Manoela Popescu
În plenul de la Strasbourg, Parlamentul European a decis, joi, 21 octombrie, cu 371 de voturi pentru, 313 împotrivă și 11 abțineri, să acorde descărcarea de gestiune directorului executiv al Agenției Europene pentru Paza de Frontieră și de Coastă (Frontex) pentru execuția bugetului agenției pentru exercițiul financiar 2019.
Grupul PPE salută faptul că Parlamentul European a acordat descărcarea de gestiune Agenției Europene pentru Paza de Frontieră și de Coastă (Frontex) pentru anul 2019. Dar de ce această întârziere? Descărcarea de gestiune anuală pentru agenție a fost amânată când rapoartele despre posibila implicare a Frontex în respingeri ilegale la frontierele externe ale UE au fost publicate. Ulterior, Parlamentul European a înființat Grupul de lucru de control al Frontex pentru a investiga aceste acuzații. Grupul PPE, prin purtătorul de cuvânt pentru control bugetar, Tomáš Zdechovský, a susținut faptul că investigațiile Parlamentului European nu au găsit nicio dovadă a implicării agenției în vreo încălcare a drepturilor omului. „Nu a existat nici un motiv pentru a amâna în continuare descărcarea de gestiune”. Credința grupului PPE este că Frontex îndeplinește o sarcină extrem de importantă și operează în circumstanțe foarte complexe și provocatoare. De asemenea, grupul PPE subliniază că descărcarea de gestiune ar trebui să se bazeze întotdeauna pe fapte și cifre și nu trebuie respinsă din motive pur politice (www.eppgroup.eu).
Categoric, protecția frontierelor externe UE este esențială și de Frontex este nevoie acum, în context pandemic, mai mult ca niciodată. Se știe că Agenția a cunoscut o creștere rapidă în ultimul timp și lucrează sub o presiune mare cu un mandat recent revizuit. Din această perspectivă, grupul PPE consideră că nu este surprinzător că există loc de îmbunătățire în managementul intern, după cum a constatat Grupul de lucru de control. Lumea întreagă este cu farurile pe Frontex și se „așteaptă ca aceasta să-și facă temele în aceste chestiuni pentru a fi cât mai eficientă posibil în sprijinul acordat statelor membre la frontierele lor externe”, preciza Jeroen Lenaers, purtătorul de cuvânt al grupului PPE pentru Justiție și Afaceri Interne (www.eppgroup.eu).
Privind retrospectiv, referitor la investigațiile Parlamentului cu privire la activitatea Frontex, deputații europeni au cerut claritate cu privire la dezvăluirile privind respingerea și violența împotriva migranților la granițele cu Croația, Grecia și România. Prin decizia din 23 februarie 2021, coordonatorii Comitetului pentru libertăți civile au stabilit înființarea unui grup permanent de control Frontex, pentru a monitoriza toate aspectele funcționării agenției de frontieră a UE, inclusiv respectarea de către aceasta a drepturilor fundamentale. După 4 luni de investigații, în iulie 2021, grupul și-a prezentat rezultatele într-un raport scris.
Încălcările drepturilor omului împotriva refugiaților, solicitanților de azil și migranților la granițele statelor membre ale Consiliului Europei au proliferat într-un ritm alarmant, în special refuzul accesului la azil și returnările fără garanții individuale, însoțite frecvent de violențe brutale sau chiar de punerea în pericol a vieții oamenilor. Astfel de practici la frontiere (denumite adesea „refuzuri”) subminează garanțiile legale stabilite în mod clar în Convenția pentru Refugiați și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Practicile care încalcă dreptul de a solicita azil, interzicerea torturii sau a tratamentelor inumane sau degradante și interzicerea expulzărilor colective sunt din ce în ce mai justificate ca o modalitate necesară de a aborda situațiile de urgență.
În acest context, 12 state membre ale Uniunii Europene au propus să „adapteze cadrul legal existent la noile realități” de la granițele lor, iar pe fondul discuțiilor tot mai mari despre legalizarea respingerii, liderii UE s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta despre politica migrației. Desigur, circumstanțele nu sunt aceleași pentru toate statele membre UE, deoarece unele state chiar se confruntă cu situații dificile. Cu toate acestea, orice sugestie conform căreia acest lucru ar trebui să le permită să renunțe sau să aleagă protecția esențială a drepturilor omului trebuie respinsă cu insistență. Sunt voci care subliniază că este timpul ca guvernele statelor europene să pună capăt oricăror inițiative sau politici legislative care ar avea ca rezultat încercarea, așa-numita normalizare a respingerii și să elimine garanțiile cruciale pentru protejarea drepturilor refugiaților, solicitanților de azil și migranților la frontiere. Ceea ce este important este abordarea acestor probleme privind migrația din perspectiva solidarității. Deși lipsa de solidaritate nu poate fi o scuză pentru încălcarea drepturilor, ea creează un stimulent puternic pentru țările asaltate la prima sosire a migranților să împingă oamenii înapoi. Ca atare, sunt voci care solicită statelor europene să își asume responsabilitatea comună de a aborda această problemă gravă a drepturilor omului pe continentul nostru (www.statewatch.org).
Aceste cerințe vin ca urmare a rezultatelor investigatiei Lighthouse Reports care subliniază faptul că acțiunile violente ale forțelor de la frontiere împotriva persoanelor vulnerabile aflate în mișcare, care caută adesea protecție internațională, sunt departe de discuțiile privind migrația gestionată de la Bruxelles, Berlin sau Varșovia. De la pădurile din Balcanii de Vest până la Marea Egee, au apărut rapoarte consecvente despre atacuri fizice, respingeri ilegale, periclitare nesăbuită și abuzuri ale drepturilor solicitanților de azil și migranților. Potrivit Lighthouse Reports forțele de ordine operează într-o zonă gri a negării și în care eforturile considerabile ale activiștilor și ale altor actori ai societății civile au reușit să o pătrundă doar parțial. De fapt, constatarea Lighthouse Reports este că linia este prea subțire ca să fie văzută de mai mulți observatori informați și, în același timp, oferă suficientă acoperire pentru făptuitori pentru a scăpa de orice responsabilitate semnificativă. În timp ce aceste forțe rămân, de fapt, armate din umbră, aceasta împiedică orice examinare detaliată a modului în care sunt echipate și finanțate din bugetele naționale sau ale Uniunii Europene. Potrivit investigațiilor, mii de mărturii personale de la oameni prinși în aceste operațiuni, adesea violente, nu au reușit să impacteze negările oficiale că aceste violențe au loc.
În acest context, pentru societatea civilă este clar că zonele de frontieră au devenit în ultimii ani medii ostile pentru reportaje cu acces restricționat și multiple cazuri de arestări ale jurnaliștilor locali și internaționali care au încercat să abordeze problema și să observe ceea ce se întâmplă.
Lighthouse Reports a condus o investigație comună cu Der Spiegel, SRF, Rundschau, ARD Monitor, ARD Studio Wien, Libération, RTL Croatia, Novosti și Pointer, și a petrecut opt luni adunând mărturii, urmărind lanțurile de comandă, urmărind rețelele sociale și imaginile prin satelit și urmărind banii care ajung înapoi la fondurile UE. Dovezile vizuale au fost coroborate cu interviurile luate ofițerilor de poliție și de pază de coastă în serviciu (activi și inactivi), precum și cu relatările martorilor victimelor respingerii din cele trei țări ale UE: Croația, Grecia și România.
În Croația, anchetatorii Lighthouse Reports au surprins prima filmare de înaltă rezoluție cu o respingere violentă la granița cu Bosnia Herțegovina. Examinarea criminalistică a videoclipului a arătat că bărbații aveau echipament și uniforme compatibile cu o filială a poliției croate, după cum au documentat Pointer și mass-media croată RTL și Novosti. ARD din Germania a intervievat avertizori din aceeași forță, cunoscută sub numele de Poliția de Intervenție, care au spus că aceste acțiuni fac parte dintr-o operațiune națională numită de cod „Koridor”, care este parțial finanțată din fonduri UE.
Impactul acestor acțiuni împotriva persoanelor care solicită protecție internațională este arătat de programul TV elvețian Rundschau, care acoperă povestea Nazilei, o tânără de 16 ani din Afganistan, care a fost refugiată toată viața. Ea a încercat de trei ori să treacă granița și să solicite azil, fiind împinsă înapoi de fiecare dată.
În România, au fost surprinse imagini, pentru prima dată, cum unitățile de poliție română împing oamenii înapoi în Serbia. Videoclipurile, publicate de Libération, au fost susținute de mărturiile unor persoane care au fost expulzate sumar, care au raportat și agresiuni grave în timpul acestor incidente surprinse pe film.
În Grecia, imagini video obținute din surse arată bărbați mascați care efectuează respingeri în marea liberă. În Grecia, au fost colectate și analizate de echipa de investigație un număr de 635 de videoclipuri cu presupuse respingeri în Marea Egee, cel puțin 15 dintre ele arătând bărbați mascați în acțiune, care au fost revizuite de actualii și foștii ofițeri superiori din paza de coastă grecească. Conform Der Spiegel, când au fost examinați de actualii și foștii ofițeri superiori ai pazei de coastă grecești, aceștia au reușit să identifice bărbații mascați ca membri ai unităților de elită a pazei de coastă grecești: Operațiunile Subacvatice (MYA) și Operațiunile Speciale (KEA) și (OEA). Însă, ministrul grec al migrației, Notis Mitarachi, a apărat acțiunile Gărzii de Coastă din Grecia, joi, 4 noiembrie, în ceea ce privește acțiunile guvernului său la frontierele externe și a asigurat că paza de coastă funcționează în conformitate cu drepturile fundamentale ale omului (agenceurope.eu).
Referitor la finanțarea acestor operațiuni la frontieră, Croația folosește fonduri UE pentru a le finanța. Spre exemplu, conform documentelor din baza de date a licitațiilor UE, costurile pentru jachete, cazare și diurna pentru ofițeri sunt plătite din Fondul de securitate internă (ISF) al UE (www.lighthousereports.nl).
Iată de ce, comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatović, a cerut statelor membre să oprească respingerea în curs a migranților la frontieră și să înceteze orice încercare de legalizare a practicii. Declarația vine ca răspuns la un apel din partea a 12 state membre ale UE care spune că toate frontierele externe „trebuie protejate cu un nivel maxim de securitate” și, în esență, solicită legalizarea respingerii, finanțarea UE pentru zidurile de frontieră și măsuri de răspuns la „un atac hibrid caracterizat printr-un aflux pe scară largă creat artificial de migranți ilegali” (agenceurope.eu). Potrivit comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, statele membre trebuie să ia atitudine împotriva respingerii la frontiere și să se opună în mod clar tentativelor de legalizare a acestei practici ilegale”.
În acest context, ca urmare a acuzațiilor de respingeri violente la granițele UE publicate de jurnaliștii de investigație de la Lighthouse Reports, pe 20 octombrie 2021, Parlamentul a dezbătut respingerea la frontierele externe ale UE. În discursul susținut la respectiva debatere, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson a subliniat că trebuie să ne protejăm frontierele externe ale UE, respectând în același timp drepturile fundamentale ale omului. Comisarul european pentru afaceri interne a anunțat că, a doua zi după publicarea rapoartelor celor de la Lighthouse Reports, le-a prezentat miniștrilor de resort din cele trei țări care au făcut subiectul investigațiilor. Ca atare, imediat ministrul croat de Interne Davor Božinovic a anunțat o anchetă. De atunci, șeful național al poliției din Croația a declarat că trei polițiști implicați în respingeri violente vor fi supuși unor proceduri disciplinare. În urma discuțiilor cu ministrul român, care a luat în serios acuzațiile, s-a dispus o anchetă și a primit asigurări că va fi gata să ia măsuri disciplinare sau să declanșeze acțiunea penală în cazul în care ancheta se încheie cu privire la fapte ilegale.
În ceea ce privește fondurile care finanțează activitățile violente de la frontieră, Comisia va lua măsuri, dacă astfel de acuzații sunt confirmate și va recupera fondurile utilizate în mod necorespunzător. Comisarul european pentru afaceri interne fiind de părere că cetățenii europeni contribuabilii se așteaptă să ne protejăm granițele și să ne respectăm regulile. În discursul său, Ylva Johansson apreciază că este nevoie de o gestionare eficientă a frontierelor care leagă protecția frontierelor de protecția drepturilor fundamentale ale omului. În acest sens, Comisia propune instituirea unui mecanism independent de monitorizare la frontieră, ca parte a unei noi proceduri de screening.
În cadrul Concluziilor Consiliului European, 21-22 octombrie 2021, au fost adoptate concluzii privind COVID-19, digital, prețuri la energie, migrație, comerț și relații externe. Referitor la migrație, s-a amintit de faptul că, în urma concluziilor Consiliului European din 24 și 25 iunie 2021 și pentru a preveni pierderea de vieți omenești și pentru a reduce presiunea asupra frontierelor europene în conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional, au fost prezentate opt planuri de acțiune pentru țările de origine și de tranzit. Comisia și Înaltul Reprezentant, împreună cu statele membre, după caz, ar trebui să pună în aplicare aceste planuri și să le pună în aplicare fără întârziere, în cooperare cu țările partenere. Consiliul European se așteaptă ca planurile de acțiune să fie susținute de calendare concrete și de sprijin financiar adecvat. Ca atare, reiterează solicitarea Comisiei de a raporta Consiliului cu privire la intențiile sale în acest sens.
De asemenea, Consiliul European solicită Comisiei să prezinte de urgență propuneri și să mobilizeze finanțare pentru acțiuni pe toate rutele de migrație, în conformitate cu ambiția sporită a UE, și să prezinte în mod regulat un raport Consiliului. De asemenea, ar trebui să se folosească cu maximă eficiență finanțarea acțiunile legate de migrație prin intermediul unor instrumente relevante. În conformitate cu declarația sa din martie 2021 și cu concluziile sale din iunie 2021, Consiliul European își reiterează așteptarea ca finanțarea refugiaților sirieni și a comunităților gazdă din Turcia, Iordania, Liban și alte părți ale regiunii, inclusiv Egipt, să fie mobilizată în cadrul instrumentelor relevante și în timp util. De asemenea, Consiliul European solicită Turciei să asigure punerea în aplicare integrală și nediscriminatorie a Declarației UE-Turcia din 2016, inclusiv în ceea ce privește Republica Cipru (www.consilium.europa.eu).
În acest context, Consiliul European condamnă toate atacurile hibride la frontierele UE și afirmă că se va răspunde în consecință; nu va accepta nicio încercare a țărilor terțe de a instrumentaliza migranții în scopuri politice.
În vederea asigurării unui cadru legislativ coerent, Consiliul European invită Comisia să propună orice modificări necesare ale cadrului juridic al UE și măsuri concrete susținute de un sprijin financiar adecvat pentru a asigura un răspuns imediat și adecvat, în conformitate cu legislația UE și cu obligațiile internaționale, inclusiv cu drepturile fundamentale ale omului.
Ca urmare a faptului că migranții sunt blocați la frontiera belaruso-polonă, în Concluziile Consiliului European (21-22 octombrie 2021) este subliniat faptul că UE va continua să contracareze atacul hibrid în curs lansat de regimul belarus, inclusiv prin adoptarea de măsuri restrictive suplimentare împotriva persoanelor și entităților juridice, în conformitate cu abordarea sa treptată, în regim de urgență. De asemenea, Consiliul European reamintește necesitatea de a asigura returnări eficiente și punerea în aplicare deplină a acordurilor și acordurilor de readmisie, folosind pârghia necesară (portal.ieu-monitoring.com).
Criza migranților de la granița belaruso-polonă durează de ceva timp, în timp ce vremea devine din ce în ce mai urâtă, iar temperaturile coboară spre valori negative. Mii de migranții din terțe țări sunt blocați de mai multe zile în tabele improvizate la granița cu Polonia. Cum alte mulțimi de migranți s-au adunat și la granițele Lituaniei și Letoniei, țările baltice au reacționat conjugat și au tras un semnal de alarmă cu privire la această situație. Germania refuză să primească migranți și susține repatrierea acestora. Astfel că, joi, 18 noiembrie 2021, 431 de migranți, blocați de câteva zile de-a lungul graniței cu Polonia, deoarece nu au reușit să ajungă în Uniunea Europeană, au fost repatriați în Irak.
În acest context, premierul polonez Mateusz Morawiecki denunță duminică, 21 noiembrie 2021, criza migranților de la granița dintre Polonia și Belarus, granița de est a UE, drept „cea mai mare încercare de a destabiliza Europa” de la Războiul Rece și promite că „nu va ceda șantajului”. Președintele belarus Alexandru Lukașenko „a lansat un război hibrid împotriva UE. Acțiunea este cea mai mare încercare de destabilizare a Europei din ultimii 30 de ani”, afirma premierul polonez. Ca atare, premierul polonez Mateusz Morawiecki a spus pe Twitter că Polonia nu va ceda șantajului și va face totul pentru a apăra granițele UE (www.lci.fr).
Într-un interviu exclusiv pentru televiziunea BBC, vineri, 19 noiembrie 2021, președintele belarus Alexander Lukașenko admite că este „posibil” ca forțele sale să fi ajutat migranții să intre în Polonia, dar nu el i-a invitat. Președintele belarus afirmând că “Trupele noastre știu că migranții merg în Germania”. Referitor la acuzațiile Uniunii Europene, acesta a confirmat că „nu am de gând să rețin migranți la graniță, să-i țin la graniță și, dacă vor mai veni de acum înainte, tot nu îi voi opri, pentru că nu vin în țara mea, se duc la a ta” (www.lci.fr).
Jean-Yves Le Drian, ministrul francez pentru Europa și Afaceri Externe, invitat al Marelui Juriu LCI-RTL-Le Figaro, referitor la criza migrației de la granița dintre Belarus și Polonia, a precizat că „din punctul meu de vedere nu este o mișcare migratorie, ci o operațiune geopolitică manipulată, organizată, inițiată, instrumentată de un dictator în scopul atât de a-și asigura propriul control asupra teritoriului său, cât și asigurarea că Europa este împărțită în raport de această problemă”. Referindu-se la zidul pe care Polonia a anunțat că vrea să-l ridice la granița sa, ministrul francez pentru Europa și Afaceri Externe a afirmat că „Franța reiterează în primul rând că îi revine Poloniei să asigure, în numele Uniunii Europene, securitatea frontierei externe a Europei, cu Belarus”, dar că este „de dorit să facă acest lucru în cadrul instrumentelor pe care le avem în UE, în special Frontex, agenția de grăniceri”, adică să respecte legea în orice demers întreprins. Potrivit acestuia, poziția europeană ar trebui să constea în a cere Înaltului Comisar pentru Refugiați să se stabilească în Belarus să se ocupe „din punct de vedere umanitar” de cazul migranților și refugiaților, dar și să aibă în vedere în anumite cazuri „revenirile în țară”. de „origine” (www.lci.fr).
Clar avem nevoie ca UE să asigure controlul efectiv al frontierelor sale externe. Acest proces ar trebui susținut cu eforturi pentru a reduce mișcările secundare și pentru a asigura un echilibru echitabil între responsabilitate și solidaritate între statele membre.
