Adrian Stănescu
De la ”fantoma comunismului” lui Marx la ”fantoma anarhismului” contemporan european pare că avem de a face cu un drum dus-intors unic în evoluția batrânului continent.
Spuneam cu alte ocazii că trăim imaginea unei societăți tot mai globale plictisită de bunăstare, de pace, de civilitate, de bun simț. Totul pare că este pus în discuție ori sub semnul întrebării, contestarea devine tot mai evident un scop în sine, cu ținte mai mult sau mai puțin clare, ”dușmanul” este tot mai impersonal deci neclar dar contestat cu o violență din ce în ce mai materială.
Proteste cu diveste grade de violență sunt îndreptate împotriva celor care doresc binele membrilor societății, împotriva slujitorilor binelui public! Toate acestea se petrec în democrații consolidate ale căror fundamente sunt indiscutabile, dar nu numai. Nu sunt scutite de manifestări cu caracter anarhic nici societățile mai de curând aderate la construcția europeană.
Nu sunt permise iluziile; în fond răspunsul la întrebarea ”cine profită” de amploarea în creștere a ”contestărilor” deloc convingător declarate ca fiind contra ”globalismului” văzut ca rădăcina tuturor relelor contemporane, nu pare extrem de complicat. Cine are interesul, practic declarat de a vedea subminată unitatea de vederi și de politici a blocului comunitar? Realitatea imediată e plină de exemple de natură să ”lumineze” răspunsul. Toată tevatura amplificată în unele state – nu le numim – privind ”suveranismul” sau suveranitatea națională încâlcată chipurile de birocrația dela Bruxelles nu ascunde decât dorința unor guverne sau partide mai mult sau mai puțin reprezentative de a controla justiția! Restul sunt simple declarații cu iz electoral.
Unde este anarhia în acest context? Din fericire nu peste tot. Totuși …Ce înseamnă amplificarea mișcării ”vestelor galbene” săptămâni la rând? Doar brutalitatea pandemiei Covid a stăvilit ”entuziasmul” protestatarilor. Până și miza a fost schimbată: dela protestele aparent împotriva unei legi a pensiilor s-a trecut la ”revolta” contra vaccinării și purtării măștilor de protecție. Fără îndoială criza sanitară a oferit pretextul perfect pentru proteste vehemente contra ”atentatului” la libertătile fundamentale. Care atentate? Numai măsuri în beneficiul largilor majorități. Italia, periodic zguduită de pusee de revoltă împotriva … medicilor și sistemului sanitar. Toate acestea după catastrofa epidemiei din anul precedent! Confruntări la Berlin, deloc asumate de Alternative fur Deutschland deși a propovăduit asemena metode mult timp, la Madrid, la Viena, mai recent ”asaltul Parlamentului” la București, în fond o farsă, toate la un loc și, evident sunt și alte exemple nu au decât o țintă: decredibilizarea instituțiilor democratice naționale, pe de o parte și culpabilizarea și demonetizarea organismelor comunitare europene. Caracterul anarhic, anarhic trebuie subliniat, al amintitelor manifestări – în aparență chiar un ansamblu este menit să acopere cu o perdea de fum adevăratul scop: subminarea unității europene. Și totul cu concursul deloc dezinteresat al unor actori instituționali și statali. Sunt cunoscuți precum și beneficiarul politic final al acestor demersuri.
Nu credem însă că tentativa anarhistă pe care am încercat s-o descifrăm poate avea succes. Statele au suficiente interesele pentru a înfrâna asemenea tentative. Și nu numai statele. Politica Partidului Popular European, pentru a da un exemplu consistent își asumă drept angajament crearea unei Europe mai puternice, de încredere care să își servească cetățenii. Scopul nostru este crearea unei Europe care să facă față competiției, un loc unde oamenii își pot construi viața pe care și-o doresc. Cu atât mai mult în actualele condiții se impune ” Să punem oamenii în centrul proiectului european, consolidând democrația europeană și răspunderea instituțiilor sale; apărând modul de viață European, susținând o Europă unită bazată pe valorile demnității umane, libertate, solidaritate, respectarea drepturilor omului și statul de drept.”( www.eppgroup.eu)
Ce altă dovadă mai convingătoare despre grija față de om și societate. În ultimă analiză aceasta este miza: modul de viață European.
