Dan Scarlat
Pe agenda Parlamentului European se regăsesc patru domenii importante ce trebuie abordate în anul 2022, cu efecte majore asupra statelor membre. Digitalizarea, sănătatea, clima și migrația sunt pilonii cruciali care trebuie dezbătute și care pot avea efecte imediate asupra cetățenilor statelor Uniunii Europene.
În ultimul deceniu, dezvoltarea tehnologică a avut loc cu o viteză amețitoare, fapt prevăzut de Gordon E. Moore, co-fondatorul companiei Intel Corporation, conform căruia, la fiecare 2 ani, aproximativ, numărul tranzistorilor dintr-un circuit integrat (integrated circuit – cip, microcip) se dublează[1]. Această predicție făcută în 1965 rezistă până în prezent. Dacă în 1971, numărul tranzistorilor ce se regăseau întru-un microprocesor era de 10,000, în prezent acesta este de aproximativ 50 de miliarde, tranzistorii ajungând să măsoare doar 14 nanometrii (1 nanometru=0,000000001 m). Pe măsură ce tranzistorii devin din ce în ce mai eficienți, microcipurile devin mai mici, având ca consecință directă, creșterea vitezei, capacității de calcul, dar în același timp micșorarea dispozitivelor ce folosesc această tehnologie. Ca exemplu, calculatorul de la bordul rachetei Apollo 11 folosită în 1969 (când pentru prima oară oamenii au ajuns pe lună) avea aproximativ de 100,000 de ori mai puțină putere de calcul decât un telefon modern[2].
Păstrând tendințele actuale de dezvoltare și creștere, se estimează că până în 2025, vor exista:
– peste 38,6 miliarde de smart-device-uri capabile să colecteze, analizeze și să partajeze informatii,
– piața globala pentru web-hosting va atinge peste 77 miliarde de dolari,
– piața AI (inteligența Artificială) va depăși 89 de miliarde de dolari,
– peste 4,5 miliarde de oameni vor folosi internetul[3].
Având în vedere aceste date, este lesne de înțeles de ce procesul de digitalizarea și protejarea membrilor Uniunii Europene reprezintă o necesitate în condițiile globale.
Tehnologia digitală afectează în mod direct viețile oamenilor, astfel, strategia digitală a Uniunii Europene dorește să înlesnească această transformare beneficiile fiind îndreptate către oameni dar și înspre întreprinderi și agenți economici. Astfel, în 2021, a fost prezentată viziunea europeană, în acest domeniu, ”Compasul Digital” european care are la bază 4 puncte esențiale:
- Dezvoltarea aptitudinilor: creșterea numărului specialiștilor în IT la peste 20 de milioane, precum și dobândirea de abilități digitale de bază pentru 80% din populație;
- Infrastructuri digitale sigure și sustenabile: creșterea gradului de conectivitate, trecerea la tehnologia 5G, precum și dezvoltarea calculatoarelor cu accelerare cuantică;
- Transformarea digitală a întreprinderilor și a mediului de afaceri: minim 75% din companii să folosească tehnologiile Cloud / AI / Big Data (Cloud- concept modern care permite stocarea și folosirea datelor pe mai multe dispozitive, ca de exemplu accesarea unui document de pe calculatorul personal, pe telefon sau un alt calculator, AI- Inteligența Artificială, Big Data- pachete de date mari, rapide și complexe care nu pot fi accesate prin metodele tradiționale);
- Digitalizarea serviciilor publice: capacitatea serviciilor publice esențiale de a rezolvate online precum și accesul online pentru toți cetățenii la propriile dosare medicale.
Deși toate statele Uniunii Europene au făcut pași în această direcție, diferențele dintre cele care se află în fruntea clasamentului DESI (Digital Economy and Society Index – Indicele Economic și al societății digitale) și cele aflate la coada clasamentului sunt categorice, reflectând clar diferențele dintre statele cu adevărat dezvoltate și cele care se află în curs de dezvoltare. Astfel state precum Danemarca, Finlanda, Suedia, Olanda se află în fruntea clasamentului, pe când Bulgaria, Grecia, Polonia se află la coada clasamentului. Trebuie menționat că în acest clasament, România se află literalmente pe ultimul loc dintre toate statele membre Uniunii Europene, cu un scor mai mic de jumătate din punctajul primit de Danemarca.
Scorul DESI este realizat având în vedere 4 aspecte importante:
-capitalul uman,
-conectivitatea,
-integrarea tehnologiilor digitale
-digitalizarea serviciilor publice.
Există mai multe acțiuni care pot ajuta un stat membru UE să realizeze pași importanți în domeniul digitalizării. Astfel Inteligența Artificială, Securitatea Cibernetică, Conectivitatea, Identitatea Digitală Europeană, Sistemele de calcul de înaltă performanță, Strategiile privind accesul la informații, Strategia industrială pentru Europa, Actele legislative privind piețele digitale, precum și Dezvoltarea Competențelor digitale sunt prevăzute și susținute în cadrul Planului de Redresare și Reziliență la nivel european[4].
Astfel, din cele peste 800 de miliarde de euro asigurate de Uniunea Europeană, pentru PNRR-uri (Plan Național pentru Redresare și Reziliență), 20% va fi dedicat special dezvoltării digitale în cadrul statelor membre.
Deși fondurile există, un impediment major este dat chiar de incapacitatea statelor sau mai bine zis de indecizia și nesiguranța sistemelor publice, puternic birocratizate de a implementa tehnologii noi, în special datorită lipsei personalului calificat care să implementeze și să opereze aceste noi tehnologii.
Pentru a depăși acest obstacol, Uniunea Europeană pune la dispoziția statelor 17% din totalul fondurilor destinate digitalizării sunt direcționate pentru pregătirea personalului. Se are în vedere asigurarea capacităților digitale minime, asigurarea accesului la internet precum și pregătirea capitalului uman în folosirea acestei resurse, eliminarea barierelor (cum ar fi nevoia de internet sau mai bine zis înțelegerea rostului și a felului în care acesta poate îmbunătăți nivelul de trai, prețul echipamentelor necesare ect.), asigurarea unui număr cât mai mare de specialiști în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, precum și asigurarea de către firmele private, întreprinderile mici și mijlocii a cursurilor de instruire în domeniul IT[5].
Strategia europeană ce urmează a fi implementată în acest domeniu, dorește să asigure rolul Uniunii Europene ca lider mondial în IT, prin crearea pieței unice în acest domeniu, instituțiile, firmele private și cetățenii statelor membre, trebuie să aibă acces la noile tehnologii pentru a putea lua cele mai bune decizii.
Piața unică europeană a datelor ce va fi creată, va permite libera circulație a datelor în cadrul UE, garantând accesul tuturor cu respectarea normelor europene privind siguranța și confidențialitatea.
Odată implementate aceste noi direcții, pentru anul 2025, se preconizează o creștere cu 530% a transferurilor de date, o creștere de peste 829 miliarde de euro a valorii, dublarea numărului de specialiști în IT (până la 11 milioane în 2025), precum și atingerea pragului de 65% din populație care să aibă cunoștințe digitale de bază.
Această abordare europeană se sprijină pe 3 piloni de bază:
- Tehnologia în serviciul cetățenilor: dezvoltarea competențelor digitale ale tuturor membrilor UE, protejarea împotriva amenințărilor cibernetice, asigurarea accesului la rețelele de mare viteză, extinderea capacității de calcul în domenii cheie cum ar fi medicină, mediu, transporturi.
- Crearea unei economii digitale echilibrate și competitive: facilitatea accesului la finanțare pentru IMM și pentru startup-uri, elaborarea și implementarea normelor privind serviciile online, asigurarea concurenței loiale în interiorul Uniunii Europene, protecția datelor personale.
- Asigurarea unei societăți deschise și durabile: prin folosirea tehnologiei astfel încât UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, reducerea emisiilor de dioxid de carbon datorate sectorului digital, crearea unui spațiu ”european al datelor medicale” pentru a ajuta diagnosticarea, tratarea și diagnosticarea. [6]
[1] Moore’s Law Definition (investopedia.com)
[2] The First Moon Landing Was Achieved With Less Computing Power Than a Calculator – Pacific Standard (psmag.com)
[3] How Fast Is Technology Growing – Moore’s Law Can’t Keep Up (hostingtribunal.com)
[4] A Europe fit for the digital age | European Commission (europa.eu)
[5] 1_DESI_2021_Thematic_chapters__Human_capital_t0JxMi3RxsPm65JiYf7OSP0zf8_80551 (1).pdf
[6] Shaping Europe’s digital future | European Commission (europa.eu)
