Dan Scarlat
Pentru a putea explica felul în care politica externă japoneză a fost influențată de invazia din 24 februarie 2022 trebuie întâi explicată politica externă adoptată de Japonia după cel de-al Doilea Război Mondial.
Tratatul de securitate dintre Japonia și Statele Unite, semnat în 1960 (varianta revizuită, cea inițială fiind semnată în 1951 împreună cu Tratatul de Pace de la San Francisco), a fost un acord de 10 ani, care permitea reînnoirea acestuia, și desena felul în care Japonia va permite forțelor americane să rămână pe teritoriul acesteia. Rolul acestuia era să ii permită Statelor Unite să-și păstreze o prezentă militară în zonă, fapt dorit atât de Washington cât și de Tokyo deoarece în urma adoptării Constituției din 1947[1], forțele militare japoneze au fost drastic reduse, acestea având un rol intern, folosirea forței militare în plan extern fiind interzisă prin Constituție. Astfel, apărarea în fața pericolelor externe era lăsată, în principal la discreția Statelor Unite. Cu toate acestea, invazia sovietică din Afganistan, creșterea puterii militare chineze, situația instabilă din peninsula Coreea precum și Războiul Rece au determinat Japonia să adopte programe menite să modernizeze forțele SDF (Self Defence Force). Chiar și în aceste condiții, SDF a rămas în principal o forță domestică, menită să ajute autoritățile locale în cazul diverselor dezastre naturale sau chiar să asigure protecția în cadrul evenimentelor publice[2], iar prezența militară americană din Japonia rămâne să fie cea mai mare dintre toate țările în care Statele Unite deține o forță militară.
După căderea Uniunii Sovietice, a permis adoptarea unor noi linii directoare care să permită Japoniei să preia un rol mai larg pe scena internațională, iar în 2001, Primul Ministru japonez, Junichiro Koizumi a trimis forțele navale să asiste armata americană in cadrul intervenției acesteia din Afganistan.
Abia în 2015, sub conducerea Premierului Shinzo Abe (2006-2007 și 2012-2020), Japonia a ”reinterpretat” Constituția din 1947, astfel încât să-i permită să acționeze pentru protejarea aliaților, chiar dacă în circumstanțe limitate[3] deschizând astfel calea unei prezențe mai deschise pe scena relațiilor internaționale.
În lunile următoare invaziei din Ucraina, agenda externă japoneză s-a raliat celei adoptate de către țările G7[4] (Marea Britanie, Statele Unite, Canada, Japonia, Germania, Franța, Italia și Uniunea Europeană), ministrul de externe japonez participând chiar la Summit-ul NATO[5], o premieră pentru Japonia, iar Primul-Ministru Fumio Kishida fiind invitat să participe la Summit-ul NATO din iunie de la Madrid unde vor participa șefii de state și liderii țărilor membre NATO[6]‘[7].
Ajutoarele acordate Ucrainei se împart în ajutoare umanitare, financiare și militare[8]. Până în prezent, Guvernul japonez a acordat 200 milioane de dolari pentru asistență umanitară și și-a exprimat intenția de a sprijini financiar economia Ucrainei cu 600 de milioane de dolari. Ajutorul militar, deși este modest în comparație cu cel acordat de alte state, fiind compus doar din echipamente de protecție, medicale și arme non-letale, este pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial când Japonia acordă ajutor militar unui stat aflat în conflict.
Pe lângă ajutoarele acordate Ucrainei, Japonia a impus sancțiuni economice pentru 499 de persoane private și 28 de agenți economici, în plus intenționând să oprească treptat importurile de cărbune[9] și petrol rusesc[10], luând totuși în considerare nevoile economiei japoneze, astfel încât aceasta să nu fie afectată (Japonia importă aproximativ 11% din necesarul de cărbune și 4% din cel de petrol).
Răspunsul japonez a uimit lumea occidentală aproape la fel de mult ca răspunsul dat de Germania, Japonia fiind de asemenea un stat care a preferat în ultimele decenii să aplice o politică de neutralitate.
Deși Japonia nu este la fel de dependentă de importurile de energie rusească, situația dintre Japonia și Rusia este cel puțin la fel de complicată deoarece 4 dintre insulele Kuril (Iturup, Kunashir, Shikotan, Habomai) din nordul Japoniei sunt ocupate de ruși, din 1945, deși acestea sunt revendicate de Japonia ca făcând parte din Prefectura Hokkaido. Astfel, Tokyo adoptă o abordare ”dură” în ce privește relațiile cu Kremlin, marcând astfel sfârșitul abordării conciliante, folosite fără rezultat până în 2022. Pentru prima oară, Cartea Albastră Diplomatică a Japoniei (Diplomatic Bluebook of Japan[11] – raportul anual asupra Politicii Externe Japoneze, publicat de Ministerul de Externe japonez) menționează ”ocuparea ilegală” a celor patru insule de către Federația Rusă (pe durata celor 10 ani cât a fost premier, Shinzo Abe a avut 20 de întâlniri cu Valdimir Putin, dar situația acestor insule nu a putut fi rezolvată).
Summit-ul EU-Japonia din 12 mai 2022 a reliefat importanța consolidării legăturilor privind securitatea și apărarea, incluzând combaterea amenințărilor hibride, întărirea cooperării în domenii cum ar fi securitatea cibernetică, securitatea maritimă și gestionarea crizelor, așa cum a precizat și Președintele Consiliului European, Charles Michael: ”Japonia este cel mai apropiat partener strategic al nostru în regiunea Indo-Pacifică. Războiul împotriva Ucrainei a arătat că o cooperare mai profundă nu este un lux, este o necesitate”[12].
[1] The U.S.-Japan Security Alliance | Council on Foreign Relations (cfr.org)
[2] Japan Defense Agency (fas.org)
[3] Japanese Legislation Frees Military To Assist Allies (defensenews.com)
[4] Ukraine Response Deepens Japan-Europe Strategic Ties | Council on Foreign Relations (cfr.org)
[5] Foreign Minister Hayashi Attends the Meeting of NATO Ministers of Foreign Affairs | Ministry of Foreign Affairs of Japan (mofa.go.jp)
[6] NATO – Pressrelease: NATO Summit – Madrid, Spain – 28, 29 and 30 June 2022, 28-Jun.-2022
[7] Japan to attend NATO summit in June, says U.S. Secretary of State Antony Blinken | The Japan Times
[8] Emergency Grant Aid for the transportation of relief products for Ukraine | Ministry of Foreign Affairs of Japan (mofa.go.jp)
[9] Japan ends Russian coal imports, expels diplomats (france24.com)
[10] Japan to decide Russia oil embargo timing based on economy | Russia-Ukraine war | Al Jazeera
[11] Diplomatic Bluebook | Ministry of Foreign Affairs of Japan (mofa.go.jp)
