanțat căi de integrare rapidă pe piața muncii pentru refugiați și familiile acestora, cu un accent special pe femeile refugiate. Un alt exemplu este cel al proiectului „Centre de validare a competențelor” din Belgia, susținut de FSE, care ajută persoanele cu experiență profesională care fug de invazia Rusiei în Ucraina să își valideze abilitățile în mod oficial și gratuit. Această recunoaștere oficială ajută la dovedirea competențelor unui angajator, la reluarea formării sau la obținerea accesului la o profesie.
De altfel, statele membre sunt încurajate să pună în aplicare Orientările pentru accesul pe piața muncii, educația și formarea profesională și învățarea adulților pentru persoanele care fug de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei în conformitate cu principiile pilonului european al drepturilor sociale, care sunt esențiale pentru piețele muncii și sistemele de protecție socială echitabile și funcționale în Europa. Numeroase acțiuni incluse în Planul de acțiune al Comisiei privind integrarea și incluziunea pentru 2021-2713 sunt de o importanță deosebită pentru persoanele care fug de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, ar trebui să se acorde atenție nediscriminării și vulnerabilităților specifice ale anumitor grupuri expuse riscului mai mare de discriminare, inclusiv romii și persoanele cu o origine rasială sau etnică minoritară, persoanele cu dizabilități.
UE își va continua cooperarea cu autoritățile ucrainene pentru a sprijini măsurile care să asigure că persoanele care fug de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei își pot exercita drepturile. În acest sens, diaspora ucraineană din UE joacă un rol deosebit în sprijinirea celor care fug de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Iar statele membre sunt invitate să își continue eforturile de a-și sprijini pe cei care fug de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de a facilita integrarea acestora pe piața muncii, inclusiv prin utilizarea cât mai bună a sprijinului disponibil la nivelul UE.
