Manoela Popescu
Sărbătorită pe 29 mai, Ziua Internațională a Forțelor de Menținere a Păcii ONU este o oportunitate de a aduce un omagiu personalului civil, poliției și personalului militar pentru contribuția lor neprețuită la eforturile ONU. De asemenea, această zi onorează memoria a aproape 4.200 de forțe de menținere a păcii care și-au pierdut viața servind sub steagul Națiunilor Unite din 1948, potrivit datelor Naţiunilor Unite centralizate la 31 martie 2022. De la momentul desfăşurării primei misiuni de menţinere a păcii şi până în prezent, peste un milion de femei şi bărbaţi au fost implicaţi în 72 de misiuni de menţinere păcii, prin sprijinul lor aducând, în mod direct, un aport semnificativ pentru milioane de oameni şi contribuind la salvarea de vieţi omeneşti. Conform datelor ONU, din 28 februarie 2022, Naţiunile Unite desfăşoară peste 87.100 de militari, forţe de poliţie, personal civil, experţi şi voluntari în misiunile de menţinere păcii (https://peacekeeping.un.org). Anul acesta, Ziua Internațională a Forțelor de Menținere a Păcii ONU se concentrează pe tema „Împreună pentru pace: parteneriatul, cheia progresului”.
Marcarea anuală a Zilei internaţionale a forţelor ONU de menţinere a păcii la data de 29 mai a fost stabilită de Adunarea Generală a ONU, în 2002, prin Rezoluţia 57/129. Astfel că la data de 29 mai 2003 a avut loc pentru prima dată celebrarea acestei zile internaţionale sub auspiciile ONU.
Prima misiune de menținere a păcii, denumită “United Nations Truce Supervision Organization” (UNTSO), a fost înființată la 29 mai 1948, când Consiliul de Securitate a autorizat desfășurarea câtorva observatori militari ai Națiunilor Unite în Orientul Mijlociu pentru a monitoriza respectarea Acordurilor de armistițiu dintre Israel și regiunile arabe din jur. Acest grup de observatori militari a format astfel Organizația Națiunilor Unite pentru Supravegherea Armistițiului (UNTSO). De atunci, peste un milion de bărbați și femei au servit în 72 de operațiuni de menținere a păcii ale ONU, impactând direct viețile a milioane de oameni și salvând nenumărate vieți. Astăzi, peste 87.000 de militari, polițiști și civili ai Națiunilor Unite sunt desfășurați în 12 operațiuni de menținere a păcii.
Cunoscut este faptul că, forțele de menținere a păcii au ajutat la salvarea a nenumărate vieți și au adus pace și stabilitate în multe țări de-a lungul deceniilor. Cu toate acestea, ei nu pot, singuri, să reușească în totalitate în crearea condițiilor necesare pentru a pune capăt conflictelor și a garanta soluții politice de durată. Trebuie remarcat faptul că, parteneriatele pe care forțele de menținere a păcii le stabilesc cu statele membre, societatea civilă, organizațiile neguvernamentale, agențiile Națiunilor Unite și alte părți interesate sunt fundamentale pentru a aduce îmbunătățiri tangibile în viața cetățenilor obișnuiți, în domenii precum creșterea economică, statul de drept, drepturile femeilor, drepturile omului, sănătatea și educația (www.un.org).
De fapt, în fiecare zi, forțele de menținere a păcii ale Națiunilor Unite lucrează pentru a proteja sute de mii de persoane vulnerabile în cele mai fragile situații politice și de securitate din lume. Se știe că personalul civil și în uniformă din misiunile de menținere a păcii sprijină încetarea focului, previne violența, investighează încălcările și abuzurile drepturilor omului și ajută la construirea păcii, redresării și dezvoltării în multe țări afectate de conflicte. Evident, nu există nici-o îndoială că viețile sunt salvate și schimbate prin prezența forțelor de menținere a păcii.
Se știe, menținerea păcii este doar unul dintre multele instrumente folosite de Națiunile Unite pentru a ajuta la asigurarea păcii și securității globale. Aceasta deoarece, singuri nu vom reuși niciodată să facem față unor conflicte armate, dar, împreună, suntem puternici și putem să schimbăm vieți și destine în bine.
Iată de ce, Ziua Internațională a Forțelor de Menținere a Păcii ONU reprezintă o ocazie de a mulțumi tuturor celor care lucrează cu ONU în căutarea păcii, inclusiv altor entități ale ONU, agenți umanitari, comunități, femei și tineri, mass-media, mediul academic, lideri, guverne gazdă, trupe și forțe ale poliției, țări, state membre și toate celelalte entiăți care contribuie direct sau indirect la menținerea păcii în lume.
Dacă pentru anul 2022, ziua este aniversată în cadrul temei: „Împreună pentru pace: parteneriatul, cheia progresului”, anul 2021 a avut drept temă ”Drumul către o pace durabilă. Intensificarea puterii tinerilor pentru pace şi securitate” (www.un.org). Adoptarea anuală a unei teme sub care este marcată această zi reprezintă o recunoaştere publică a angajamentului celor implicaţi în misiuni de menţinere a păcii pe întreg mapamondul. De asemenea, cu prilejul marcării acestei zile, la sediul Naţiunilor Unite din New York, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite depune o coroană în memoria membrilor forţelor de menţinere a păcii care şi-au pierdut viaţa în misiuni sub mandat ONU. Totodată, este organizată ceremonia pentru acordarea medaliei ”Dag Hammarskjold”, distincţie oferită postum celor care şi-au pierdut viaţa în misiuni de menţinere a păcii desfăşurate în anul anterior.
Anul acesta, pe 26 mai, pentru a marca Ziua internațională la sediul Națiunilor Unite din New York, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite a depus o coroană de flori în onoarea tuturor forțelor de menținere a păcii care și-au pierdut viața în timpul serviciului sub steagul Națiunilor Unite în ultimii 70 de ani. În timpul unei ceremonii virtuale, medalia Dag Hammarskjöld a fost acordată postum forțelor de menținere a păcii căzute în 2021. De asemenea, a fost acordat și premiul „Apărarea egalității de gen” în cadrul respectivei ceremonii (www.un.org). În alocuțiunea sa, secretarul general a spus, onorându-i pe cei 117 trupe de menținere a păcii care au murit în anul 2021, „Colegii noștri decedați au venit din 42 de țări diferite și din medii diverse. Dar au fost uniți de o cauză comună: pacea. Exprim cele mai sincere condoleanțe familiilor lor. Vor rămâne pentru totdeauna în inimile noastre”. De altfel, secretarul general ONU s-a declarat mândru de munca forțelor de menținere a păcii ONU în contextul „provocărilor tot mai mari” cu care se confruntă, cum ar fi tensiunile politice în creștere, deteriorarea situațiilor de securitate, amenințările cu atacuri teroriste și violența alimentată de creșterea dezinformării. Potrivit secretarului general, forțele de menținere a păcii lucrează în cele mai grele condiții, se adaptează la situațiile în schimbare rapidă de pe teren, inovând în mod constant pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili și reprezentând, în același timp, comunitatea noastră globală diversificată (www.ungeneva.org).
Categoric, forțele de menținere a păcii ale ONU au reprezentat cea mai bună șansă de pace pentru unii dintre cei mai vulnerabili oameni din lume. Serviciul și sacrificiul lor, adesea în condiții dure și periculoase, au făcut din Casca Albastră un simbol al speranței pentru milioane de oameni. În primii ani, obiectivele ONU de menținere a păcii s-au limitat, în primul rând, la menținerea încetării focului și la stabilizarea situațiilor pe teren, astfel încât să poată fi depuse eforturi la nivel politic pentru rezolvarea conflictului prin mijloace pașnice. Aceste misiuni au constat din observatori militari și trupe ușor înarmate cu roluri de monitorizare, raportare și consolidare a încrederii în sprijinul încetării focului și al acordurilor limitate de pace. Trupele și poliția proveneau dintr-un număr relativ mic de țări și erau aproape exclusiv bărbați. Însă, rolul și importanța lor a crescut, iar, în prezent, căștile albastre își aduc aportul la salvarea de vieți peste tot în lume.
Cunoscut este faptul că, situația de securitate din Ucraina s-a deteriorat rapid după lansarea unei ofensive militare a Federației Ruse la 24 februarie 2022. Violența armată a escaladat în cel puțin opt regiuni (regiuni), inclusiv regiunea Kiev și capitala Kiev, precum și în estul regiunile Donețk și Lugansk, care au fost deja afectate de conflict. În lumina mobilizării Rusiei la granița cu Ucraina și a amenințărilor acestora la adresa securității europene, conducerea grupului PPE a vizitat Ucraina și Lituania în perioada 20-23 februarie. Potrivit lui Manfred Weber, președintele grupului PPE, care a condus delegația, „Prin vizita noastră, ne arătăm sprijinul necondiționat pentru Ucraina și pentru partenerii noștri din UE și NATO pentru a ne proteja aliații și modul nostru de viață european”. De fapt, scopul acestei vizite a fost de a arăta solidaritatea Parlamentului European cu Ucraina și cu poporul ei care doresc să facă parte din familia europeană. Ucraina este un stat liber și independent care decide propriul viitor (www.eppgroup.eu).
Escaladarea conflictului a declanșat o creștere imediată și abruptă a nevoilor umanitare, deoarece bunurile și serviciile esențiale sunt întrerupte, iar civilii fug de lupte. ONU estimând că 12 milioane de oameni din Ucraina vor avea nevoie de ajutor și protecție, în timp ce peste 4 milioane de refugiați ucraineni ar putea avea nevoie de protecție și asistență în țările vecine în lunile următoare.
Astfel că, în zorii unei noi ere impuse lumii de războiul Federației Ruse din Ucraina, statele membre ONU au intrat într-o sesiunea specială de urgență (a unsprezecea convocată de la înființarea Națiunilor Unite) la 28 februarie, întrunindu-se astfel la mai puțin de 24 de ore după ce a fost mandatată să facă acest lucru printr-un vot în Consiliul de Securitate, ca urmare a eșecului acestuia de a adopta o rezoluție de condamnare a Acțiunile Federației Ruse în Ucraina. Rezoluția pe care Adunarea Generală a dezbătut-o avea ca subiect suveranitatea Ucrainei, apărarea păcii și soluționarea diplomatică a conflictului, precum și „însuși motivul pentru care Națiunile Unite există” (www.un.org). Cu 115 dintre 193 de state membre ale Națiunilor Unite programate să se adreseze sesiunii de urgență, desfășurată între 28 februarie și 2 martie, delegații au lansat apeluri pentru a pune capăt bombardamentelor și atacurilor în curs asupra civililor din Ucraina și ca toate părțile să respecte principiile Cartei Națiunilor Unite, în special prevederile privind securitatea și pacea între țări.
Mulți delegați au anunțat angajamente de asistență umanitară pentru a ajuta poporul Ucrainei, unele state vecine spunând că își intensifică capacitățile de frontieră pentru a-i ajuta rapid pe cei care fug de violență. Ca atare, la 1 martie 2022, ONU și partenerii umanitari au lansat apeluri rapide coordonate pentru suma combinată de 1,7 miliarde de dolari, pentru a oferi de urgență sprijin umanitar oamenilor din Ucraina și refugiaților din țările vecine. ONU a cerut 551 de milioane de dolari pentru a-i ajuta pe ucrainenii care au fugit peste granițe, în principal în Polonia, Ungaria, România și Moldova. Amin Awad, coordonatorul ONU de criză pentru Ucraina, a cerut o „pauză umanitară imediată”, pe 5 martie, în luptele dintre forțele ruse și ucrainene, deoarece ajutoarele ONU continuă să sosească în țară.
De asemenea, unii vorbitori au atras atenția asupra practicilor rasiste care vizează persoanele de origine africană care sunt blocate în Ucraina, încercând să evadeze în siguranță. Mulți vorbitori au subliniat importanța drepturilor omului și a aderării la principiile fondatoare ale Cartei Națiunilor Unite (www.un.org).
Cu toate intervențiile tuturor statelor lumii, acest război continuă pe calea sa distructivă. Luptele intense cauzează suferințe umane imense, iar civilii, în special femeile și copiii, plătesc cel mai mare preț, potrivit declarațiilor coordonatorului adjunct al ajutorului de urgență al ONU, Joyce Msuya, la reuniunea Consiliului de Securitate privind Ucraina, din 12 mai 2022.
Cu prilejul celebrării Zilei Internaționale a Forțelor de Menținere a Păcii ONU este necesar să reliefăm participarea Ucrainei la activitățile ONU de menținere a păcii. Astfel, din iulie 1992, Ucraina a contribuit activ cu personalul militar și de poliție în operațiunile ONU de menținere a păcii. Căștile albastre reprezintă Ucraina în șase PKO-uri ale Organizației Națiunilor Unite: Misiunea de Stabilizare a Organizației Națiunilor Unite în Republica Democratică Congo, Misiunea ONU în Sudanul de Sud, Forța Națiunilor Unite de menținere a păcii în Cipru, Misiunea de administrare interimară a Națiunilor Unite în Kosovo, Forța de securitate interimară a Națiunilor Unite pentru Abyei și Misiunea Multidimensională Integrată de Stabilizare a Națiunilor Unite în Mali. Contingentul național al Ucrainei din MONUSCO (misiunea ONU de stabilitate în Congo) este cel mai mare ca număr și include a 18-a Unitate Separată de Elicoptere a Forțelor Armate ale Ucrainei. De altfel, Ucraina, ca stat, a fost unul dintre inițiatorii Convenției privind siguranța Națiunilor Unite și a personalului asociat din 1994 și unul dintre primii care a ratificat-o în iulie 1995.
În 2002, Adunarea Generală a ONU a aprobat în unanimitate rezoluția 57/129 depusă de delegația Ucrainei, care a proclamat ziua de 29 mai drept Zi internațională a forțelor de menținere a păcii ale Națiunilor Unite. De asemenea, Ucraina sprijină inițiativa Secretarului General al ONU Acțiune pentru menținerea păcii (A4P) privind reformarea PKO ONU (operațiunilor Națiunilor Unite de menținere a păcii). Iar la 25 septembrie 2018, Ucraina s-a alăturat Declarației Secretarului General al Națiunilor Unite privind angajamentele comune privind operațiunile de menținere a păcii ale ONU. Ucraina a cosponsorizat Rezoluția 2272 (2016) a Consiliului de Securitate privind prevenirea exploatării sexuale. La 5 mai 2016, Ucraina a aderat la Principiile Kigali, care recunosc protecția civililor drept unul dintre obiectivele principale ale PKO-urilor ONU. În 2018, Ucraina s-a alăturat unui grup de state contributive pentru protejarea mediului în cadrul operațiunilor ONU de menținere a păcii (https://ukraineun.org).
Astăzi, mai mult ca oricând Ucraina are nevoie de ajutorul ONU, pe măsură ce criza din țară s-a agravat. Ca atare, ONU și-a dublat apelul de urgență, ducând totalul la 2,25 miliarde de dolari. Până acum, sprijinul donatorilor de 980 de milioane de dolari a permis Națiunilor Unite și partenerilor săi să ofere asistență umanitară pentru 3,4 milioane de oameni din Ucraina. Numărul estimat de persoane care au nevoie de asistență umanitară a crescut, de asemenea, de la 12 milioane la 15,7 milioane în interiorul țării. Până în prezent, Organizația Națiunilor Unite și partenerii săi au oferit asistență și protecție umanitară a peste 4,1 milioane de oameni de la începutul războiului (https://unric.org). Însă participarea căștilor albastre nu este încă posibilă, deși misiunile căștilor albastre și-ar găsi toată legitimitatea în Ucraina. Astfel, potrivit ONU, acești „civili, soldați și polițiști” sunt responsabili de asigurarea, printre altele, de „protecția civililor […], apărarea drepturilor fundamentale, promovarea statului de drept” (www.ouest-france.fr). Atunci de ce nu trimite ONU această Forță de menținere a păcii a Națiunilor Unite în Ucraina invadată de Rusia pe 24 februarie? Aceasta deoarece desfășurarea Căștilor Albastre poate avea loc numai după încheierea unui conflict, ca parte a unei misiuni de menținere a păcii. Misiunea forțelor de menținere a păcii este să nu se implice direct într-un conflict, chiar dacă acesta poate duce la folosirea forței în autoapărare; mai degrabă, ei joacă rolul unui observator imparțial. Clar, având în vedere violența ciocnirilor din Ucraina, o astfel de intervenție nu este posibilă astăzi. De asemenea, Carta ONU prevede că „operațiunile ONU de menținere a păcii sunt desfășurate pe baza mandatelor definite de Consiliul de Securitate al Organizației”. Totuși, potrivit articolului 27, hotărârile Consiliului de Securitate se iau în unanimitate, „cu votul afirmativ a nouă dintre membrii săi, inclusiv voturile tuturor membrilor permanenți”. Întrucât Rusia este unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate, alături de China, Statele Unite, Franța și Regatul Unit, își poate exercita dreptul de veto. De altfel, la 25 februarie, Rusia a respins astfel o rezoluție a Consiliului de Securitate prin care se cerea retragerea imediată a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean. Categoric, acest scenariu s-ar repeta foarte probabil dacă ar fi necesar să se voteze pentru desfășurarea căștilor albastre în Ucraina.
În acest context, omagierea tuturor celor care au contribuit de-a lungul timpului și continuă să-și aducă aportul la menținerea păcii și la salvarea de vieți și destine reprezintă o ocazie de a nu sta pe loc, de a merge înainte, onorând astfel munca celor care nu mai sunt astăzi, în vederea realizării unei reconstrucții fundamentate pe lecțiile învățate, mai înțelepți și mai buni.
