Manoela Popescu
Comisia Europeană a propus deschiderea unei proceduri de deficit excesiv pentru șapte țări, inclusiv Belgia. Aceste țări depășesc regulile bugetare stabilite în Pactul de Stabilitate, care impun un deficit public de mai puțin de 3% din PIB și un nivel al datoriei de mai puțin de 60%. În aprilie 2023, Parlamentul European a convenit la Strasbourg asupra proiectului de modernizare a Pactului de Stabilitate și Creștere (PSC), care redesenează astăzi contururile cadrului bugetar impus fiecăreia dintre cele douăzeci și șapte de state membre ale UE. Acest Pact include în special o componentă corectivă, menită să sprijine statele membre care se află într-o situație de deficit considerată excesivă. Executivul comunitar punctează finanțele publice a șapte state membre, printre care Belgia, Franța și Italia prin publicarea unor rapoarte privind situația economică și bugetară a fiecăreia dintre cele 27 de țări din „Uniunea Europeană”.
Se pare că Europa iese din câțiva ani de șocuri majore: pandemia de COVID-19, o recesiune, războiul din Ucraina, precum și o creștere a prețurilor la energie și a inflației. În 2020, regulile bugetare au fost suspendate pentru a permite statelor membre să-și susțină economiile, însă anul acesta regulile bugetare au fost reactivate. Da, procedurile de deficit excesiv sunt repornite, însă cu o punere în aplicare relaxată, cu un dialog mai strâns planificat între Comisia Europeană și țările identificate.
Belgia este cu siguranță una dintre statele sărace din clasa europeană când vine vorba de menținerea finanțelor publice. Miercuri, 19 iunie 2024, Comisia Europeană a confirmat că Belgia va fi supusă unei proceduri de deficit excesiv. O mustrare oficială, la care au „dreptul” și alte șase state membre, și nu în ultimul rând: Franța, Italia, Polonia, Ungaria, Slovacia și Malta. Conform experților de la Institutul Jacques Delors cele mai mari deficite ale UE au fost înregistrate anul trecut în Italia (7,4% din PIB), Ungaria (6,7%), România (6,6%), Franța (5,5%) și Polonia (5,1%). Pe lângă aceste cinci țări, s-au remarcat deficite semnificative și pentru Slovacia, Malta (4,9%) și Belgia (4,4%). Ca atare, executivul european a avertizat de câteva luni că va lansa în acest an proceduri de deficit excesiv împotriva țărilor care încalcă regulile bugetare comune, reformate și reactivate în acest an. Regulile bugetare u fost suspendate după 2020 din cauza crizei economice legate de COVID-19 și apoi a războiului din Ucraina (https://www.rtbf.be).
Ce se va întâmpla de fapt? În teorie, sunt planificate sancțiuni, care merg până la suspendarea, pentru statele membre în cauză, a plății fondurilor europene, în special a plăților referitoare la planul de redresare sau al politicilor de coeziune. Însă, speranța apare din partea vicepreședintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, care afirma că „este prea devreme să vorbim despre asta” (https://www.lesoir.be).
Uniunea Europeană și-a reluat, miercuri, 19 iunie 2024, politica de austeritate față de țările cu deficite publice excesive, iar Comisia Europeană a propus deschiderea unei proceduri de deficit excesiv pentru șapte țări, inclusiv Belgia. Aceste țări depășesc regulile bugetare sacrosante stabilite în Pactul de Stabilitate, care impun un deficit public de mai puțin de 3% din PIB și un nivel al datoriei de mai puțin de 60% (https://www.rtbf.be). Belgiei, care anul acesta este de așteptat să aibă un deficit de 4,4% din PIB și o datorie publică de 105%, i se cere să revină pe drumul cel bun. Aceasta nu este o surpriză, dar va necesita un efort constant de reducere a cheltuielilor publice timp de patru ani, acest termen limită putând fi prelungit cu încă trei ani.
Concret, țările supuse revizuirii vor trebui să efectueze o ajustare structurală de cel puțin 0,5% din PIB pe an, ceea ce necesită sacrificii. Potrivit Biroului de Planificare, ajustarea necesară pentru Belgia ar fi de 0,6% pe an, sau de 23 de miliarde de EUR în următoarea legislatură. Potrivit vicepreședintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, „Este important ca Belgia să lucreze pentru a-și corecta deficitul excesiv”. „De asemenea, cerem Belgiei să accelereze execuția planului său de redresare și reziliență”. Sarcina nu va fi ușoară deoarece țara este condusă de un guvern ale cărui puteri sunt limitate. Negociatorii responsabili de formarea viitorului guvern vor trebui să integreze eforturi bugetare semnificative și reforme structurale, care prefigurează conflicte între partidele viitoarei coaliții (https://www.lecho.be).
Deci, această preluare a bugetelor de stat va fi severă pentru Belgia? Nu neapărat. Conform profesorului de economie la Solvay School of Business și la UCLouvain, Bruno Colmant, nu contează atât de mult situația Belgiei, în contextul în care există aproximativ zece țări care sunt vizate și procedura care va fi implementată nu este definită. În plus, pentru acest expert, ceea ce riscă Belgia este un fel de „mustrare”, mai degrabă decât sancțiuni financiare (https://www.rtbf.be). Cert este că situația financiară a Belgiei nu este într-adevăr în conformitate cu normele europene. Potrivit lui Bruno Colmant „Este un plan bugetar care este impus de Europa Și astfel vom avem un deficit bugetar de aproximativ 26 de miliarde, la sfârșitul acestei legislaturi, deci în 2029”. Cum s-a ajuns aici? În raportul său privind Belgia, Comisia Europeană estimează că „finanțele publice belgiene s-au deteriorat structural de la începutul pandemiei”. Documentul de 90 de pagini evidențiază „mai multe măsuri” adoptate din 2019, precum creșterea salariilor în sectorul sănătății, precum și impactul inflației asupra deficitului bugetar.
De asemenea, rapoartele economice ale Comisiei Europene arată că celelalte țări vizate de procedura de deficit excesiv sunt Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovacia. Iar dintre cele 7 state cu deficit excesiv și cele 3 aflate în zona gri, Belgia are unul dintre cele mai mici deficite excesive.
Franța (5,5% din PIB) și Italia (7,4%) atrag cea mai mare atenție, având în vedere dimensiunea acestor economii și amploarea deficitelor. Franța, în plină campanie electorală, stârnește îngrijorări din cauza posibilei sosiri la putere a extremei drepte sau a stângii radicale, care promit noi cheltuieli (https://www.lesoir.be). Potrivit lui Paolo Gentiloni, comisarul pentru afaceri „Nu este o revenire la normal, nu trăim în vremuri normale, dar cu atât mai puțin este o revenire la austeritate, ceea ce ar fi o greșeală”.
Ce se va întâmpla mai departe? La următoarea reuniune a miniștrilor europeni de finanțe, din 16 iulie 2024, Comisia va propune statelor membre deschiderea procedurilor disciplinare prevăzute de normele bugetare și se va confirma care țări vor fi supuse sancțiunilor. Statele membre în cauză, inclusiv Belgia, vor fi invitate să prezinte un plan pe termen mediu până pe 20 septembrie pentru a-și corecta traiectoria bugetară. În urma unor consultări din timpul verii cu executivul european, aceste țări vor primi pe 15 octombrie propunerile Comisiei Europene privind un proiect de traiectorie bugetară. În noiembrie, Comisia își va publica recomandările finale specifice fiecărei țări. Acestea vor trebui să fie adoptate în decembrie de miniștrii europeni de finanțe.
În principiu, țările vizate vor avea la dispoziție patru ani pentru a implementa reformele. Cu toate acestea, perioada de implementare a reformelor se poate prelungi cu până la șapte ani. Însă, în acest caz, vor trebui implementate și reforme structurale și investiții majore în politicile prioritare. Pactul de Stabilitate prevede, în principiu, sancțiuni financiare de 0,1% din PIB pe an pentru țările care nu aplică corecțiile impuse, ceea ce ar reprezenta 300 de milioane de EUR pentru Belgia. Dar aceste sancțiuni nu au fost niciodată executate.
Pentru Belgia, termenul de 20 septembrie este foarte strâns, având în vedere guvernul actual. Acest termen ar putea fi amânat pentru 15 octombrie. Valdis Dombrovskis promite că „Vom discuta cu autoritățile belgiene pentru a vedea cum să luăm în considerare această situație”. Guvernul De Croo ar trebui să prezinte Comisiei Europene un plan „cu politică neschimbată” și ar putea solicita o prelungire a termenului pentru „o perioadă rezonabilă” (https://www.lecho.be). Cert este că discuțiile promit a fi dificile. În raportul său privind Belgia, executivul european estimează că o politică neschimbată ar duce la „o creștere continuă a datoriei publice de la 105,2% din PIB în 2023 la 119% în 2034”. Ideea este că Belgia trebuie să reducă deficitul cu aproximativ 25 sau 30 de miliarde în cinci ani.
Ce a dus la o creștere a acestui deficit pentru cele 7 state europene? Motivele sunt creșterea economică redusă sau negativă din ultimii ani ca rezultat al pandemiei și războiului din Ucraina cu toate consecințele specifice, ratele dobânzilor ridicate, cheltuielile sociale (cu pensiile și invaliditatea, șomajul etc.). Mai mult chiar, odată cu îmbătrânirea populației, cheltuielile cu pensiile și bolile de invaliditate vor crește mecanic. Dacă viitoarele guverne vor dori scăderea impozitelor, deficitul va fi imposibil de redus dacă vor crește cheltuielile sociale. Ar exista o cale facilă de reducere a deficitului dacă este depășită problema îmbătrânirii populației.
