Manoela Popescu
Grupul PPE, principalul grup politic din Parlamentul European, și-a ales echipa de conducere pentru noul mandat (2024-2029) miercuri, 19 iunie 2024. În dimineața zilei de 19 iunie, europarlamentarul german Manfred Weber deputat european (Germania, CSU – Christlich Soziale Union) a fost din nou numit președinte al grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European. Realgerea sa nu a fost pusă la îndoială, dar acum este oficială. El a primit 95% din voturile celor 188 de europarlamentari membri în prezent ai acestui grup. O poziție extrem de importantă, având în vedere că PPE este cel mai mare grup politic din hemiciclul de la Strasbourg, cu 189 de membri.
Membru al CSU (Uniunea Socială Creștină din Bavaria), Manfred Weber conduce grupul de dreapta conservatoare din Parlamentul European din 2014. În 2022, el a devenit și președintele Partidului Popular European, un grup politic care reunește partidele naționale de dreapta din întreaga Europă și care alimentează activitatea grupului PPE de la Strasbourg (https://www.touteleurope.eu). Singurul candidat, bavarezul Manfred Weber, care este și președinte al „Partidului Popular European”, își va începe așadar al patrulea mandat. Reales pentru a patra oară, el prezidează cel mai mare grup politic din Parlamentul European din 2014. Misiunea declarată: „Trebuie să lucrăm împreună în Europa de astăzi pentru a avea toate șansele în lumea de mâine. Această Uniune este polița noastră de asigurare într-o societate din ce în ce mai globalizată. În vremuri dificile, vreau să fiu sigur că Grupul PPE va rămâne forța motrice în apărarea valorilor europene” (https://www.eppgroup.eu).
În același timp cu alegerea președintelui său, grupul PPE și-a desemnat și vicepreședinții. Vor fi 10 în această a 10-a legislatură a Parlamentului European. Printre aceștia îl găsim pe europarlamentarul François-Xavier Bellamy, șeful listei republicane la alegerile europene din 2019 și 2024. De asemenea, vine pe partea franceză Arnaud Danjean, care hotărâse să nu mai candideze anul acesta. Andrzej Halicki (Polonia, Platforma Civică), Jeroen Lenaers (Olanda, Apel Creștin Democrat), Dolors Montserrat (Spania, Partidul Popular), Siegfried Mureșan (România, Partidul Național Liberal), Lídia Pereira (Portugalia, Partidul Social Democrat), Massimiliano Salini (Italia, Forza Italia), Tomas Tobé (Suedia, Moderații), Romana Tomc (Slovenia, Partidul Democrat Sloven) și Željana Zovko (Croația, Uniunea Democrată Croată) completează această vicepreședinție a grupului PPE în Parlamentul European. Cu alte cuvinte, grupul PPE are următoarea echipă de conducere formată din cei zece vicepreședinți care au fost aleși pe 19 iunie 2024 (în ordine alfabetică): François-Xavier BELLAMY (Franța, Les Républicains), Andrzej HALICKI (Polonia, Platforma Obywatelska), Jeroen LENAERS (Țările de Jos, Christen Democratisch Appèl), Dolors MONTSERRAT (Spania, Partido Popular), Siegfried MUREȘAN (România, Partidul Liberal), Lidia PEREIRA (Portugalia, Partido Social Democrata), Massimiliano SALINI (Italia, Forza Italia), Tomas TOBÉ (Suedia, Moderaterna), Romana TOMC (Slovenia, Slovenska demokratska stranka), Željana ZOVKO (Croația, Hrvatska demokratska zajednica).
În plus, grupul PPE a luat decizia oficială de a primi în rândurile sale 14 noi deputați în Parlamentul European. Cu acești noi membri, grupul PPE își consolidează poziția ca fiind de departe cel mai puternic grup politic din Parlamentul European. Deputații europeni nou admiși sunt (în ordinea alfabetică a partidelor): BoerBurgerBeweging – BBB (Țările de Jos): Sander Smit, Jessika van Leeuwen, Familien-Partei Deutschlands (Germania): Niels Geuking, Alianța Liberală (Danemarca): Henrik Dahl, Nieuw Sociaal Contract (Țările de Jos): Dirk Gotink STAN – Primarii și independenții (Republica Cehă): Danuše Nerudová, Jan Farský, Tisza (Ungaria): Péter Magyar, Dóra Dávid, Zoltán Tarr, András Tivadar Kulja, Eszter Lakos, Gabriella Gerzsenyi, Kinga Kollár
Prin decizia lor acești eurodeputați s-au alăturat grupului politic al PPE, dar partidele lor nu s-au alăturat Partidului PPE. Deciziile privind apartenența la grup și apartenența la partid sunt independente una de cealaltă (https://www.eppgroup.eu).
Cum s-a format conducerea PPE? În seara alegerilor europene din 2024, conservatorii s-au clasat pe primul loc în 13 din cele 27 de state membre UE, inclusiv în unele țări care trimit cele mai mari contingente de aleși în Parlamentul European. Partidul de dreapta a terminat primul în Germania, Spania și chiar Polonia. Scorul scăzut al republicanilor (LR) în Franța duminică, 9 iunie (7,2%, 6 locuri) este așadar aproape o excepție, într-o Europă care a votat în general mult candidații afiliați dreptei europene.
Ca atare, în starea actuală a forțelor din Parlamentul European, PPE are 189 de reprezentanți aleși din 720, adică un sfert din mandate. După cum s-a întâmplat în mod continuu începând cu anul 1999, PPE rămâne grupul politic lider în Parlamentul European, cu mult înaintea socialiștilor (135 de locuri). De altfel, șeful partidului și grupului conservator din Parlamentul European, Manfred Weber și-a afirmat bucuria chiar în ziua alegerilor: „Alegerile europene ne oferă un mandat puternic”. „Victoria din această seară este o chestiune de încredere și responsabilitate. Arată modul nostru de a face politică”, Gruparea de centru-dreapta obține astfel cu 13 locuri mai multe decât avea la finalul mandatului anterior. Iar prima delegație națională în cadrul PPE va fi germană. Peste Rin, coaliția creștin-democrată dintre CDU și CSU și-a îmbunătățit ușor scorul față de 2019 (28,9%), obținând 30% din voturi. În total, 30 de aleși germani vor sta pe băncile dreptei europene. Din Spania, Partidul Popular (PP) condus de europarlamentarul Dolors Montserrat a triumfat, ajungând la 34,2%. Un scor semnificativ mai mare decât cel pe care l-a obținut în 2019 (20,3%), ceea ce îi permite să câștige 22 de locuri și să se impună ca a doua delegație națională în cadrul PPE. A treia forță a dreptei europene în Parlamentul European se găsește în Polonia. Coaliția premierului Donald Tusk a ajuns pe primul loc în sondaj, cu 30,1% din voturi (18 locuri). În Grecia, partidul de guvernământ Noua Democrație a obținut un scor de 28,3% și a câștigat 7 locuri de europarlamentar. De asemenea, PPE va putea conta pe 11 aleși români, 9 italieni sau chiar 7 portughezi. Conservatorii au fost primii și în Finlanda, Bulgaria, Croația și țările baltice (Estonia, Letonia, Lituania).
Deși rămân principala forță politică europeană, conservatorii nu găsesc numărul de europarlamentari cu care erau obișnuiți cu rezultatele alegerilor anterioare. Cu 189 de reprezentanți aleși în acest an, Partidul Popular European este departe de cele 221 de locuri în 2014, sau chiar de cei peste 260 de europarlamentari pe care i-a obținut în 2004 și 2009. De mult ultradominant în hemiciclul de la Strasbourg, PPE a fost micșorat în 2019, pierzând în jur de 40 de locuri, în beneficiul liberalilor Renew sau al extremei drepte.
Anul acesta, PPE se confruntă din nou cu concurența din partea ascensiunii grupurilor naționaliste. Conservatorii și Reformiștii Europeni (CRE) au câștigat încă 4 aleși, în timp ce gruparea Identitate și Democrație (ID) își întărește trupele cu 9 locuri suplimentare. O cifră la care trebuie să adăugăm în special cei 15 europarlamentari din naționaliștii germani ai AfD, care se află în prezent printre cei neînregistrați de la recenta excludere din grupul ID. Cu toate acestea grupul PPE continuă să fie cel care, împreună cu aliații săi, va conduce destinele Europei din Parlamentul European.
