Manoela Popescu
Președinția maghiară a Consiliului UE, al cărei mandat a început luni, 1 iulie 2024, pentru șase luni, enumeră drept „prioritate absolută” consolidarea competitivității europene, în special prin îmbunătățirea eficienței ecosistemelor europene de cercetare și dezvoltare (R&I). Ea consideră că trebuie abordate diferite deficiențe, inclusiv fragmentarea Spațiului European de Cercetare (SER) și inovarea sau deficitul de inovare (https://agenceurope.eu).
Budapesta, luni, 1 iulie 2024, a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru șase luni cu sloganul „Make Europe Great Again”. Suficient pentru a provoca îngrijorare în Europa, din cauza pozițiilor eurosceptice și pro-ruse ale premierului ungar Viktor Orbán. Cum „Viktor Orbán are un gust pentru provocare” (https://www.lemonde.fr), iar Ungaria preia președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de șase luni, partenerii europeni ai Budapestei au o nouă sursă de îngrijorare, deoarece liderul ungar, „de bunăvoie pro-rus, a crescut semnele de rea voință față de [ei] în ultimii ani, în special în problema ucraineană” (https://www.francetvinfo.fr). La rândul său, Ungaria depune eforturi pentru a „liniști” alte state membre ale UE. Ambasadorul Ungariei la UE, Ódor Bálint, precizând că „Va fi o președinție ca oricare alta. Vom fi mediatori onești și vom încerca să cooperăm sincer cu statele membre și instituțiile UE” (https://www.lefigaro.fr).
Se știe că, țara care ocupă președinția rotativă are misiunea de a „defini anumite priorități, de a organiza dezbateri între statele membre și de a căuta un compromis între acestea asupra legislației aflate în discuție, toate acestea rămânând un mediator imparțial” (https://www.lemonde.fr). Însă, Ungaria va putea însă „să evidențieze anumite subiecte pe care le consideră prioritare” (https://www.ouest-france.fr).
Ungaria a identificat deja șapte domenii tematice pe care să se concentreze în timpul președinției sale: creșterea competitivității UE, consolidarea politicii de apărare a UE, asigurarea că politica de extindere este coerentă și bazată pe merit; împiedicarea imigrației neregulate; modelarea viitorului politicii de coeziune; promovarea unei politici agricole a UE axată pe fermieri; a face față provocărilor demografice.
Dar ce este președinția Consiliului UE? Consiliul UE reunește miniștrii statelor membre ale Uniunii Europene și, prin urmare, își modifică componența în funcție de domeniul vizat. Nu trebuie confundat cu Consiliul European, care reunește șefi de stat și de guvern. Principalele sarcini ale Consiliului UE sunt de a negocia și adopta legislația Uniunii (în comun cu Parlamentul European). Președinția prin rotație face posibilă influențarea agendei deciziilor luate de acest Consiliu de Miniștri al UE. Țara responsabilă de această președinție poate, timp de șase luni, să evidențieze anumite subiecte pe care le consideră prioritare. Însă trebuie să lucreze cu ceilalți 26 de membri ai UE și să construiască consens, ceea ce nu este un lucru ușor.
De ce se tem partenerii europeni de cele 6 luni de președinție maghiară a Consiliului UE? Care sunt punctele de tensiune dintre UE și Ungaria? În primul rând, se știe, singură împotriva tuturor, Ungaria încearcă să blocheze sistematic orice inițiativă care ar putea să nemulțumească Rusia angajată în ofensiva din Ucraina. Viktor Orban se străduiește constant să atenueze sancțiunile împotriva Moscovei. În același timp, își folosește dreptul de veto pentru a împiedica ajutorul militar la Kiev.
De asemenea, în al doilea rând, Viktor Orban s-a opus cu înverșunare oricăror discuții de aderare cu Ucraina, considerând că vecinul său nu era pregătit. În cele din urmă, a fost de acord să părăsească masa la Summit-ul celor douăzeci și șapte de lideri din decembrie 2023, până când omologii săi au decis să înceapă discuțiile.
În al treilea rând, în ceea ce privește imigrația, Ungaria este, de asemenea, figura principală pentru oponenții venirii migranţilor non-europeni. De la criza din 2015, Viktor Orban și-a baricadat țara ridicând garduri la granițele acesteia, spunând că vrea să „apere” o Europă „creștină”. Epilogul unei serii de aproape un deceniu pe acest subiect, o sentință istorică a Curții de Justiție a UE a fost impusă Ungariei în iunie, în valoare de 200 de milioane de EUR, pentru nerespectarea tratatelor.
Și nu în ultimul rând, nerespectarea statului de drept provoacă în mod regulat episoade de tensiune între Ungaria și Bruxelles. Parlamentul European a declanșat „Articolul 7” din Tratatul UE împotriva Ungariei în septembrie 2018, un mecanism care ar putea duce la suspendarea dreptului de vot, dar care încă nu s-a realizat. Aceste îngrijorări cu privire la statul de drept au împins și Bruxelles-ul să înghețe miliarde de euro destinate Ungariei. Dacă o parte din aceste fonduri au fost dezghețate la sfârșitul anului 2023, aproximativ 19 miliarde de EUR rămân restante. Ungaria face, de asemenea, obiectul mai multor proceduri de încălcare a dreptului comunitar, inclusiv una legată de o lege din 2021 considerată homofobă.
În acest context, UE se întreabă ce intenționează să facă Ungaria timp de șase luni? În acest sens, ministrul maghiar al afacerilor europene, Janos Boka, dezvăluia programul la mijlocul lunii iunie, declarând: „Vom acționa ca un mediator imparțial, în deplină loialitate cu toate statele membre”. „În același timp”, Ungaria va profita de lumina președinției pentru a-și evidenția „viziunea asupra Europei”. Această președinție se va concentra pe șapte priorități, inclusiv consolidarea „competitivității economice” a blocului, o mai bună luptă „împotriva imigrației ilegale” și apropierea țărilor din Balcanii de Vest de aderarea la UE.
Dacă Budapesta anunță „o președinție activă”, experții nu se așteaptă la un program foarte încărcat, în timp ce noua Comisie trebuie să-și găsească drumul. Potrivit lui Daniel Hegedus, cercetător la think tank-ul German Marshall Fund, Viktor Orban va încerca, fără îndoială, să obstrucționeze dosarele și să relaxeze restricțiile privind statul de drept pentru a recupera fondurile europene, dar „marjele lui de manevră sunt limitate”. Mai ales că Belgia și instituțiile europene au muncit din greu pentru a duce la bun sfârșit decizii importante și „a limita astfel instabilitatea”. Însă, în ciuda puterii sale limitate de a provoca rău, Ungaria nu va ezita să se angajeze în „provocări pe partea comunicării”, crede Daniel Hegedus (https://www.ouest-france.fr).
Oportunitate președinției Consiliului UE apare la fiecare treisprezece ani și jumătate și niciun stat membru UE nu dorește să o risipească. Din 1958, președinția este deținută pentru o perioadă de șase luni. Statele membre care dețin președinția lucrează îndeaproape împreună în grupuri de trei, numite „triouri”. Acest sistem a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona în 2009 (https://www.consilium.europa.eu).
În prezent, Europa se confruntă cu provocările comune ale războiului din vecinătatea noastră, competiției globale, fragilității situației de securitate, migrației neregulate, dezastrelor naturale, efectelor schimbărilor climatice și situației demografice. De aceea, în cadrul prezentării priorităților politice ale președinției ungare, 18 iunie 2024, János Bóka, ministrul maghiar pentru afaceri europene a punctat faptul că Ungaria deține pentru a doua oară președinția rotativă a Consiliului și va continua activitatea președinției anterioare (Belgia) înainte de a preda președinția următoare (Polonia) (https://www.touteleurope.eu).
Programul președinției maghiare stabilește prioritățile și direcțiile principale ale președinției maghiare a Consiliului UE. Ungaria preluând președinția Consiliului Uniunii Europene într-un moment al unor circumstanțe și provocări extraordinare. Continentul nostru se confruntă cu provocări comune din cauza războiului din vecinătatea noastră, a UE care rămâne din ce în ce mai în urmă concurenților săi globali, a unei situații de securitate fragilă, a migrației ilegale, a vulnerabilității lanțurilor internaționale de aprovizionare, a dezastrelor naturale, a efectelor schimbărilor climatice și impactul tendințelor demografice. În plus, întrucât 2024 este un an de tranziție, președinția maghiară va trebui să asigure continuitatea lucrărilor în cadrul Consiliului, în cooperare cu Parlamentul European și Comisia Europeană nou înființate, și va trebui să înceapă punerea în aplicare a Agendei strategice 2024- 2029, stabilind orientările pe termen lung pentru activitatea viitoare a Uniunii. Președinția ungară și Europa trebuie să fie pregătite pentru faptul că războaiele, conflictele armate, crizele umanitare din lume și consecințele acestora vor continua să provoace continentul în a doua jumătate a anului 2024. Conform programului stabilit, Ungaria va lucra ca un broker onest, în spiritul cooperării sincere între statele membre și instituții, pentru pacea, securitatea și prosperitatea unei Europe cu adevărat puternice (https://hungarian-presidency.consilium.europa.eu).
Printre cele șapte priorități anunțate de ministrul maghiar al afacerilor europene, János Bóka, în cadrul unei conferințe de presă la Budapesta din 18 iunie 2024, se numără în primul rând „competitivitatea și apărarea”, considerate „consensuale” în cadrul blocului comunitar. Pe de altă parte, a treia axă prioritară identificată de Ungaria este „deja mai sensibilă”. Vizând o politică de extindere „coerentă și bazată pe merit”, în cuvintele lui János Bóka, trebuie să înțelegem că Budapesta intenționează să „favorizeze aderarea aliatului său sârb mai degrabă decât a Ucrainei”. În acest sens, prim-ministrul ungar a cedat însă cu privire la „progresul negocierilor de aderare a Ucrainei la UE”, deschise oficial marți, 25 iunie. În plus, președinția maghiară a Consiliului UE „dorește să avanseze în ceea ce privește politica de migrație”, și într-un sens mai restrictiv, în special în ceea ce privește imigrația ilegală. Budapesta va trebui, așadar, să organizeze punerea în aplicare a „Pactului privind azilul și migrația”, care a fost adoptat cu greu pe 10 aprilie și căruia guvernul lui Viktor Orbán s-a opus cu înverșunare. De asemenea, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a condamnat Budapesta, pe 13 iunie, „la plata unei sume forfetare de 200 de milioane de EUR și a unei penalități de un milion de EUR pe zi pentru nerespectarea legislației UE în materie de azil”. De asemenea, Budapesta a plasat, de asemenea, „viitorul politicilor de coeziune”, „agricultură” și „demografie” în centrul programului său pentru a doua jumătate a anului 2024.
Accesul țării la președinția rotativă a Consiliului UE „cade, ca să spunem așa, la cel mai bun moment”, imediat după alegerile europene, între două legislaturi, adică într-un moment în care rolul Budapestei va fi „minimal”. Într-adevăr, „noua Comisie nu va fi înființată înainte de 1 noiembrie, în cel mai bun scenariu, iar aleșii Parlamentului European vor fi, până atunci, mai ocupați cu stabilirea și votarea învestirii următorului executiv comunitar” (https://www.lemonde.fr).
Mai mult, pe măsură ce începe președinția sa, guvernul maghiar s-a asigurat, potrivit unui diplomat, să dea undă verde subiectelor cărora s-a opus înainte. Reprezentanții Ungariei „au ratat Conferința interguvernamentală privind negocierile de aderare a Ucrainei la UE, cel de-al paisprezecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, angajamentele (neobligatorii) de securitate UE-Ucraina și vor permite trecerea regimului de sancțiuni asupra activităților destabilizatoare ale Rusiei”. Aceasta face parte din dorința generală a maghiarilor de a fi „super profesioniști”, consideră un alt diplomat (https://www.lefigaro.fr).
De remarcat, de asemenea, că Viktor Orbán, șeful Fidesz (extrema dreaptă, aflat în prezent printre cei neînregistrați în Parlamentul European), și-a anunțat duminică, 30 iunie 2024, la Viena, „intenția sa de a forma un nou grup parlamentar [european]”, cu partidul de extremă dreaptă FPÖ și mișcarea populistă a fostului prim-ministru ceh Andrej Babiš, ANO (https://www.lesechos.fr). Mai ales că, partidul liderului maghiar a fost de fapt „respins de conservatorii și reformiștii europeni”, una dintre cele două grupuri actuale de extremă dreaptă din Parlamentul European, și nu a căutat să se alăture Identității și Democrației.
Cu toate acestea, Ungaria, țara lui Viktor Orban, care a preluat, începând cu 1 iulie 2024, pentru șase luni cârma Consiliului Uniunii Europene, a promis că va potoli temerile la Bruxelles și că va acționa cu „imparțialitate”. Însă, Președinția maghiară continuă să provoace neliniște în Parlamentul European și în mai multe state membre, în special din cauza exceselor antidemocratice ale guvernului său și a legăturilor sale cu Kremlinul, în ciuda ofensivei ruse din Ucraina. Sloganul președinției a făcut deja mult zgomot: „Make Europe Great Again”, făcând ecou motto-ului fostului președinte american Donald Trump, pe care premierul ungar speră să-l vadă reales în noiembrie în SUA. Rămâne să vedem bilanțul a ceea ce așteaptă Uniunea Europeană de acum până în decembrie 2024.
