Manoela Popescu
Pandemia de COVID-19 a schimbat modelele de business, iar considerarea digitalizării drept oportunitate de ieșire din criza socio-economică actuală face necesară și crearea contextului în care aceasta să se materializeze, în mod benefic pentru toți cei interesați. În acești doi ani pandemici (2020 și 2021), am asistat la accelerarea dezvoltării și utilizării instrumentelor digitale, dat fiind măsurile luate de statele lumii de luptă împotriva virusului. Astfel, distanțările fizice și reducerea mișcării a făcut ca supraviețuirea să devină online pentru tot mai mulți actanți socio-economici. În același timp, considerarea redresării ca fiind verde și digitală, a generat noi orizonturi de dezvoltare a digitalizării. În mod evident, era digitală își manifestase diferitele modele de business, care și-au dovedit viabilitatea, înainte de pandemia de COVID-19. Iar criza de sănătate a accelerat fenomenul digitalizării, fapt ce a condus la tranziției digitale în planul de redresare și reziliență propus de Comisia Europeană.
În acest context, tranziția digitală, accelerată de pandemia de COVID-19, modelează economia UE și piețele sale de muncă. Ca atare, platformele digitale de muncă, prezente într-o varietate de sectoare economice, au devenit un element important al acestui nou peisaj social și economic emergent. Astfel că, unele platforme oferă servicii de „localizare”, precum transportul, livrarea de mărfuri, servicii de curățenie sau îngrijire, în timp ce alte platforme operează exclusiv online cu servicii precum codificarea datelor, traducerea sau designul. Acestea au continuat să se extindă în dimensiune, iar veniturile din economia platformelor digitale de muncă din UE se estimează că au crescut cu aproximativ 500% în ultimii cinci ani. În prezent, peste 28 de milioane de oameni din UE lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă. Ținând cont de trendul actual al platformelor digitale, în 2025, numărul acestora este de așteptat să ajungă la 43 de milioane. Platformele digitale de muncă sunt prezente într-o varietate de sectoare economice. De aceea, munca pe platformă variază în ceea ce privește nivelul de abilități necesare, precum și de modul în care munca este organizată și controlată de platforme. Ca atare, munca celor care lucrează pe platforme nu este clar definită, nici statutul celor care o prestează. Transformarea digitală a adus cu sine noi modele de afaceri, dar cadrul juridic de reglementare și de asigurarea a celor ce muncesc în condiții precare nu există sau nu este suficient de dezvoltat. Aceasta înseamnă că se impune, cel puțin, definirea muncii și a statutului muncitorilor de pe platformele digitale.
De altfel, în orientările sale politice, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a subliniat că „transformarea digitală aduce schimbări rapide care ne afectează piețele muncii” și și-a asumat angajamentul de „a căuta modalități de a îmbunătăți condițiile de muncă ale lucrătorilor platformei” (ec.europea.eu). Astfel că, în acest sens, la începutul lunii decembrie 2021 (9 decembrie 2021) Comisia a propus o Directivă, care respectă acest angajament și sprijină punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru pilonul european al drepturilor sociale. Planul de acțiune pentru pilonul european al drepturilor sociale, abordând schimbările aduse de transformarea digitală pieței muncii, a fost salutat de statele membre, partenerii sociali și societatea civilă la Summitul social de la Porto din mai 2021.
Prin această Directivă, Comisia Europeană propune un set de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă în ceea ce privește lucrul pe platforme și pentru sprijinirea creșterii durabile a platformelor digitale de muncă din UE. Noile norme vor garanta că persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă se pot bucura de drepturile în materie de muncă și de beneficiile sociale care le revin. Acestea vor beneficia, de asemenea, de protecție suplimentară în ceea ce privește utilizarea gestionării algoritmice (și anume, sisteme automatizate care sprijină sau înlocuiesc funcțiile manageriale la locul de muncă). De asemenea, un set comun de norme ale UE va oferi o securitate juridică sporită, permițându-le astfel platformelor digitale de muncă să beneficieze pe deplin de potențialul economic al pieței unice și de condiții de concurență echitabile.
În vederea determinării statutului lucrătorilor de pe platformele digitale, Comisia a propus un set de cinci criterii.
Așteptată cu nerăbdare de toți cei interesați și de întreaga societate, marea provocare este statutul muncitorilor, deoarece, în prezent, 9 din 10 platforme din UE își clasifică lucrătorii ca lucrători independenți. Însă, se estimează că aproximativ 5,5 milioane dintre acești oameni (din 28 de milioane) sunt potențial „clasificați greșit”, deci considerați într-un statut care nu corespunde situației lor reale. Astfel, executivul european propune o grilă de cinci criterii legate de faptul că platforma determină remunerația sau o plafonează; că supraveghează electronic performanța; că restricționează libertatea de a alege orele de muncă/absență, de a refuza sau de a subcontracta o sarcină; că impune reguli cu privire la aspectul sau comportamentul lucrătorului; că limitează posibilitatea de a lucra pentru terţi sau de a construi o clientelă. Astfel, „Comisia propune prezumția legală că există o relație angajator-angajat, dacă platforma exercită un anumit nivel de control” (www.rtbf.be). În mod implicit, o platformă digitală (și sunt peste 500 active în Europa) care îndeplinește cel puțin două dintre aceste criterii ar fi de fapt considerată un angajator, și nu ca un simplu intermediar într-o ofertă de servicii. Dacă firma susține că lucrătorii săi lucrează pe cont propriu, ca independenți, atunci când bifează două dintre căsuțe, e la latitudinea lor să demonstreze acest lucru (www.rtbf.be).
Se remarcă faptul că, acest cadru comun este cea mai mare parte a propunerii Comisiei. Însă, mai mult decât atât, executivul european atacă și ceea ce face ca munca prin platformă să fie atât de specială, faptul că organizarea muncii este adesea în mâinile unui algoritm care face legătura între cerere și ofertă. Astfel, Directiva propusă prevede noi drepturi pentru lucrătorii (angajați sau lucrători independenți) care se confruntă cu acest management pur virtual, precum dreptul de a contesta anumite decizii și de a avea cunoștințe despre modul în care sistemul atribuie sarcini sau evaluează munca. De asemenea, odată cu propunerea de directivă, Comisia avansează orientări privind aplicarea dreptului UE în domeniul concurenței la contractele colective ale lucrătorilor independenți, care îi acoperă printre altele pe cei care activează prin intermediul platformelor (www.rtbf.be).
Cu alte cuvinte, persoanele care lucrează prin intermediul acestor platforme ar beneficia de drepturile sociale și de muncă care decurg din statutul de „lucrător”. Pentru cei care sunt reclasificați ca lucrători, acest statut înseamnă dreptul la un salariu minim (acolo unde există), la negocieri colective, la timp de lucru și la protecția sănătății, dreptul la concediu plătit sau un acces mai bun la protecția împotriva accidentelor de muncă, la prestații de șomaj și de boală, precum și la pensii pentru limită de vârstă de tip contributiv. Platformele vor avea dreptul de a contesta sau de a „respinge” această clasificare, precum și sarcina de a dovedi că nu le revine nici un raport de muncă. În același timp, criteriile clare pe care le propune Comisia vor oferi platformelor o mai mare securitate juridică, vor reduce costurile de judecată și vor facilita planurile de afaceri.
Potrivit site-ului Comisiei, în cadrul pachetului prezentat pe 9 decembrie de executivul european sunt incluse următoarele: o comunicare prin care se stabilesc abordarea și măsurile la nivelul UE în materie de lucru pe platforme; o propunere de directivă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme; un proiect de orientări care clarifică aplicarea legislației UE în domeniul concurenței în cazul contractelor colective de muncă ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați și care doresc să își îmbunătățească condițiile de muncă (ec.europa.eu).
Trebuie precizat faptul că măsurile sunt completate de acțiuni pe care autoritățile naționale, partenerii sociali și alți actori relevanți ar trebui să le întreprindă la nivelul lor. Comunicarea urmărește, de asemenea, să pună bazele activității privind viitoarele standarde globale pentru lucrul de înaltă calitate pe platforme.
În ceea ce privește propunere de directivă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme, aceasta include, pe lângă măsurile pentru a stabili în mod corect statutul profesional al persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă, și noi drepturi atât pentru lucrători, cât și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă în ceea ce privește gestionarea algoritmică. De asemenea, Directiva sporește transparența în utilizarea algoritmilor de către platformele digitale de muncă, asigură monitorizarea de către oameni a respectării condițiilor de muncă și autorizează contestarea deciziilor automatizate. Aceste noi drepturi vor fi acordate atât lucrătorilor, cât și persoanelor care desfășoară cu adevărat activități independente (ec.europa.eu).
Cum platformele digitale funcționează în mai multe state membre, ceea ce aduce multă confuzie cu privire la cine lucrează și de unde, în vederea respectării legislației, transparenței și trasabilității, propunerea Comisiei va clarifica obligațiile existente de a declara munca la autoritățile naționale, solicitând platformelor să pună la dispoziția autorităților naționale informații esențiale cu privire la activitățile lor și la persoanele care lucrează prin intermediul lor.
În ceea ce privește proiectul de orientări privind aplicarea legislației UE în domeniul concurenței, Comisia a lansat tot pe 9 decembrie o consultare publică cu privire la acest proiect, care acoperă atât situațiile online, cât și pe cele offline. Vicepreședinta Comisiei pentru o Europă pregătită pentru o eră digitală, Margrethe Vestager, cu ocazia lansării propunerii de Directivă privind îmbunătățirea condițiilor de munca pe platformele digitale de muncă, sublinia faptul că respectiva Directivă va ajuta persoanele care desfășoară o activitate independentă fictivă care lucrează pe platforme să își stabilească în mod corect statutul profesional și să se bucure de toate drepturile sociale care decurg din aceasta, iar persoanele care desfășoară cu adevărat activități independente pe platforme să se bucure de protecție printr-o securitate juridică sporită cu privire la statutul lor (ec.europa.eu).
Potrivit vicepreședintelui executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, Valdis Dombrovskis, platformele digitale de muncă joacă un rol foarte important în era digitală, deoarece creează locuri de muncă, dezvoltă creativitatea și inovarea și satisface nevoile consumatorilor, nevoie specifice unui context pandemic, de tranziție verde și digitală. Cu alte cuvinte, importanța majoră a acestor platforme constă în faptul că în centrul modelului de business creat în jurul acestor platforme se află individul, nevoile și dorințele lui de a depăși cu succes criza pandemică și de a se alinia cerințelor unei societăți din ce în ce mai digitală și mai ecologică.
Iar modalitatea de a ne bucura de rolul central al indivizilor, precum și de noile locuri de muncă create de era digitală, este dată de reglementările necesare, care să ne ofere certitudinea că respectivele locuri de muncă sunt de calitate și că nu promovează precaritatea, ci oferă drepturi în materie de protecție socială și de muncă.
Specialiștii, și nu numai, au clasificat textul propusă de Comisiei drept unul ambițios, în favoarea lucrătorilor platformelor. Ideea este că executivul european se angajează să susțină lucrătorii pe platforme precum Uber și Deliveroo. Aude Cefaliello, cercetător la Institutul European de Cercetare a Sindicatelor, apreciază că această propunere reprezintă un pas înainte în considerarea economiei digitale drept economia viitorului. Deși deschide fără îndoială noi perspective companiilor, conduce și la stoparea disprețului anumitor muncitori, unii dintre ei cunoscuți acum pentru că circulă cu bicicleta prin centrele orașelor europene, îmbrăcați în verde sau portocaliu. Pentru acești așa-ziși lucrători ai platformelor, condițiile de muncă nu sunt doar precare, le lipsește și transparența contractuală și predictibilitatea, prezentând totodată un risc mare pentru sănătatea lor. De aceea, propunerea ambițioasă de directivă, publicată de Comisia Europeană pe 9 decembrie, va servi drept punct de plecare pentru viitoarele discuții între Parlamentul European și Consiliul UE cu privire la un set de aspecte fundamentale, printre care: prezumția de angajare, inversarea sarcina probei, precum și reglementarea managementului algoritmic.
În ceea ce privește sănătatea și securitatea la locul de muncă, Comisia adoptă, prin urmare, o poziție care are potențialul de a proteja cu adevărat lucrătorii platformei. Într-adevăr, Comisia confirmă că aceste platforme sunt obligate să evalueze toate riscurile la care sunt expuși lucrătorii (fizice și psihologice) și trebuie să pună în aplicare măsuri pentru eliminarea acestor riscuri sau reducerea acestora prin acțiuni preventive, colective și individuale. Pentru a fi precisă în acest punct, articolul 7.2 din directiva propusă prevede că: platformele de lucru „nu trebuie să utilizeze sisteme automate de monitorizare și de luare a deciziilor într-un mod care să exercite presiuni nejustificate asupra lucrătorilor de pe platformă sau care pun în pericol sănătatea fizică și psihică a muncitorii platformei”. Ca o consecință a articolului 7, riscurile de accidente rutiere, precum și stresul trebuie, prin urmare, reduse pe cât posibil pentru toți acești lucrători. Toate aceste prevederi ale Directivei ar însemna o schimbare structurală în funcționarea platformelor. Mai mult decât atât, trebuie spus că aplicarea acestei directive ar da voce lucrătorilor platformelor, măsurile preventive urmând să fie adoptate după informarea și consultarea lucrătorilor sau a reprezentanților acestora.
Este evident că acum avem o dezbatere despre situația lucrătorilor de pe platformele digitale care se îndreaptă în sfârșit în direcția bună, deoarece până acum platformele de lucru se considerau drept platforme colaborative, cu viabilitatea modelelor de afaceri fundamentată pe conectarea clienților cu lucrători independenți. În prezent, platformele pretind că sunt doar mediatori, intermediari, nu angajatori. Realitatea este destul de diferită și mulți lucrători, despre care se spune că sunt liberi profesioniști, sunt în realitate subordonați unui „șef digital” care nu numai că îi monitorizează și influențează modul în care trebuie făcută munca, dar îi poate și sancționa sau chiar dezactiva (www.lesoir.be).
Se știe, UE are standarde înalte referitoare la condiții echitabile de muncă, iar platformele precum Uber sau Deliveroo nu pot face excepție. Potrivit grupului PPE, categoric, noile moduri de a face afaceri nu ar trebui să conducă la condiții de muncă precare. De aceea, grupul PPE, prin vocea purtătorului de cuvânt al Grupului PPE pentru afaceri sociale, Dennis Radtke, salută materializarea apelurilor urgente către Comisia Europeană pentru drepturi mai bune pentru lucrătorii acestor platforme”. În opinia grupului PPE este o veste bună faptul că Directiva propusă de Comisie urmează linia Parlamentului European conform căreia lucrătorii platformei sunt de fapt angajați și platformele sunt angajatorii lor atunci când sunt respectate anumite criterii privind remunerarea, timpul de lucru, supravegherea performanței, aspectul sau munca pentru alți angajatori. În acest sens, potrivit grupului PPE, statele membre vor trebui să se asigure că lucrătorii sunt clasificați corect încă de la începutul contractului, pe baza unor criterii clare. În acest fel, subliniază grupul PPE, ne asigurăm că oamenii se bucură de drepturile lor fundamentale în calitate de lucrători, fără a fi nevoie să mergem în justiție împotriva unui oponent masiv precum Uber sau Deliveroo (www.eppgroup.eu).
De asemenea, potrivit lui Dennis Radtke, propunerea de lege va atinge mai târziu un echilibru bun prin protejarea lucrătorilor care au nevoie de protecție, în timp ce cei care desfășoară activități cu adevărat independente își pot continua munca așa cum sunt obișnuiți. În opinia grupului PPE, alte elemente pozitive din propunere de Directivă sunt promovarea dialogului social în acest sector și faptul că companiile vor avea nevoie de să fie mai transparenți cu privire la algoritmii lor și să faciliteze comunicarea între colegii care lucrează pentru platformele lor. Aceștia sunt pașii importanți pentru că, în final, cei care lucrează pe platforme sunt oameni reali, cu nevoie și aspirații și nu sunt avataruri ai inteligenței artificiale (www.eppgroup.eu).
Flexibilitatea și adaptarea constantă a modelelor de afaceri sunt caracteristici cheie ale economiei platformelor, ale cărei mijloace principale de producție sunt algoritmii, datele și cloud-urile. Deoarece nu sunt legate de mijloace fixe și sediu, platformele digitale de muncă se pot muta și opera cu ușurință peste granițe, pornind rapid operațiunile pe anumite piețe, uneori închizându-se din motive comerciale sau de reglementare și redeschizându-se într-o altă țară cu reguli mai laxe. Toate acestea indică dificultăți în menținerea unor condiții de concurență echitabile între statele membre, precum și între platformele digitale de muncă și alte întreprinderi, și în evitarea presiunii descendente asupra standardelor de muncă și a condițiilor de muncă. Mai mult decât atât, anumite platforme digitale de muncă se pot angaja în practici comerciale neloiale în raport cu alte afaceri, de exemplu, prin nerespectarea acelorași reguli și operarea în aceleași condiții.
În consecință, este necesară acțiunea UE pentru a se asigura că economia platformelor extrem de mobilă și cu mișcare rapidă se dezvoltă alături de drepturile de muncă ale persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor, iar propunerea de Directivă a Comisiei este un pas mare pentru omenire, în era digitalizării și a COVID-19. Mai ales că, propunerea vine într-un moment emoționant pentru economia platformelor europene, deoarece lucrătorii platformei au desfășurat activități esențiale în timpul pandemiei de COVID-19, oferind persoanelor aflate în izolare sau în carantină bunuri și servicii esențiale. În același timp, pandemia a relevat condițiile de muncă vulnerabile și nesigure cu care se confruntă acești lucrători, cărora li se refuză adesea echipamentul de bază de sănătate și siguranță și nu au sprijin financiar atunci când sunt obligați să se autoizoleze. În ultimii doi ani s-au înregistrat, de asemenea, intrarea multor jucători noi în economia platformelor europene. Acești jucători concurează între ei într-o cursă până la nivelul de jos în standardele muncii, exacerbând astfel și mai mult precaritatea și insecuritatea muncii pe platformă.
