Manoela Popescu
Ofensiva Rusiei desfășurată începând cu 24 februarie 2022 asupra Ucrainei a devansat pandemia de COVID-19 ca impact socio-economic asupra întregii lumi. Acest război ilegal, neprovocat și nejustificat de agresiune împotriva Ucrainei a trimis în fundal o pandemie care a provocat haos și durere, schimbări de paradigme și structuri, care a mobilizat și relevat solidaritatea umană. În prezent, invadarea Ucrainei de către Rusia este o criză umanitară majoră care afectează milioane de oameni și care va genera în mod inevitabil un șoc economic grav în UE, de durată și dimensiuni necunoscute încă. Evident, cele mai importante consecințe ale războiului din Ucraina sunt pierderea de vieți omenești și criza umanitară asociată numărului enorm de oameni aflați sub asediu și strămutați. Potrivit Rezoluției Parlamentului European referitoare la consecințele sociale și economice ale războiului rus din Ucraina pentru UE – consolidarea capacității de acțiune a UE, din 17 mai 2022, până la 5 mai 2022 peste 5,7 milioane de persoane au fugit din Ucraina, conform datelor transmise de Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, peste 85% dintre acestea fiind găzduite în prezent într-o țară din UE (https://www.europarl.europa.eu). În principal, această povară creată de criza umanitară este suportată în mare măsură de statele membre care se învecinează cu Ucraina. Însă tot mapamondul este în alertă și își manifestă preocuparea mai ales pentru consecințele acestui război asupra tuturor domeniilor de activitate umană, asupra mediului și asupra psihicului uman. Aceasta deoarece impactul asupra mediului generat de conflict, ca urmare a bombardamentelor, a scurgerilor de petrol/gaze și a incidentelor din uzine chimice și centrale nucleare va fi de durată, cu consecințe majore incalculabile la acest moment pentru întreaga omenire. De asemenea, întreruperea lanțurilor globale de aprovizionare, creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie, inflația și amenințarea tot mai mare a schimbărilor climatice reprezintă ale consecințe cu repercusiuni globale ale invaziei Rusiei.
Evident, nu trebuie uitate consecințele economice ale acestui flagel. Economia mondială se confruntă cu un șoc inflaționist major, deși mai puțin violent decât în perioada 1973-1974. Astfel, primele cifre publicate în Spania și Germania arată că inflația continuă să accelereze în zona euro. Dacă în Statele Unite, liniștea dobânzilor a permis Wall Street-ului să-și revină în ultimele săptămâni ale lunii mai, piețele europene trebuie să se confrunte cu piețe de datorii extrem de febrile datorită inflației care continuă să accelereze în zona euro. În Spania, a ajuns la 8,5% în mai, după 8,3% în aprilie. În Germania, a scăzut de la 7,8% la 8,7%, cel mai ridicat nivel din aproape 50 de ani. Aceste prime cifre oferind o imagine de ansamblu asupra tendințelor din zona euro. În același timp, piețele de obligațiuni au primit lovitura de grație. Acestea erau deja supuse, de la începutul anului, celei mai rapide creșteri a ratelor de la prăbușirea din 1994 (https://www.lesechos.fr).
În același timp, economia mondială se confruntă cu un șoc de aprovizionare multiplu și pe scară largă: aprovizionarea cu combustibili fosili, petrol, gaze și cărbune, aprovizionarea cu produse alimentare precum grâul și inputuri agricole (potasă, îngrășăminte cu azot) și industriale (nichel, titan), care formează cea mai mare parte a exporturilor Rusiei, toate sunt reduse brusc, ca să nu mai vorbim de cele ale Ucrainei. Rezultatul este o creștere a prețurilor mondiale pentru toate aceste inputuri. De asemenea, scăderea ofertei a redus automat activitatea în anumite ramuri deja afectate de lipsuri sau de termene de livrare, în special producția de automobile, dar și de componente electronice. Pe de altă parte, creșterea inflației a redus puterea de cumpărare a consumatorilor. În consecință, aceste foarfece gigantice vor reduce activitatea, în timp ce vor accelera inflația, generând pierderea locurilor de muncă și a profiturilor corporative care vor fi mult reduse, prin urmare vor fi mai puține investiții și, în cele din urmă, se vor înregistra deficite bugetare în creștere (https://www.institutmontaigne.org/).
Ca urmare a impactului conflictului armat asupra mediului, se așteaptă, în principal, ca sectorul agricol să suporte consecințele conflictului. De asemenea, dincolo de creșterea prețurilor la energie și „avântul cerealelor și uleiurilor”, „marea majoritate a fermierilor europeni folosesc îngrășăminte minerale […] și în special azot”. Cu toate acestea, Rusia, care este „cel mai mare exportator […], a recomandat deja producătorilor săi de îngrășăminte să-și suspende exporturile”. Ca atare, fermierii europeni vor fi foarte afectați de creșterea prețurilor la energie și la îngrășăminte. În acest context nu este de mirarea că au apărut temeri legate de amenințarea unei crize alimentare globale (https://www.touteleurope.eu).
În susținerea acestor temeri, Herbert Dorfmann, purtătorul de cuvânt al grupului PPE în cadrul Comisiei pentru agricultură a Parlamentului European a declarat că războiul Rusiei în Ucraina a provocat o criză alimentară globală. Astfel, o cantitate semnificativă din producția alimentară ucraineană este redusă de pe piețele globale, iar prețurile la grâu, la alte cereale și la unele uleiuri vegetale au crescut. Acest lucru îi afectează puternic în special pe săracii din multe țări din Africa și Orientul Mijlociu. În acest context, părerea grupului PPE este ca piețele globale să rămână deschise, deși unele state au decis blocarea exporturile (India). Potrivit grupului PPE, UE are obligația de a ajuta oamenii din Ucraina și din restul lumii. În acest sens grupul PPE consideră că „fermierii au nevoie de mai multă predictibilitate și siguranță în vremuri de creștere a costurilor de producție” și că este obligația umanitară a Europei să crească producția alimentară. Cum „Rusia a distrus și blocat mai multe porturi ale Ucrainei de-a lungul Mării Negre, blocând astfel exporturile ucrainene”, grupul PPE face apel la statele membre pentru a pune în aplicare planul de acțiune Solidarity Lanes propus de Comisia Europeană în vederea deschiderii de rute de transport alternative din Ucraina către Europa. În același timp, Herbert Dorfmann subliniază necesitatea ca UE să contribuie la aprovizionarea Ucrainei cu resursele necesare, cum ar fi pesticide, îngrășăminte și semințe, pentru a-și crește producția agricolă. Iar pentru a permite aceste schimburi agricole, potrivit grupului PPE, trebuie să se deschidă coridoare verzi de transport către și dinspre Ucraina (https://www.eppgroup.eu).
Însă, se cunoaște faptul că, în ciuda măsurilor de represalii foarte grele asupra Rusiei, UE a continuat să cumpere de la începutul invaziei pentru aproape 45 de miliarde de euro gaze, petrol și cărbune și contribuie indirect la finanțarea războiului rusesc.
Evident, pentru a limita impactul acestor crize, țările europene încearcă să se organizeze. Suedia, de exemplu, are „un plan de luptă împotriva creșterii prețurilor la combustibil” (https://www.rfi.fr). În timp ce Italia, „care importă 45% din gazul său din Rusia, ia în considerare schimbarea furnizorului și spune că este capabilă să facă acest lucru” (www.france.fr). La rândul său, Uniunea Europeană „pregătește ajutoare pentru fermieri”, în special prin extragerea „pentru prima dată din „rezerva de criză”, un fond de aproximativ 450 de milioane de euro” (https://www.euractiv.com). Însă, strategia UE pentru culturile ecologice prin reducerea utilizării pesticidelor este pusă sub semnul întrebării de către state (inclusiv Franța), deputați europeni și organizațiile agricole în numele „suveranității alimentare” (https://www.touteleurope.eu). În contextul crizei economice adâncite de război, cei 27 ar putea decide să acționeze conform principiul ajutorului masiv pentru gospodăriile cele mai afectate de creșterea prețurilor la gaz și combustibil și companiilor care consumă cantități mari de gaz” (https://www.lesechos.fr).
În contextul actual, pandemia, amenințarea chineză și războiul Rusiei împotriva Ucrainei marchează schimbări tectonice în perspectiva viitorului Europei. În prezent, nu doar Ucraina, ci toate statele membre se confruntă cu provocări majore în garantarea securității, energiei sau produselor alimentare. Ca atare, credința președintelui grupului PPE, Manfred Weber, este că dacă UE dorește să fie relevantă în secolul 21, trebuie să gândim mai mare și să acționăm mai repede. În acest sens, grupul PPE consideră că este timpul să organizăm o convenție care să pregătească Europa pentru noile realități ale deceniilor viitoare. Aceasta mai ales că dezbaterile și concluziile Conferinței despre Viitorul Europei au arătat că există un consens larg că UE este capabilă să răspundă într-un mod mai eficient la problemele globale decât statele membre. Pandemia și contextul de război au întărit acest sentiment în mai multe domenii precum sănătate, energie, apărare, securitate, climă, digital, potrivit vicepreședintelui grupului PPE, Paulo Rangel.
Președintele grupului PPE, Manfred Weber, considerând că „Cetățenii decid despre viitorul Europei!” și că „avem nevoie de o UE mai puternică, mai eficientă, mai democratică și mai ambițioasă”. Categoric, viitorul Europei ar trebui să fie decis de cetățenii europeni. Acest lucru începe cu cetățenii care au un cuvânt de spus cu privire la cine conduce UE. Grupul PPE consideră că cetățenii merită claritate cu privire la cine este responsabil în Europa. Sondajele au arătat de-a lungul timpului că, pentru cetățenii din întreaga Europă, consolidarea democrației parlamentare în Europa este o altă prioritate majoră. De asemenea, importantă este și consolidarea democrației reprezentative la toate nivelurile. Conferința despre Viitorul Europei a solicitat întărirea rolului regiunilor, parlamentelor naționale și a solicitat un drept de inițiativă Parlamentului European.
Cert este că, UE nu poate continua să treacă de la o criză la alta, ci, mai degrabă, Europa trebuie să prevină crizele decât să reacționeze la ele. Astfel că, acum, mai mult ca niciodată, Europa trebuie să fie pregătită și să acționeze acum. Iar pentru a face acest lucru, Conferința privind Viitorul Europei evidențiază propuneri politice de anvergură bazate pe idei și propuneri de la zeci de mii de europeni.
Poate că pandemia de COVID-19 nu a fost suficientă pentru trezirea Europei, însă invazia lui Putin în Ucraina trebuie să fie picătura semnalului de alarmă pentru întreaga Europă, care nu trebuie să aștepte ca altcineva să-i apare modul de viață și drepturile. În acest sens, potrivit grupului PPE, avem nevoie să acționăm mai repede pe scena globală: de aceea ar trebui să încetăm să folosim votul în unanimitate în principalele domenii de politică, în special în politica externă. Astfel, o singură țară nu ar mai putea bloca un întreg continent, așa cum a făcut-o Rusia. De asemenea, grupul PPE consideră că avem nevoie de forțe armate comune în cadrul NATO, de consolidarea granițelor și de protejarea frontierelor. În același timp, deoarece europeni solicită o securitate cibernetică mai puternică, se impune consolidarea Centrului european de criminalitate cibernetică al Europol pentru a construi capacități europene comune de apărare cibernetică (https://www.eppgroup.eu).
Viitorul Europei nu poate exista fără tânăra generație de europeni asupra căreia trebuie să se îndrepte toată atenția tuturor celor interesați. Iar în acest sens, o prioritate o reprezintă consolidarea programelor de schimb precum Erasmus și DiscoverEU. În același timp, este nevoie de mai mult pentru susținerea tinerei generații: sprijin la început de drum, soluții pentru o viață decentă, joburi creative, locuințe de calitate la prețuri accesibile etc.. Grupul PPE considerând că trebuie făcut tot ce stă în puterea Europei pentru a evita o generație pierdută. În acest sens, crearea unui mediu de afaceri sănătos, în care companiile și IMM-urile europene să poată prospera și care să constituie un prim pas pe piața muncii pentru tineri este esențial (https://www.eppgroup.eu).
Însă, nici o reformă nu va genera rezultatele așteptate dacă Europa nu este capabilă să acționeze rapid pentru a-și îndeplini efectiv angajamentele politice și să acționeze acum. De aceea, pentru grupul PPE, este clar că rezultatele Conferinței pentru Viitorul Europei trebuie să fie materializate acum, nu într-un viitor îndepărtat. Astfel, grupul PPE solicită o nouă convenție europeană pentru reformarea tratatelor atunci când mijloacele actuale nu sunt suficiente. Mai ales acum, când europenii trec printr-unul dintre cele mai dificile momente din istoria Europei, dezideratul grupul PPE este acțiunea cu curaj pentru a face Europa mai puternică.
În acord cu opiniile grupului PPE, acțiunea masivă, fără întârziere, acum, a tuturor părților interesate poate genera rezultatele predictibile privind viitorul Europei. Mai ales că Europa se confruntă cu provocări precum accentuarea inegalităților dintre generații, reducerea șanselor și resurselor sociale, de sănătate, economice și de mediu, disparitățile teritoriale și accesul inegal la servicii sociale și de sănătate fundamentale, la locuri de muncă și șanse de afaceri și la infrastructura socială (https://www.europarl.europa.eu). Poate este timpul pentru o nouă paradigmă a societății sau poate pentru un alt plan asemănător sau în prelungirea planului european Next Generation UE elaborat sub auspiciile prezentului flagel.
