Despre viitorul eforturilor europene de apărare

 

Manoela Popescu

 

Marți, 2 iulie 2024, în timpul întâlnirii premierului polonez cu omologul său german, cancelarul Olaf Scholz, pentru discuții interguvernamentale, prima în șase ani, Donald Tusk a afirmat că Germania ar trebui să-și asume mai multă responsabilitate pentru securitatea graniței de est a UE. De asemenea, Donald Tusk le-a declarat jurnaliștilor din Varșovia că „Germania trebuie să joace un rol principal în securitatea europeană și poloneză”. În acest context, premierul polonez, Donald Tusk, s-a declarat încântat de declarațiile lui Olaf Scholz că Germania este pregătită să-și asume responsabilitatea pentru protejarea frontierelor de est ale UE, alături de alte state membre. Comentariile vin în timp ce liderii europeni încearcă să cadă de acord asupra viitorului eforturilor europene de apărare. Cei doi lideri au discutat despre rolul Berlinului în securitatea continentului, în special pe flancul estic al UE.

Se cunoaște faptul că, la sfârșitul lunii iunie, Polonia, împreună cu statele baltice, a prezentat un program de amploare care vizează întărirea graniței poloneze cu Belarus și Rusia. Polonia, Lituania, Letonia și Estonia au cerut UE să stabilească o linie de apărare terestră de-a lungul graniței de est a blocului cu Rusia și Belarus, a cărei infrastructură va fi finanțată în comun. Într-o scrisoare comună, cele patru țări au precizat că „Trebuie luate măsuri extraordinare pentru că frontiera externă a UE trebuie protejată și apărată cu mijloace militare și civile”. Această inițiativă are la bază Scutul de Est și Linia de Apărare Baltică, proiecte de instalații defensive și infrastructură la granițele cu Rusia și Belarus implementate în ultimii ani de Polonia și statele baltice. De asemenea, statele respective afirmă: „Construirea unui sistem de infrastructură de apărare de-a lungul frontierei externe a UE cu Rusia și Belarus va aborda nevoia urgentă de a proteja UE împotriva amenințărilor militare și hibride” (https://www.euractiv.fr). Însă, în respectiva scrisoare, țările nu precizează în ce ar consta de fapt infrastructura de apărare.  Iar amenințările la care se referă sunt o combinație de acțiuni militare și non-militare, inclusiv dezinformare, atacuri cibernetice, presiune economică și exploatarea fluxurilor migratorii pentru a pune presiune asupra granițelor.

Apelul comun al celor patru state vine și pe măsură ce Rusia își intensifică operațiunile hibride împotriva Occidentului, iar agențiile de informații occidentale avertizează din ce în ce mai mult asupra amenințărilor de spionaj și sabotaj rusești în toată Europa. Se știe că, mai multe țări europene, printre care Republica Cehă, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Regatul Unit, au investigat și acuzat recent suspecți acuzați de spionaj pentru Rusia sau alte forme de colaborare cu serviciile de informații ale Kremlinului. De asemenea, UE i s-a cerut să dezvolte opțiuni de răspuns la numărul tot mai mare de atacuri hibride și fizice ale Rusiei asupra teritoriului său.

Scrisoarea precizează că inițiativa „se poate baza și pe expertiza și inovația europeană în managementul integrat al frontierei, protecția infrastructurii critice, protecția civilă, managementul crizelor și mobilitatea militară”. Iar planificarea și execuția ar trebui făcute în coordonare cu NATO și cu cerințele sale militare.

Apelul din partea Poloniei și a statelor baltice, adresat președintelui Consiliului European Charles Michel și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a venit înaintea summit-ului UE care a început joi, 27 iunie, și s-a încheiat vineri, 28 iunie. Liderii UE sunt așteptați în continuare să discute despre finanțarea viitoarelor nevoi de apărare ale blocului european. Cu toate acestea, planurile de finanțare a apărării ale Uniunii Europene sunt în prezent încă incerte.

La Consiliul de pe 27-28 iunie 2024, reamintind concluziile sale din martie 2024, și în special necesitatea ca Europa să-și reducă dependențele strategice, să-și sporească pregătirea și capacitățile generale în ceea ce privește apărarea și pentru a-și consolida în continuare baza industrială și tehnologică de apărare în consecință, Consiliul European a examinat nevoile urgente, imediate și pe termen mediu de apărare și inițiativele europene în acest domeniu. De asemenea, a susținut un prim schimb de opinii cu privire la posibilitățile de mobilizare a fondurilor pentru apărarea europeană. Ca atare, Consiliul European a invitat Consiliul, statele membre, Comisia și Înaltul Reprezentant să avanseze, în conformitate cu competențele lor respective, lucrările asupra tuturor aspectelor, în special în ceea ce privește: lacune critice de capacitate, pe baza planului de dezvoltare a capacității; Strategia europeană pentru industria de apărare (EDIS); și programul propus pentru industria europeană de apărare, în vederea adoptării acestuia până la jumătatea anului 2025 (https://www.consilium.europa.eu).

De la începutul războiului Moscovei în Ucraina, statele membre ale UE au insistat asupra necesității creșterii capacităților de finanțare a apărării. Agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei a relansat brusc discuțiile privind apărarea europeană pentru a consolida securitatea cetățenilor europeni și pentru a putea acționa în fața crizelor care izbucnesc în special în vecinătatea UE. Acest proiect este deja în derulare, deoarece aproape 40 de misiuni civile și operațiuni militare au fost lansate din 2003 și s-au înregistrat progrese semnificative în ultima perioadă în ceea ce privește cooperarea industrială în apărare, dar și în domeniul cooperării interguvernamentale. Prin Fondul European de Apărare adoptat în 2021 și dotat cu 7,9 miliarde de EUR, bugetul UE finanțează pentru prima dată proiecte de apărare. În același timp, în martie 2022, statele membre au adoptat pentru prima dată o busolă strategică, o analiză comună a provocărilor și amenințărilor cu care se confruntă UE, care consolidează politica comună de securitate și apărare și îi asigură în special o desfășurare rapidă. capacitate de 5.000 de oameni.

De asemenea, prin politica sa comună de securitate și apărare (PSAC), Uniunea Europeană acționează pentru menținerea păcii, prevenirea conflictelor și consolidarea securității internaționale. Pentru a asigura acest rol, statele membre ale UE pot decide să lanseze misiuni civile și operațiuni militare în scopul menținerii păcii, prevenirii conflictelor și întăririi securității internaționale. Astăzi, cele 24 de misiuni și operațiuni ale UE sunt localizate în principal în Africa, Orientul Mijlociu dar și în Europa (Armenia, Ucraina, Moldova). Din 2003, au fost lansate aproximativ patruzeci de misiuni și operațiuni. Se știe că, după agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei din februarie 2022, UE a reacționat cu forță pe frontul economic prin sancțiuni, dar nu numai. Pentru prima dată în istoria sa, Uniunea Europeană a mobilizat 11,1 miliarde de EUR de la Facilitatea europeană pentru pace pentru achiziționarea de arme letale pentru forțele armate ucrainene (https://france.representation.ec.europa.eu).

Cu toate acestea, Comisia Europeană a întâmpinat dificultăți în finalizarea planurilor care includ „soluții inovatoare” pentru finanțarea industriei de apărare. De asemenea, se așteaptă o evaluare a nevoilor pentru a justifica crearea planificată a unui fond de 500 de miliarde de EUR.

De altfel, cele patru țări în scrisoarea lor avertizează că „Amploarea și costul acestei întreprinderi comune [linia de apărare] necesită acțiuni specifice din partea UE pentru a o susține politic și financiar”. Diplomații UE au estimat că ar costa aproximativ 2,5 miliarde de EUR construirea unei astfel de infrastructuri de apărare de-a lungul graniței de 700 de kilometri a UE cu Rusia și Belarus.

Trebuie amintit că Apelul de miercuri, 26 iunie 2024, urmează unei inițiative anterioare a Poloniei și Greciei, care au cerut crearea unui sistem de apărare aeriană al UE, modelat după Domul de Fier al Israelului. Ideea principală a fost coordonarea sistemelor de apărare aeriană separate în prezent ale statelor membre ale UE pentru a proteja mai bine Uniunea împotriva amenințărilor militare și a altor activități dăunătoare de-a lungul graniței Uniunii cu Rusia și Belarus.

Potrivit premierului polonez, „Inițiativa noastră, numită East Shield în parteneriat cu țările baltice, este un proiect de infrastructură menit să consolideze securitatea graniței europene” și că „Nu există nicio îndoială că este, de asemenea, în interesul Germaniei ca granița să fie protejată eficient și ca Polonia, Germania și Europa să fie în siguranță în cazul agresiunii la granița de Est”.

În mod evident când este vorba despre finanțare, în timpul summit-ului european de pe 27-28 iunie 2024, au apărut dezacorduri cu privire la finanțarea colectivă a proiectelor de securitate. Acestea includ atât linia de apărare de-a lungul graniței de est a UE, propusă de Donald Tusk și omologii săi baltici, cât și un sistem de apărare aeriană al UE similar cu Domul de fier al Israelului. Franța a fost sceptică, în timp ce Germania și Olanda s-au opus utilizării euroobligațiunilor pentru inițiative comune de apărare. Olaf Scholz declarând reporterilor după summit că una dintre prioritățile Germaniei a fost reducerea propunerilor privind o datorie comună a UE, precum obligațiunile de apărare și cheltuielile bugetare ale UE pentru finanțarea apărării, în cadrul programului strategic al blocului pentru următorii cinci ani. Olaf Scholz a precizat că „Apărarea este o competență a statelor membre UE. În conformitate cu tratatele, UE nu este acolo pentru a finanța armamentul”. În ceea ce privește o propunere polono-baltică de a finanța o mai bună protecție militară a frontierei cu mijloace UE, Olaf Scholz a spus că „refinanțarea eforturilor naționale necesare de apărare prin mijloacele UE […] nu a fost posibilă până acum și cu siguranță nu va fi posibilă în viitor pe baza tratatelor noastre”. Potrivit premierului german, „Ținta de 2% pe care o urmărim cu toții împreună pentru NATO, de exemplu, este ceva pe care va trebui să-l atingem noi înșine. În cele din urmă, acest lucru înseamnă și promovarea unei mai bune protecție a frontierelor”. Cu toate acestea, Donald Tusk a subliniat că Polonia, care cheltuiește 4% din PIB-ul său pentru apărare, cea mai mare proporție din cadrul NATO, nu solicită UE ajutor financiar. „Nu cerem nimic. […] Și nu este visul meu să văd tancuri germane pe străzile poloneze, din diverse motive, inclusiv istorice”. În schimb, Donald Tusk a cerut o mai bună coordonare a activităților de apărare și a capacităților statelor membre UE. Aceasta deoarece, „Securitatea Europei nu ar trebui să fie o chestiune de inițiative concurente”. Credința premierului polonez este că „Europa are șansa de a fi cea mai mare putere militară din lume, dar problema este lipsa de coordonare a eforturilor sale de apărare”. Olaf Scholz a aprobat comentariile omologului său polonez, subliniind că nu există niciun motiv să ne îndoim că țările europene sunt conștiente de „responsabilitatea lor comună pentru securitatea Europei”. Potrivit lui Olaf Scholz, principalul lucru este „să cooperăm bine în cadrul NATO și UE și să intensificăm aceste eforturi de cooperare”. De aceeași părere este și Donald Tusk, care a precizat că, într-o lume în schimbare rapidă, Europa trebuie să se bazeze și mai mult pe ea însăși când vine vorba de apărare, iar o apărare europeană mai puternică aduce beneficii și NATO.

Ca atare, Comisia Europeană a lucrat la finalizarea planurilor care să includă „soluții inovatoare” pentru finanțarea industriei de apărare a Uniunii Europene înainte de summit-ul liderilor blocului de pe 27-28 iunie. Propunerea Comisiei de a „explora toate opțiunile de mobilizare a fondurilor” pentru industria de apărare din UE și de a stimula producția pentru a satisface nevoile de război și pentru a oferi perspectivelor industriei investițiile este de mult timp așteptată. Încă din martie, liderii europeni au cerut executivului UE să-și prezinte propunerile înainte de summit. Dar în această etapă, rămâne dificil de știut dacă acestea vor fi gata la timp și ce vor implica de fapt. Deși Comisia lucrează în prezent la planurile sale, a refuzat să ofere o dată precisă pentru prezentarea lor. Mai multe surse europene au confirmat că printre „soluțiile creative” luate în considerare, se pune accent pe ideea controversată a împrumutării în comun a lichidităților pe piețele financiare, prin „euroobligațiuni”. În timp ce mai multe state membre, precum Franța și Estonia, se așteaptă ca această opțiune să fie discutată, țări mai frugale, precum Țările de Jos, au fost reticente (https://www.euractiv.fr).

De asemenea, grupul PPE continuă să militeze pentru îmbunătățirea securității cetățenilor europeni prin consolidarea cooperării și coordonării dintre statele membre ale UE în probleme de apărare. Considerând că în viitor, îndreptarea către o Uniune Europeană a Apărării va face posibilă luarea de măsuri eficiente și decisive în fața unei posibile amenințări la adresa securității. În plus, grupul PPE, susține crearea unei Uniuni Europene de Apărare care să permită statelor membre să adopte o strategie armonizată și să împărtășească o viziune comună asupra amenințărilor pentru a se dota cu capacități comune de evaluare a situațiilor. Grupul PPE insistă asupra necesității ca Uniunea și statele sale membre să își consolideze capacitățile de apărare și să ia măsuri concrete pentru o adevărată Uniune a Apărării.

Prin urmare, grupul PPE a dezvoltat un model care descrie funcționarea sa viitoare și continuă să încurajeze dezvoltarea unui plan care detaliază pași realiști și practici către crearea acestuia. În plus, grupul PPE a obținut 500 de milioane EUR în finanțare UE pentru studii comune de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării (https://www.eppgroup.eu).

În schimb, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a estimat joi, 6 iulie 2024, că UE nu poate apăra Europa. În cadrul unei discuții organizate de Consiliul Atlantic al Finlandei, Jens Stoltenberg, deși a salutat eforturile de apărare ale UE, „în măsura în care acestea constau în creșterea cheltuielilor pentru apărare”, a explicat că „UE nu (nu putea) să apere Europa” (https://agenceurope.eu).

Cu toate acestea, liderii au precizat în concluziile summit-ului de pe 27-28 iunie 2024 că Europa trebuie să fie un spațiu în care toată lumea este și se simte liberă și în siguranță. De aceea, Uniunea Europeană și statele sale membre au luat măsuri îndrăznețe pentru a consolida pregătirea și capacitățile Uniunii în domeniul apărării, inclusiv prin creșterea cheltuielilor pentru apărare. Privind spre viitor, liderii UE apreciază că împreună ne vom crește și îmbunătăți substanțial investițiile, ne vom reduce dependențele strategice, ne vom spori capacitățile și vom consolida baza industrială și tehnologică de apărare europeană în consecință. Cum pentru a ne spori securitatea, trebuie să avem o bază economică solidă, liderii apreciază că vom mobiliza instrumentele necesare pentru a ne consolida securitatea și protecția cetățenilor, precum și pentru a face față noilor amenințări emergente. De asemenea UE va consolida interoperabilitatea între forțele armate europene și se vor îmbunătăți urgent condițiile permițând dezvoltarea industriei europene de apărare prin crearea unei piețe europene de apărare mai bine integrate, precum și prin promovarea achizițiilor comune. În acest sens, liderii UE au salutat proiectele emblematice și inițiativele de apărare puse în aplicare de statele membre. Liderii vor îmbunătății accesul la finanțarea publică și privată prin luarea în considerare a tuturor soluțiilor, în special prin consolidarea rolului catalizator al Grupului Băncii Europene de Investiții. Liderii celor 27 apreciază că o Uniune Europeană mai puternică și mai capabilă în domeniul securității și apărării va contribui pozitiv la securitatea globală și transatlantică și este complementară NATO, care rămâne, pentru statele membre, fundamentul apărării lor colective. De aceea, liderii UE vor coopera cu partenerii transatlantici și cu NATO, cu respectarea deplină a principiilor stabilite în tratate și stabilite de Consiliul European, fără a aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și apărare a anumitor state membre și ținând seama de interesele de securitate și apărare ale tuturor statelor membre.

 

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top