Manoela Popescu
Comisia a propus pe 22 decembrie 2021 instituirea următoarei generații de resurse proprii pentru bugetul UE prin prezentarea a trei noi surse de venituri: prima se bazează pe veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii (ETS), a doua se bazează pe resursele generate de mecanismul propus al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, iar a treia se bazează pe cota din profiturile reziduale ale întreprinderilor multinaționale, care vor fi realocate statelor membre ale UE, în temeiul recentului acord OCDE/G20 privind realocarea drepturilor de impozitare („Pilonul unu”). Ca atare, se preconizează că, în perioada 2026 – 2030, aceste noi surse de venituri vor genera, în medie, un total de până la 17 miliarde de EUR anual pentru bugetul UE. De asemenea, noile resurse proprii propuse de Comisie vor contribui la rambursarea fondurilor colectate de UE pentru a finanța componenta de granturi a Next Generation EU. În același timp, noile resurse proprii ar trebui să finanțeze Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice. Acesta din urmă este un element esențial al noului sistem propus de comercializare a certificatelor de emisii care vizează clădirile și transportul rutier și va contribui la asigurarea faptului că tranziția către o economie decarbonizată nu va lăsa pe nimeni în urmă (ec.europa.eu).
Instituirea următoarei generații de resurse proprii pentru bugetul UE este un subiect aparent tehnic, dar a cărui implementare, în timp, poate schimba natura Uniunii Europene (UE), deoarece este vorba despre resursele proprii, respectiv taxe care vor fi percepute cetățenilor și întreprinderilor europene pentru a furniza bugetul comunitar (www.lemonde.fr).
Se cunoaște faptul că, la 17 decembrie 2020, Consiliul UE a adoptat Regulamentul privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027, în urma acordului Parlamentului European din 16 decembrie 2020, precum și pachetul de relansare economică Next Generation EU (NGEU). Regulamentul prevede un buget pe termen lung de 1.074,3 miliarde de EUR pentru UE27, inclusiv integrarea Fondului european de dezvoltare. Împreună cu NGEU, în valoare de 750 de miliarde de EUR, va permite UE să furnizeze o finanțare fără precedent de 1,8 trilioane EUR în următorii ani pentru a sprijini recuperarea din pandemia COVID-19 și prioritățile UE pe termen lung în diferite politici și/sau zone (ec.europa.eu).
În acest context pandemic, bugetul anului 2022, componentă a CFM 2021-2027, este crucial pentru recuperarea daunelor socio-economice cauzate de pandemie. Cum modul în care sunt investiți banii contează, dat fiind impactul direct asupra lucrătorilor din domeniul sănătății, antreprenorilor, tinerilor și cetățenilor din întreaga Europă, se dorește să se pună un accent special pe investițiile în ocuparea forței de muncă, digitalizarea economiei europene și o mai bună gestionare a sistemelor de sănătate (www.europarl.europa.eu). Potrivit Parlamentului, un mediu sigur și prosper reprezintă o condiție prealabilă pentru orice planificare fiabilă și investiții viitoare. Acesta este motivul pentru care este important să se sprijine în continuare politicile și agențiile care contribuie la un peisaj mai sigur și mai previzibil în întreaga Europă.
Deci, în perioada 2021-2027, statele membre ale Uniunii Europene vor avea la dispoziție 1,8 trilioane de EUR (1.824,3 de EUR) prin Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 în valoare de 1.074,3 miliarde de EUR și Next Generation EU cu cele 750 miliarde de EUR. Iar accesul statelor membre UE la fondurile Next Generation EU a fost condiționat de planurile lor de recuperare și reziliență (PNRR). Planurile naționale de redresare și reziliență au inclus măsuri pentru a aborda provocările și a profita de beneficiile tranziției verzi (min 37%) și tranziției digitale (min 20%). În vederea finanțării Next Generation EU, Comisia se împrumută în numele Uniunii Europene de pe piețe la rate mai favorabile decât cele de care multe state membre ar fi putut beneficia și redistribuie sumele către statele membre UE.
Însă, PNRR vor fi finanțate nu doar prin granturi și împrumuturi, ci și prin resurse proprii. Retrospectiv, la 31 mai 2021, Consiliul European a primit notificări oficiale cu privire la aprobarea deciziei privind resursele proprii de la toate cele 27 de state membre. Însă, potrivit grupului PPE, Comisia nu respectă legea și propriile angajamente legale asumate datorită faptului că a amânat propunerile pentru noi „resurse proprii”, impozite la nivelul UE care alimentează direct bugetul UE până pe 22 decembrie 2021. Mai ales că, în timpul negocierilor privind bugetul pe termen lung al UE 2021-2027, negociatorii Parlamentului și ai statelor membre au convenit asupra unei foi de parcurs obligatorii pentru introducerea unor astfel de surse noi. Această foaie de parcurs face parte din Acordul interinstituțional, un text obligatoriu din punct de vedere juridic. Se cunoaște faptul că, atunci când grupul PPE a solicitat înființarea instrumentului Next Generation EU pentru a aborda consecințele socio-economice ale pandemiei de COVID-19 a specificat necesitatea ca instrumentul să fie însoțit de un plan clar de rambursare și că această rambursare se va face prin noi surse de venituri. În opinia grupului PPE, instrumentul de redresare a UE este denumit Next Generation EU, deoarece vizează rolul generațiilor viitoare în procesul construcției europene. În acest context, grupului PPE îi este foarte clar că fără noile resurse proprii, nu va exista o moștenire pentru generația viitoare, ci urmașii noștri vor primi doar datorii din trecut (www.eppgroup.eu). Grupul PPE considerând că fără aceste resurse proprii, Next Generation EU va fi transformată în „Fără generație UE” (www.eppgroup.eu).
Astfel că, anul 2022 ar trebui să fie anul în care UE își asigură propriul viitor și o redresare puternică după pandemia de COVID-19, prin acordul de noi surse directe de venituri pentru bugetul UE. În calitate de negociator permanent al Parlamentului European pentru resursele proprii ale UE, José Manuel Fernandes, în numele grupului PPE, a încurajat statele membre să abordeze negocierile „ca pe un act de solidaritate” și să dea dovadă de „determinare de a ajunge la un acord rapid”, în urma propunerii Comisiei Europene. Potrivit grupului PPE, este evident că „Aceste noi venituri vor fi esențiale pentru a permite UE să ramburseze datoria contractată din uriașul fond de redresare COVID-19 de 750 de miliarde de EUR, fără a împovăra în mod nedrept următoarea generație”. José Manuel Fernandes preciza că dacă liderii UE nu ajung la un acord cu privire la aceste resurse proprii, atunci cetățenii europeni vor avea de suferit consecințele negative ale indeciziei lor. Aceasta deoarece, fără noi resurse proprii, programele valoroase de finanțare a UE se vor confrunta cu reduceri semnificative sau statele membre vor trebui să-și majoreze contribuțiile la UE pentru a compensa deficitul. Mai mult decât atât, pentru grupul PPE este important “ca din noile resurse proprii să fie generați bani adecvați. Dacă sunt suficiente, aceste noi venituri vor consolida bugetul UE și vor oferi o mai mare stabilitate pentru viitor. Dacă nu, viitorul bugetului UE ar putea fi în pericol” (www.eppgroup.eu).
Propunerea Comisiei de pe 22 decembrie, privind noile resurse, include un procent din veniturile generate din comercializarea UE a certificatelor de emisii, un procent din veniturile generate de un mecanism de ajustare a frontierei de carbon și o cotă din profiturile reziduale ale celor mai mari și mai profitabile întreprinderi multinaționale care sunt realocate statelor membre ale UE în temeiul acordului privind o reformă a cadrului fiscal internațional.
În temeiul celor propuse de Comisia Europeană, grupul PPE apreciază că, prin noile resurse, UE își îndeplinește promisiunile de a oferi următoarei generații șansa de a prospera. José Manuel Fernandes subliniind că „Noile resurse proprii ne vor ajuta să construim o Uniune mai puternică, mai incluzivă, mai rezistentă, competitivă, digitală și mai ecologică”. Ca atare, grupul PPE îndeamna statele membre să acorde prioritate discuțiilor privind noile resurse proprii în ceea ce privește foaia de parcurs obligatorie din punct de vedere juridic. Conform acordului interinstituțional, statele membre trebuie să delibereze asupra acestor venituri nou propuse până la 1 iulie 2022 (www.eppgroup.eu).
De asemenea, Comisia are în vedere o nouă propunere privind un al doilea pachet de noi resurse proprii până la sfârșitul anului 2023. Acest al doilea pachet se va baza pe propunerea „Întreprinderile în Europa: cadrul pentru impozitarea veniturilor (BEFIT)”, prevăzută pentru 2023.
Referitor la propunerea actuală a Comisiei pentru instituirea de noi resurse proprii, aceasta se bazează pe angajamentul asumat de Comisie în cadrul acordului politic privind bugetul pe termen lung pentru perioada 2021-2027 și privind instrumentul de redresare NextGenerationEU. Acest pachet vine să consolideze reforma sistemului de venituri începută în 2020, prin includerea resurselor proprii bazate pe deșeuri din plastic nereciclate.
Prima dintre cele trei noi resurse se referă la sistemul de comercializare a certificatelor de emisii. În prezent, se știe, majoritatea veniturilor provenite din licitarea certificatelor de emisii sunt transferate către bugetele naționale, iar Comisia propune ca, în viitor, 25% din veniturile provenite din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii să fie transferate către bugetul UE. În acest context, veniturile pentru bugetul UE sunt estimate la aproximativ 12 miliarde de EUR pe an în medie în perioada 2026-2030 (9 miliarde EUR în medie în perioada 2023-2030). Aceste venituri fiind utilizate pentru rambursarea fondurilor Next Generation EU, dar și pentru finanțarea Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, propus de Comisie în iulie 2021. Acest fond va asigura o tranziție echitabilă din punct de vedere social și va sprijini gospodăriile vulnerabile, utilizatorii de transport și microîntreprinderile pentru a finanța investiții în eficiența energetică, noi sisteme de încălzire și răcire și o mobilitate mai curată, precum și, după caz, un sprijin direct temporar pentru venit. Pachetul financiar total al fondului corespunde, în principiu, unei sume echivalente cu aproximativ 25% din veniturile preconizate din noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier (ec.europa.eu).
A doua resursă proprie propusă de Comisia Europeană provine din veniturile generate de mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Comisia propunând alocarea către bugetul UE a 75% din veniturile generate de acest mecanism. Astfel, veniturile pentru bugetul UE sunt estimate la aproximativ 1 miliard de EUR pe an în medie pentru perioada 2026-2030 (0,5 miliarde EUR în medie în perioada 2023-2030). Nu se preconizează că Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon va genera venituri în perioada de tranziție din 2023 până în 2025. Această resursă este cu atât mai importantă cu cât întărește rolul industriei în redresarea economiei UE.
Pandemia de Covid-19 a reelvat pentru unii și a confirmat pentru alții rolul cheie al industriei în construirea unei economii rezistente, capabilă să gestioneze consecințele unei crize de sănătate și să aducă o contribuție majoră la tranziția ecologică, atâta timp cât aceasta este susţinută în mod relevant de autorităţile publice. Întărirea industriei și oferirea acesteia de mijloace pentru a face față marilor provocări ale umanității trebuie să fie așadar în centrul priorităților oricărui guvern și, mai ales, când vine vorba de lupta împotriva încălzirii globale. În acest context, pe lângă lupta împotriva schimbărilor climatice, reechilibrarea comerțului prin integrarea componentei carbon ajută la menținerea competitivității companiilor europene față de restul lumii, într-un context de prețuri ridicate la carbon (www.la-fabrique.fr).
Ultima resursă proprie propusă de Comisie rezultă din reforma cadrului internațional în materie de impozitare a societăților comerciale. Se cunoaște faptul că, la 8 octombrie 2021, peste 130 de țări care sunt membre ale Cadrului incluziv al OCDE/G20 privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor au convenit asupra unei reforme a cadrului fiscal internațional și care reprezintă peste 90% din PIB-ul mondial. Această reformă vizează o soluție bazată pe doi piloni pentru combaterea evaziunii fiscale, care presupune asigurarea faptului că profiturile sunt impozitate acolo unde are loc activitatea economică și crearea de valoare. Pilonul unu al acestui acord va realoca țărilor participante din întreaga lume dreptul de a impozita o parte din așa-numitele profituri reziduale provenite de la cele mai mari întreprinderi multinaționale din lume. În propunerea Comisiei, 15% din cota profiturilor reziduale ale întreprinderilor care fac obiectul domeniului de aplicare, care vor fi realocate statelor membre ale UE, reprezintă cea de-a treia resursă proprie pentru rambursarea fondurilor Next Generation EU (www.actu-environnement.com). Ca urmare a acestei resurse proprii, veniturile pentru bugetul UE s-ar putea ridica la aproximativ 2,5 – 4 miliarde de EUR pe an.
Referitor la această reformă, Comisia s-a angajat să propună o directivă în 2022 pentru a pune în aplicare acordul din cadrul Pilonului unu în conformitate cu cerințele pieței unice, imediat ce detaliile acordului-cadru incluziv al OCDE/G20 privind Pilonul unu vor fi finalizate.
Trebuie precizat faptul că, în vederea integrării acestor noi resurse în bugetul UE, sunt necesare modificări la două acte legislative esențiale: Decizia privind resursele proprii și Regulamentul privind actualul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 (Regulamentul privind CFM). Modificarea acestuia din urmă oferă posibilitatea juridică de a începe rambursarea împrumuturilor pentru Next Generation EU încă în cursul actualului CFM. În același timp, Comisia propune majorarea plafoanelor de cheltuieli relevante din CFM pentru perioada 2025-2027 pentru a ține seama de cheltuielile suplimentare aferente Fondului pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.
Se știe că Decizia privind resursele proprii trebuie să fie aprobată în unanimitate în Consiliu, după consultarea Parlamentului European. Aceasta înseamnă că, odată ce va fi aprobată de toate țările UE, în conformitate cu cerințele lor constituționale, Decizia poate intra în vigoare. Regulamentul privind CFM trebuie să fie adoptat în unanimitate de Consiliu, după obținerea aprobării Parlamentului European.
Resursele proprii sporite înseamnă pentru UE, pe de o parte, reducerea taxelor statelor membre, iar, pe de altă parte, instituțiile europene câștigă în autonomie deoarece depind mai puțin din punct de vedere financiar de bunăvoința statelor membre. Aceasta înseamnă că nu toate statele membre sunt într-un acord absolut cu propunerea Comisiei privind cele trei noi resurse proprii. Însă, pandemia de COVID-19 le-a forțat pe multe state membre să-și clarifice poziția, dat fiind alegerea lor de a se împrumuta împreună pentru finanțarea planului european de redresare de 750 de miliarde de EUR. Prin urmare, au decis că vor fi create resurse proprii pentru a le permite să onoreze această datorie comună.
Așteptată în luna iunie a acestui an, propunerea Comisiei a fost întârziată de alegerea lui Joe Biden și dorința europenilor de a restabili legătura transatlantică, deteriorată de anii în care Trump a ocupat Casa Albă. În acest context, Bruxelles-ul a abandonat calea unei taxe digitale, drept resursă proprie, deoarece Statele Unite au susținut adoptarea unei taxe minime pentru multinaționale, iar un acord privind impozitarea globală a fost încheiat în cadrul OCDE în octombrie (www.lemonde.fr). În acest context, Comisia a identificat trei noi resurse proprii, care ar trebui să aducă bugetului UE între 15,8 miliarde și 17,3 miliarde de EUR, în fiecare an, începând cu 2026.
