Manoela Popescu
Biodiversitatea, prin beneficiile pe care le oferă, este fundamentală pentru bunăstarea oamenilor și a planetei. La polul opus, consecințele conflictului armat asupra mediului, ca urmare a bombardamentelor, a scurgerilor de petrol și gaze, a incidentelor de la uzinele chimice sau la centralele nucleare, reprezintă o preocupare majoră pentru poporul ucrainean și european tocmai datorită gravității și a impactului pe termen lung. În acest context, Uniunea Europeană trebuie să contribuie la protejarea și repararea daunelor aduse mediului cauzate de război și la pedepsirea crimelor împotriva mediului, știind că acestea vor avea inevitabil consecințe de durată.
Războiul înseamnă agresiunea asupra oamenilor (copii, femei și bărbați), distrugerea orașelor și a infrastructurii, pagube incalculabile cauzate atât oamenilor, cât și mediului, mari deplasări forțate de oameni care caută adăpost. Aceasta înseamnă totodată consecințe nefaste din punct de vedere financiar pentru întreprinderi, antreprenori, forța de muncă şi gospodării. Mai mult decât atât, toate ecosistemele au fost puse sub o presiune fără precedent, iar granița dintre oamenii şi alte specii a ajuns să fie estompată. Pe lângă pierderile de vieți omenești și distrugerile de infrastructură al conflictului din Ucraina, potrivit experților Organizației Națiunilor Unite (ONU), o altă amenințare se profilează: bombardamentul rusesc otrăvește apa, aerul și solul țării. Poluare care ar putea dura ani de zile pentru a se curăța, crescând riscul de cancer, boli respiratorii și întârzieri de dezvoltare la copii. Conform opiniei coordonatorului programului pentru dezastre și conflicte în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, Stefan Smith, publicată în „Wall Street Journal”, „Ne confruntăm cu o problemă uriașă de mediu”, o amenințare care s-ar putea extinde dincolo de granițele Ucrainei. Distrugerea minelor de cărbune sau a rafinăriilor, îi expune pe ucraineni la metale grele, gaze toxice și alte particule fine. În aer, emisiile de CO2 și alte substanțe toxice reprezintă o mare problemă. Incendiile din depozitele de combustibil sau rafinăriile din Ucraina, de exemplu, au contribuit la eliberarea de poluanți precum funinginea, metanul și CO2. În oraș, praful de ciment și uneori azbestul eliberat prin distrugerea clădirilor, amenință direct locuitorii și salvatorii. Iar îngrijorarea crește pe măsură ce Ucraina stochează aproximativ 6 miliarde de tone de deșeuri lichide din activitatea minieră și industrială (www.lesechos.fr).
De asemenea, trebuie reliefat faptul că războiul din Ucraina se dezlănțuie într-unul dintre cele mai industrializate și poluate teritorii din lume. În același timp, Ucraina, pe lângă faptul că are multe infrastructuri industriale, este o națiune bogată în biodiversitate. Potrivit directorului de cercetare al Observatorului „Conflicte și Mediu (Ceobs)”, Doug Weir, „Conform statisticilor guvernamentale, dacă țara ocupă doar 6% din suprafața Europei, ea singură concentrează 35% din fauna și flora continentului” (www.lexpress.fr). Moștenirea industriei grele sovietice era deja un dezastru pentru sănătatea publică înainte de război, dar invazia rusă riscă să provoace și mai multe daune sistemelor naturale de care depind locuitorii acestor regiuni. Impactul ecologic al conflictului relevă faptul că, chiar și atunci când luptele se vor opri, efectele lui vor continua să se facă simțite de generații întregi.
Se cunoaște faptul că războiul poluează întotdeauna mediul, mai ales când afectează industriile periculoase. Conflictul din estul Ucrainei din regiunea Donbass, o regiune foarte industrializată, între 2014 și 2022, a pus în pericol considerabil mediul și sănătatea publică a locuitorilor regiunii. Invazia pe scară largă de către Rusia a Ucrainei, confiscarea centralelor nucleare și atacurile asupra orașelor, centralelor termice și întreprinderilor industriale cu instalații periculoase cresc foarte mult riscul unui dezastru ecologic și sanitar. Ca întotdeauna, adevărul este prima victimă a războiului, iar dezinformarea și imposibilitatea monitorizării mediului la sol, reduce foarte mult capacitatea noastră de a înțelege și limita daunele mediului (www.greeneuropeanjournal.eu).
Ca atare, mai ales în contextul conflictului armat din Ucraina, este necesară o schimbare de paradigmă în vederea restabilirii integrității (bio) diversității. De aceea, în ciuda tuturor eforturilor, biodiversitatea continuă să scadă la nivel mondial și este de așteptat ca această tendință să continue sau să se agraveze dacă starea de fapt persistă. De fapt, astăzi, mai mult decât oricând, conflictul armat dintre Rusia și Ucraina face ca atât biodiversitatea cât şi umanitatea să se afle într-o situație de criză fără precedent. În Europa, aproape un sfert din speciile sălbatice sunt acum amenințate cu dispariția, iar majoritatea ecosistemelor sunt degradate într-o măsură din ce în ce mai mare. Această degradare înseamnă pierderi socio-economice incomensurabile pentru întreg mapamondul, nu doar pentru UE. Războiul ruso-ucrainean contribuind la aceste pierderi cu o degradare avansată a sistemelor umane (familie, firmă, ţară, comunitate socială, comunitate religioasă etc.).
Se știe că, Uniunea Europeană şi-a asumat angajamentul ca până în 2050, biodiversitatea și serviciile ecosistemice pe care aceasta le oferă vor fi protejate, valorificate și refăcute în mod corespunzător, evitându-se astfel schimbările catastrofale generate de pierderea biodiversității. Aceasta deoarece biodiversitatea este nu doar indispensabilă pentru producția de hrană, de combustibil și de medicamente, ci este și importantă, alături de un mediu natural sănătos, pentru dezvoltarea economică pe termen lung (ec.europa.eu).
Cadrul global pentru Biodiversitatea Post-2025 stabilește o agendă ambițioasă pentru a implementa acțiuni de anvergură pentru a transforma relația dintre societate și biodiversitate și pentru a realiza, în 2050, viziunea comună de a trăi în armonie cu natura.
Se cunoaște faptul că, profund preocupată de pierderea continuă a diversității biologice în lume, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a decis să proclame data de 22 mai drept Ziua Internațională pentru Diversitate Biologică (sau Ziua Mondială a Biodiversității) pentru a promova problema biodiversității. Această zi semnificativă pentru toți a fost stabilită ca urmare a Rezoluției 55/201 din 20 decembrie 2000 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, în speranța creșterii gradului de înțelegere și de conștientizare a problemelor legate de biodiversitate (www.journee-mondiale.com). Inițial, Ziua Mondială a Biodiversității a fost celebrată pe 29 decembrie (din 1993, când a fost desemnată de către al doilea comitet al Adunării Generale a ONU, până în 2000) pentru ca la 20 decembrie 2000 data să fie mutată pentru a comemora adoptarea Convenției pe 22 mai 1992, la Summit-ul Pământului de la Rio și parțial pentru a evita multe alte sărbători care au loc la sfârșitul lunii decembrie. Textul Convenției, adoptat în cadrul Conferinței diversității biologice din Nairobi, include printre principalele obiective conservarea biodiversității și utilizarea corectă a resurselor. Intrată în vigoare în 1993, Convenția privind diversitatea biologică are ca obiective conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a componentelor sale și a resurselor sale genetice, precum și împărțirea echitabilă și echitabilă a beneficiilor rezultate. Anul 2022 marchează a 29-a aniversare de la intrarea în vigoare a Convenției privind diversitatea biologică.
Deși astăzi nimeni nu se gândește să pună sub semnul întrebării importanța diversității biologice pentru generațiile prezente și viitoare, anumite activități umane continuă totuși să reducă numărul de specii vii și să distrugă ecosisteme întregi: conflictele armate, agricultura intensivă și răspândirea masivă a culturilor fitosanitare, pescuit intensiv și industrial, vânătoarea de specii protejate. specii, defrișări etc… Însă, deși este aplicată de un număr de 196 de state semnatare a Convenției privind diversitatea biologică (CBD), aceasta a fost subminată și de un număr de alte state, care par preocupate de toate aceste probleme, dar sunt mai degrabă preocupate de dezvoltarea lor unilaterală sau de orgolii și putere.
De aceea, astăzi într-un context pandemic și de conflict armat, mobilizarea tuturor este mai necesară ca niciodată… Biodiversitatea cuprinde toate speciile de animale și plante vii de pe uscat (și în mări), iar biosfera găzduiește între 5 și 30 de milioane de specii (estimare). Din păcate multe specii dispar, cel mai adesea din cauza acțiunilor iresponsabile ale societății umane.
Biodiversitatea este termenul care se referă la toate formele de viață de pe Pământ și la caracteristicile naturale pe care le prezintă. Deși, de obicei, diversitatea este explicată printr-o gamă largă de plante, animale și microorganisme, de fapt, aceasta se extinde și la diferențele genetice din cadrul fiecărei specii, cum ar fi diferențele dintre soiurile de culturi și rasele de animale. Cromozomii, genele și ADN-ul determină unicitatea fiecărui individ din cadrul fiecărei specii.
Importanța biodiversității derivă din faptul că ea oferă, de asemenea, nenumărate servicii, atât la nivel local, cât și la nivel global. Peștele asigură 20% din aportul de proteine a aproximativ trei miliarde de oameni. Peste 80% din hrana omului este asigurată de plante, iar aproape 80% dintre oamenii din zonele rurale din țările în curs de dezvoltare se bazează pe medicamentele tradiționale din plante pentru îngrijirea de bază.
De aceea, pierderea biodiversității amenință pe toată lumea, inclusiv sănătatea noastră, în timp ce, păstrarea biodiversității oferă instrumente excelente de luptă împotriva pandemiilor, spre exemplu.
La cea de-a 29-a aniversare a Zilei Mondiale a Biodiversității, tema aleasă pentru promovarea diversității a fost: Construirea unui viitor comun pentru toate formele de viață. Aceasta deoarece, pe măsură ce comunitatea internațională este chemată să-și reexamineze relația cu lumea naturală, se remarcă în mod evident faptul că, în ciuda progreselor noastre tehnologice, suntem în totalitate dependenți de ecosisteme sănătoase pentru apa, hrana, medicamentele, îmbrăcămintea, combustibil sau energie, de exemplu. Această temă este în concordanță cu impulsul generat de Deceniul Națiunilor Unite pentru Restaurarea Ecosistemelor, care a reamintit modul în care biodiversitatea reprezintă răspunsul la mai multe provocări ale dezvoltării durabile. Acest slogan poartă mesajul că abordările ecosistemice ale soluțiilor climatice și/sau bazate pe natură pentru climă, problemele de sănătate, securitatea alimentară și a apei și mijloacele de trai durabile reprezintă fundația pe care ne putem reconstrui, respectiv de a construi o lume mai bună, fără pandemii și fără conflicte armate (https://www.un.org).
În vederea implementării soluțiilor de refacerea diversității, teoria schimbării este cea necesară; teorie care afirmă că este nevoie de acțiuni strategice urgente la nivel global, regional și național pentru a transforma modelele economice, sociale și financiare într-un mod semnificativ. Respectiva teorie permite stabilirea tendințelor responsabile pentru agravarea pierderii biodiversității până în 2030 și refacerea ecosistemelor naturale în următorii douăzeci de ani, cu îmbunătățiri semnificative până în 2050 pentru a realiza viziunea Convenției de „a trăi în armonie cu natura până în 2050”. De asemenea, se bazează pe principiul că este necesară o abordare comună care să implice guvernele și societățile pentru a produce schimbările necesare în următorii zece ani, care vor servi drept o rampă de lansare către realizarea viziunii pentru 2050. Ca atare, guvernele și societățile trebuie să stabilească prioritățile și să aloce resurse financiare și de altă natură, să recunoască valoarea naturii și să realizează costul inacțiunii.
Teoria schimbării subliniază necesitatea de a acorda atenția cuvenită egalității de gen, împuternicirii femeilor, tinerilor, abordărilor sensibile la gen și participării depline și efective a popoarelor indigene și a comunităților locale la implementarea cadrului care va contribui la punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. De asemenea, se bazează pe recunoașterea faptului că implementarea sa se va face în parteneriat cu organizații la nivel global, național și local pentru a promova o dinamică care să conducă la succes. De asemenea, ia în considerare strategiile și obiectivele pe termen lung ale acordurilor multilaterale de mediu, inclusiv convențiile legate de biodiversitate și Convenția de la Rio, pentru a promova o sinergie între toate acordurile pentru beneficiul planetei și al populațiilor.
De aceea, mai ales anul în care celebrăm Ziua Internațională a Biodiversității în contextul unui război care distruge ecosisteme întregi, este ocazia perfectă de a ne aminti nu doar de importanța acestei varietăți incredibile de viață care ne înconjoară și ne oferă hrană, medicamente, îmbrăcăminte și multe altele, ci de a ne aminti de importanța vieții și de responsabilitatea tuturor de a susține, proteja și celebra viața sub toate formele ei. Biodiversitatea este țesutul viu al planetei noastre, este baza bunăstării umane prezente și viitoare, iar declinul său rapid amenință atât natura, cât și oamenii. Potrivit Raportului de evaluare a biodiversității globale, publicat în 2019 de Platforma interguvernamentală științifică-politică a UNESCO pentru biodiversitate și servicii ecosistemice (IPBES), principalii factori globali ai pierderii biodiversității sunt schimbările climatice, speciile invazive, supraexploatarea resurselor naturale, poluarea și urbanizarea. Raportul global a demonstrat responsabilitatea activităților umane în pierderea biodiversității, care se ridică la 75% pentru ecosistemele terestre. Dacă sunt luate în considerare și consecințele conflictelor armate din prezent este evident că activitățile umane sunt cele care distrug diversitatea existentă pe această planetă. Însă, evaluarea UNESCO a indicat, de asemenea, că există soluții și că nu este prea târziu pentru a acționa (www.unesco.org). Da, nu este prea târziu să acționăm pentru a opri aceste distrugeri, pentru a onora viața și pacea. Pentru a opri sau a inversa acest declin, este esențial să se transforme rolurile, acțiunile și relațiile oamenilor cu biodiversitatea, respectiva relația oamenilor cu ei înșiși. Evident, există multe soluții: diversele rețele, programe și parteneri UNESCO au observat semințe pozitive și inspiratoare ale schimbării în întreaga lume. UNESCO însoțește, de asemenea, statele membre și populațiile acestora în eforturile lor de a opri pierderea biodiversității prin înțelegerea, aprecierea, salvgardarea și utilizarea biodiversității într-un mod durabil. Însă este nevoie de mai mult, de angajamentul tuturor pentru afirmarea drepturilor fundamentale ale omului, pentru stoparea pierderii biodiversității, pentru reducerea inegalităților de orice tip, pentru asigurarea accesului echitabil la o viață prosperă pentru toți oamenii, într-o societate democratică, în care oamenii își pot construi viața pe care și-o doresc, așa cum și l-a asumat grupul PPE (www.eppgroup.eu).
Acum este momentul să acționăm pentru biodiversitate! Acum este momentul să acționăm pentru umanitate și pace!
