Dan Scarlat
Sfera de influență a Chinei în zona pacifică este în continuă expansiune, atingând Insulele Solomon, aflate la mai puțin de 3,100 km de Canberra. Proiectul de securitate, ajuns în spațiul public, dintre Beijing și Honiara sugerează că aceasta din urmă va permite vaselor de război chineze să desfășoare misiuni în insulele Solomon iar poliția chineză să fie desfășurată pentru a menține ”ordinea socială”, nici una dintre părți neavând voie să dezvăluie misiunile pe care le întreprinde, în mod public fără acordul celeilalte părți[1].
Ministrul de externe chinez, a confirmat semnarea unui acord de securitate pe o perioadă de 5 ani între China și Insulele Solomon, fapt ce a stârnit îngrijorarea Statelor Unite și a aliaților săi din regiune, existând astfel posibilitatea legală ca Beijingul să trimită trupe în regiune și să stabilească o bază militară la mică distanță de Canberra.
China este activ implicată în zona Pacifică de aproape 4 decenii, prin forumuri regionale cum ar fi Pacific Islands Forum (PIF) sau China-Pacific Islands Countries Economic Development and Cooperation Forum (EDCF)[2], fiind cel de-al doilea contribuitor financiar după Australia. Beijingul consideră insulele fiind o componentă importantă a inițiativei de politică externă chineză, Belt and Road Initiative (BRI), toată regiunea putând fi considerată ca un hub care leagă Asia de America Centrală și de Sud. Până în 2021, China a semnat pacte și documente de cooperare BRI cu toate cele 10 țări insulare din Pacific cu care a stabilit relații diplomatice, investițiile directe ridicându-se la 4,5 mld. dolari (2018), iar investițiile agenților economici chinezi ajungând la 2 mld. de dolari în ultimii 20 de ani.
Influența chineză se simte și la nivelul politicilor externe adoptate de statele insulare, dintre acestea doar 4 păstrând relații diplomatice cu Taiwanul (Insulele Marshall, Nauru, Palau, Tuvalu), Insulele Solomon și Kiribati fiind ultimele care au schimbat Taipei-ul pe Beijing, în 2019.
În cazul Insulelor Solomon, Beijing-ul a promis 730 de milioane în ajutor financiar ceea ce a provocat puternice reacții împotriva guvernului soldate cu decesul a 4 persoane și a determinat China să ofere echipament anti-revoltă dar și să trimită o echipă de 6 ofițeri de poliție care să antreneze poliția locală.
Oficiali din Statele Unite, Australia, Japonia și Noua Zeelandă și-au exprimat deja îngrijorările asupra acestui pact, fiind catalogat ca un factor de risc la adresa securității și liberului schimb în zona Indo-Pacifică[3].
Această schimbare de politică externă a Insulelor Solomon afectează în principal Australia, care se declara ”dezamăgită”, Canberra considerând această mutare ca fiind una agresivă datorită lipsei transparenței, mai ales dacă ținem cont de situația bilaterală încordată între cele două state.
Având în vedere natura secretă a acordului, este esențial de urmărit felul în care cele două părți direct implicate, Insulele Solomon și China implementează acest acord de securitate[4]. Dacă Beijingul nu se mulțumește doar să-și protejeze cetățenii și agenții economici și alege să se implice direct în politica internă a statului insular și folosește această implicare drept model pentru viitoare acorduri cu alte state, o dinamică destabilizatoare ar putea fi inițiată care ar implica toate puteril
[1] Why is the Solomon Islands-China security pact causing alarm? | Military News | Al Jazeera
[2] What the China-Solomon Islands Pact Means for the U.S. and South Pacific | Council on Foreign Relations (cfr.org)
[3] Solomon Islands: US, Australia raise concerns over China security pact | News | DW | 20.04.2022
[4] Does the China-Solomon Islands security pact portend a more interventionist Beijing? (brookings.edu)
