Manoela Popescu
La data de 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat Consiliului să confirme perspectiva Ucrainei, Moldovei și Georgiei de a deveni membre ale UE. Acest pas a fost generat de cererile de aderare la UE trimise de cele trei state, respectiv la 28 februarie 2022, Ucraina și-a prezentat cererea de aderare la UE, iar Georgia și Republica Moldova și-au prezentat cererile de aderare la UE la 3 martie 2022. Ca atare, la 7 martie, Consiliul Uniunii Europene a invitat Comisia să își prezinte avizele cu privire la cererile celor trei state. Ucraina a primit partea din chestionar privind criteriile politice și economice la 8 aprilie 2022, iar partea privind acquis-ul UE la 13 aprilie. Răspunsurile oferite de Ucraina au fost înregistrate la 17 aprilie și, respectiv, la 9 mai. În ceea ce privește Georgia și Moldova, acestea au primit prima parte a chestionarului privind criteriile politice și economice la 11 aprilie 2022 și partea privind acquis-ul UE la 19 aprilie. Moldova și-a oferit răspunsurile la 22 aprilie și 12 mai, iar Georgia la 2 și 10 mai (https://ec.europa.eu).
Avizele prezentate de Comisia Europeană pe 17 iunie 2022 cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Georgia și Republica Moldova, la invitația Consiliului, au fost pozitive. Respectivele Avize fiind fundamentate pe evaluarea Comisiei din perspectiva celor trei seturi de criterii de aderare la UE convenite de Consiliul European: criterii politice, criterii economice și capacitatea țării de a-și asuma obligațiile de aderare la UE (acquis-ul UE). De asemenea, aceste Avize evidențiază eforturile Ucrainei, Moldovei și Georgiei în implementarea obligațiilor care le revin în temeiul Acordurilor de Asociere (AA), inclusiv a zonelor de liber schimb profunde și cuprinzătoare (ZLSAC), care acoperă părți semnificative din acquis-ul UE.
Referitor la Ucraina, Comisia Europeană a constatat că, în general, aceasta este foarte avansată în atingerea stabilității instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectul și protecția minorităților. Mai mult decât atât, Ucraina și-a continuat istoricul macroeconomic puternic, demonstrând o rezistență remarcabilă în ceea ce privește stabilitatea macroeconomică și financiară și s-a apropiat treptat de elemente substanțiale ale acquis-ului UE în multe domenii. Desigur, Ucraina, potrivit Comisiei Europene, trebuie să continue reformele economice structurale ambițioase. În aceste condiții, Comisia recomandă ca Ucrainei să i se ofere, în primul rând, perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene și apoi statutul de candidată la UE, deoarece, afirma Ursula von der Leyen “Știm cu toții că ucrainenii sunt gata să moară pentru a-și apăra aspirațiile europene. Ne dorim ca ei să trăiască cu noi, pentru visul european” (https://www.lefigaro.fr). De altfel, în toată această perioadă, grupul PPE a susținut cu fermitate faptul că UE trebuie să ridice la nivelul sacrificiului ucrainenilor chemați să-și demonstreze cu viața devotamentul față de libertate și democrație prin „acordarea Ucrainei statutul de candidat la UE, așa cum este prevăzut de tratatele UE și, de asemenea, să facă tot posibilul pentru a continua să lucreze pentru integrarea Ucrainei în Piața unică a UE, așa cum este prevăzut în Acordul de Asociere” (https://www.eppgroup.eu).
Cu alte cuvinte, în condițiile în care se fac pași într-o serie de domenii, Ucrainei ar trebui să i se acorde statutul de candidat. Președinta Comisiei Europene afirmând la conferința de presă de pe 17 iunie că „Ucraina a adoptat deja aproximativ 70% din regulile, normele și standardele europene, dar mai sunt multe de făcut în domenii precum „statul de drept, oligarhii, lupta împotriva corupției și drepturile fundamentale” (https://www.lemonde.fr).
În ceea ce privește Moldova, partea pozitivă este că țara are o bază solidă pentru a ajunge la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectul și protecția minorităților. De asemenea, Comisia Europeană concluzionează că politicile macroeconomice au fost rezonabil de solide și s-au înregistrat progrese în consolidarea sectorului financiar și a mediului de afaceri. Cu toate acestea, deși Moldova a stabilit o bază solidă pentru continuarea alinierii la acquis-ul UE, reformele economice cheie rămân o piatră de moară în vederea atingerii dezideratului de stat candidat la UE. Ca atare, Comisia recomandă ca Republica Moldova să aibă perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene. În sensul că, ar trebui să i se acorde statutul de candidat, în condițiile în care se fac pași într-o serie de domenii, deoarece Moldova, „este pe un adevărat drum pro-reformă, anticorupție și european”. Ursula von der Leyen susținând în discursul de prezentare a avizelor că Moldova mai are un drum lung de parcurs, dar „că are potențialul de a îndeplini criteriile” (https://www.france24.com).
Concluziile Comisiei Europene referitor la Georgia arată că țara are o fundație pentru a atinge stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectul și protecția minorităților, chiar dacă evoluțiile recente au subminat progresul țării. Georgia a atins un grad bun de stabilitate macroeconomică, are un bilanț solid al politicii economice și un mediu de afaceri favorabil, dar sunt necesare reforme suplimentare pentru a îmbunătăți funcționarea economiei sale de piață. De asemenea, Comisia Europeană evaluează că, în general, Georgia a stabilit o bază solidă pentru continuarea alinierii la acquis-ul UE. Evident, pe această bază, Comisia recomandă ca Georgiei să i se ofere perspectiva de a deveni membră a Uniunii Europene, respectiv ar trebui să i se acorde statutul de candidat odată ce au fost abordate un număr de priorități.
Avizele date de Comisie nu reprezintă altceva decât o perspectivă, o speranță dată celor trei state care se confruntă cu multiple provocări sub amenințarea conflictului armat declanșat de Rusia. Așa cum și afirma președinta Comisiei Europene, avizele date Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova reprezintă un semnal de sprijin referitor la aspirațiile lor de a deveni membre UE. Fără a interveni asupra duratei sau criteriilor de aderare la UE, Ursula von der Leyen a găsit o modalitate prin care aceste state pot adera la UE, cu respectarea valorilor și standardelor europene. Așa a apărut noțiunea de perspectivă de a deveni membră a Uniunii Europene cu referire la cele trei state care au depus cereri în acest sens: Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Considerând-o o zi istorică pentru popoarele celor trei state: Ucraina, Moldova și Georgia, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aruncă mingea în terenul lor („Următorii pași sunt acum în mâinile statelor noastre membre”), marcând un punct de inflexiune în relațiile cu aceste state.
Răspunsul Comisiei Europene a venit rapid, așa cum declara Olivér Várhelyi, comisarul pentru Vecinătate și Extindere, deoarece este nevoie ca cele trei state să lucreze urgent pentru a îndeplini partea lor de reforme cheie. „Acest lucru este crucial pentru ca Ucraina, Moldova și Georgia să meargă înainte pe calea lor către UE” (https://ec.europa.eu).
Trebuie precizat faptul că, niciodată nu s-a dat un aviz într-un timp atât de scurt cu privire la o cerere de candidatură, însă urgența cauzată de războiului purtat de Rusia de aproape patru luni de zile a făcut posibilă această situație. Acordarea perspectivei europene va fi urmată de acordarea statutului de candidat în contextul în care sunt cele trei state vor îndeplini recomandările Comisiei Europene din avizul dat pe 17 iunie. Chiar și așa, este evident că acordarea statutului de candidat nu înseamnă în nici-un fel că respectiva calitatea de membru este o realitate. Statutul de candidat marchează începutul unor ani de negocieri în care țările candidate trebuie să demonstreze că respectă valorile democratice fundamentale, că sunt viabile economic pe piața unică și că au adoptat toată legislația europeană. În sensul celor afirmate trebuie amintit exemplul Turciei, care este o țară candidată din 1999, dar apartenența ei la UE pare acum mai îndepărtată ca niciodată, dat fiind faptul că negocierile au fost de facto suspendate de ani de zile. În plus, Serbia, Muntenegru, Albania și Macedonia de Nord sunt în prezent recunoscute ca fiind țări candidate, în timp ce Kosovo și Bosnia și Herțegovina sunt considerate țări potențial candidate (https://www.lesoir.be).
De altfel, Bruxelles-ul a recomandat ca al doilea pas după recomandarea de “perspectivă europeană” să fie acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Moldova. În ceea ce privește Georgia, drumul va fi puțin mai lung, deoarece președinta Comisiei a recunoscut doar „perspectiva europeană”, fără a anunța recomandarea statutului de candidat (https://fr.euronews.com). Dar chiar și așa, este oare posibilă implementarea de reforme importante în condiții de război? Potrivit președintei Comisie Europene, care a citat-o pe Angela Merkel, fostul ministru al Germaniei, multe dintre reforme pot fi făcute chiar și în timp de război. Oricum, Ursula von der Leyen a anunțat că o evaluare inițială a progreselor înregistrate va fi făcută până la sfârșitul acestui an.
După acest răspuns diplomatic al Comisiei Europene, de a le oferi celor trei state o perspectivă europeană, urmează ca statele membre UE să decidă în unanimitate cu privire la următorii pași necesari de parcurs de către Ucraina, Moldova și Georgia. Astfel, se preconizează ca cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova, în lumina Avizelor Comisiei Europene, să fie discutate la următorul Consiliu European din 23 și 24 iunie. Aceasta în condițiile în care Parisul, Berlinul și Roma s-au pronunțat deja în favoarea acordării „imediată” a acestui statut de candidat oficial Ucrainei, în cadrul unei vizite la Kiev a președintelui francez Emmanuel Macron, a cancelarului german Olaf Scholz și a liderului guvernului italian Mario Draghi, cărora li s-a alăturat și președintele României, la data de 16 iunie. Iar Ucraina, potrivit președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, fiind pregătită să lucreze pentru a deveni „membru cu drepturi depline” al UE. (https://www.france24.com).
La început, reticente, Danemarca, Portugalia și Țările de Jos ajung treptat și ele la opinia generală după discursul președintei Comisiei Europene din 17 iunie. Astfel, prim-ministrul olandez Mark Rutte, de la propunerea sa ca Ucraina să obțină statutul de potențial candidat, însoțit de un calendar de reforme care să fie întreprinse pentru a se asigura că Ucraina „nu este demotivată”, trece la promisiunea că va „ajuta mai mult” cu privire la „statutul de candidat al Ucrainei în UE”. Iar ministrul danez de externe Jeppe Kofod a declarat că va fi de acord cu Bruxelles-ul dacă va insista să acorde Ucrainei statutul de candidat. Însă, într-un interviu pentru Financial Times, prim-ministrul portughez Antonio Costa aprecia că există riscul de a crea așteptări false care se transformă într-o amară dezamăgire. Nici măcar proiectul pentru o „comunitate politică europeană” sugerat de președintele francez, la care Lisabona subscrie totuși și care va fi dezbătut săptămâna viitoare la Bruxelles, nu câștigă consens. Polonia și Lituania se opun, la unison cu Volodymyr Zelensky care repetă că orice alternativă la candidatura Ucrainei ar fi un „compromis” cu Rusia (https://www.la-croix.com).
Între timp, în așteptarea Consiliului European din 23 și 24 iunie, UE își consolidează parteneriatul pentru a sprijini Ucraina, Moldova și Georgia, în conformitate cu acordurile de asociere și cu zonele de liber schimb.
