Manoela Popescu
Se pare că întreaga lume a fost prezentă la Summit-ul de pace pentru Ucraina din Elveția, mai puțin Rusia. La acest summit, 85 de țări au cerut ca „integritatea teritorială” a Ucrainei să fie baza oricărui acord de pace pentru a pune capăt războiului după invazia rusă, deși unele țări în curs de dezvoltare importante care au participat la conferință nu li s-au alăturat. Comunicatul comun a încheiat o conferință de două zile la Bürgenstock, Elveția, marcată de absența Rusiei, care nu fusese invitată, dar căreia mulți participanți sperau să se alăture unei foi de parcurs pentru pace mai târziu. Aproximativ 100 de delegații, majoritatea din țări occidentale, dar și câteva țări majore în curs de dezvoltare, au fost prezente la conferință, dar nu toate au semnat documentul final. India, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite se numără printre participanții care nu au semnat documentul final al unui summit de pace care s-a concentrat pe probleme de siguranță nucleară, securitate alimentară și schimburi de prizonieri.
Inițial, autoritățile elvețiene responsabile de organizarea conferinței au declarat că peste 50 de șefi de stat și de guvern vor participa la întâlnire, care va avea loc la Bürgenstock, o stațiune cu vedere la Lacul Lucerna. De asemenea, erau așteptate aproximativ o sută de delegații, inclusiv cele din organisme europene și ale Națiunilor Unite la summit-ul de pe 15 și 16 iunie, pe muntele Bürgenstock, despre care criticii au spus că ar fi inutilă fără prezența Rusiei, care a invadat Ucraina în februarie 2022.
Turcia și Arabia Saudită și-au trimis miniștrii de externe la întâlnire, în timp ce țările cheie în curs de dezvoltare, precum Brazilia, care are doar statut de observator, India și Africa de Sud au fost reprezentate de oficiali de rang inferior. China, care sprijină Rusia, s-a alăturat numeroaselor țări care nu au participat la conferință. Beijingul a spus că orice proces de pace ar necesita participarea Rusiei și a Ucrainei și și-a prezentat propriile idei de pace. În acest sens, se știe că luna trecută, China și Brazilia au adoptat șase „acorduri comune” privind soluționarea politică a crizei din Ucraina, cerând altor țări să le susțină și să joace un rol în promovarea discuțiilor de pace. Cele șase puncte includ un acord pentru „sprijinirea unei conferințe internaționale de pace în timp util, recunoscută de Rusia și Ucraina, cu participarea egală a tuturor părților și discuții corecte asupra tuturor planurilor de pace” (https://fr.euronews.com).
În acest context, președintele Ucrainei a condus o adevărată ofensivă diplomatică pentru a atrage participanți la summit-ul elvețian, mai ales că, în absența Rusiei și a Chinei, majoritatea jucătorilor importanți au preferat să refuze invitația. Printre acțiunile președintelui ucrainean desfășurate în ultimele săptămâni, care căuta un sprijin internațional mai larg pentru a adera la foaia de parcurs ucraineană către „o pace justă și durabilă”, au fost Forumul din Singapore la începutul lunii iunie, ceremonii de debarcare, vizită de stat în Franța apoi excursie în Germania, tur în Orientul Mijlociu, G7 în Italia etc.. Ucraina spera la un consens global care să depășească aliații săi occidentali și să reunească țările sudice pe care Moscova le curtează pentru a crește presiunea asupra Rusiei. Discuțiile din Elveția bazându-se pe punctele comune dintre planul de pace al președintelui Zelensky prezentat la sfârșitul anului 2022 și rezoluțiile ONU privind războiul care s-au bucurat de un sprijin larg. Succesul diplomatic al summit-ului anunțat de Viola Amherd, președintele elvețian care a găzduit evenimentul, care a declarat la conferința de presă finală că aprobarea de „majoritatea mare” a participanților a documentului final „arată ce poate realiza diplomația”, vine pe lângă eliberarea ajutorului militar american, după luni de amânare, și a unui împrumut de 50 de miliarde de dolari garantat de active rusești înghețate.
Cu toate acestea, extinderea sprijinului pentru Kiev pare departe de a fi sigură. Dacă Ucraina se poate lăuda cu prezența a peste 90 de țări și organizații, jumătate dintre liderii prezenți la summit au fost europeni. Nici președintele american Joe Biden nu a participat, dar și-a trimis vicepreședintele, pe Kamala Harris. La criticile Chinei, Volodimir Zelensky a răspuns cu un ton acuzator cum că Beijingul și-a folosit influența pentru a descuraja țările din sud să participe la această întâlnire diplomatică. Astfel, pe 2 iunie 2024, președintele Ucrainei a afirmat forumului de securitate din Singapore că „Din păcate, China lucrează astăzi pentru a împiedica țările să vină la Summit-ul pentru pace”.
Cu toate acestea, cu sprijinul marii majorități a participanților, declarația finală a summit-ului reafirmă și „principiile de suveranitate, independență și integritate teritorială a tuturor statelor, inclusiv a Ucrainei”. Astfel, marea majoritate a țărilor reunite la primul summit de pace din Geneva și-au reiterat sprijinul pentru independența și suveranitatea teritorială a Ucrainei, recunoscând în același timp că Rusia trebuie să facă parte din discuții pentru a obține „o pace durabilă”. Ca atare, la mai bine de doi ani de la invazia rusă, marea majoritate a celor aproximativ o sută de participanți adunați încă de sâmbătă într-un complex hotelier din centrul Elveției au reușit să cadă de acord asupra unui comunicat final care descrie căile pentru a pune capăt celui mai mare conflict armat din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. Însă, rămâne întrebarea deschisă „cum și când să implicăm Rusia”. În acest context, potrivit liderului ucrainean, „Trebuie să ne facem treaba, să nu ne gândim la Rusia, să facem ceea ce trebuie să facem”, deoarece Rusia și liderii săi „nu sunt pregătiți pentru o pace dreaptă”. Pe de altă parte, fără prezența Rusiei la acest summit de pace, puțin probabil să se știe cât de pregătită este Rusia pentru un acord de pace cu Ucraina. De altfel,
președintele rus Vladimir Putin, la rândul său, dorește ca orice acord de pace să se bazeze pe un proiect de acord negociat în primele faze ale războiului, care includea prevederi referitoare la statutul de neutralitate al Ucrainei și limitarea forțelor sale armate, amânând în același timp discuțiile pe domenii. ocupat de ruși. Eforturile Ucrainei de a adera la NATO de-a lungul anilor au înfuriat Moscova (https://fr.euronews.com). Pentru că nu toți participanții au semnat documentul final, președintele ucrainean și-a exprimat speranța de a uni comunitatea internațională în jurul unei propuneri de pace pe care ar putea-o eventual să o prezinte Moscovei, subliniind că „Trebuie să decidem împreună ce înseamnă o pace justă pentru lume și cum poate fi atinsă într-un mod durabil”.
Textul documentului final reafirmă „principiile suveranității, independenței și integrității teritoriale ale tuturor statelor, inclusiv ale Ucrainei”, denunță „militarizarea securității alimentare” și face apel la întoarcerea copiilor ucraineni deportați de Rusia. De asemenea, el face apel la „să implice toate părțile” în conflict pentru a pune capăt ostilităților, în timp ce Rusia și aliatul său chinez au respins acest prim summit.
Summit-ul a avut loc în timp ce Ucraina se afla în dificultate militară. Pe frontul de la Kiev puțini oameni cred într-o descoperire diplomatică care să pună capăt ostilităților. Mai ales că președintele rus Vladimir Putin a stabilit de facto capitularea Ucrainei drept condiție sine qua non pentru discuții. Vladimir Putin, a cărui armată a recâștigat de câteva luni inițiativa de pe front împotriva forțelor ucrainene lipsite de oameni și muniții, a mai cerut Kievului să renunțe la aderarea la NATO și să se retragă din regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporizhia pe care Rusia le ocupă deja parțial și revendică și Crimeea. Apelul la capitulare lansat cu o zi înainte de summit de către președintele Vladimir Putin a fost totuși respins brusc de majoritatea participanților. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat duminică că Ucraina ar trebui să „reflecteze” la propunerea președintelui rus, asigurând că nu este un „ultimatum”, ci „o inițiativă de pace care ține cont de realitățile de pe teren (https://www.rtbf.be).
Duminică, 16 iunie 2024, delegațiile au fost împărțite în mai multe grupuri de lucru pe subiecte stringente: securitatea nucleară, securitatea alimentară globală, în special prin asigurarea libertății de navigație în Marea Neagră, și aspecte umanitare. Comunicatul final cere eliberarea „prin schimb complet” a prizonierilor de război, dar și „a tuturor copiilor ucraineni deportați și strămutați ilegal”. Premierul irlandez, Simon Harris, fiind indignat de faptul că „Am văzut aproximativ 20.000 de copii ucraineni luați din familiile lor, din comunitățile lor și din țara lor. Este înfricoșător să spun asta și cum poate lumea să-și întoarcă spatele?”. Prim-ministrul Qatar, șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani, a amintit că țara sa bogată din Golf a găzduit discuții cu delegațiile ucrainene și ruse cu privire la reunificarea copiilor ucraineni cu familiile lor, ceea ce a permis ca 34 de copii să fie reuniți până în prezent. Deși guvernul ucrainean estimează că 19.546 de copii au fost deportați sau mutați cu forța, comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, a confirmat că cel puțin 2.000 dintre ei au fost luați din orfelinatele ucrainene. Profund îngrijorat de miile de copii ucraineni transferați cu forța în Rusia sau pe teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, prim-ministrul Muntenegrului, Milojko Spajic, a spus duminică, 16 iunie 2024, „Toți cei din jurul acestei mese trebuie să facem mai mult pentru a aduce copiii ucraineni înapoi în Ucraina” (https://fr.euronews.com).
Discuțiile privind securitatea alimentară s-au concentrat pe criza producției agricole și a exporturilor, care a creat un șoc alimentar și inflaționist la începutul războiului, Ucraina fiind unul dintre coșurile de cereale ale lumii. În acest sens, comunicatul final subliniază că „securitatea alimentară nu trebuie militarizată în niciun fel” și că trebuie garantată libertatea de navigație pe Marea Neagră și Marea Azov. Discuțiile au inclus nu numai distrugerea terenurilor fertile, ci și riscurile prezentate de mine și munițiile neexplodate. Aceasta deoarece, a subliniat Elveția, „Găsirea unei soluții politice în Ucraina rămâne crucială pentru stabilizarea prețurilor alimentelor pe piața mondială” (https://www.france24.com).
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a renunțat la ideea de a obține consens la nivel internațional și a salutat „primii pași către pace” la întâlnire, declarând că documentul final comun rămâne „deschis aderării tuturor celor care respectă Carta ONU”. Aceasta deși, potrivit analiștilor, conferința de două zile nu va avea probabil un impact concret redus asupra încheierii războiului, deoarece Rusia, care nu a fost invitată, China, care nu a fost prezentă, și Brazilia, care a participat la întâlnire în calitate de observator, au căutat împreună să traseze căi alternative către pace.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat sâmbătă, 15 iunie 2024, că la summit-ul găzduită de Elveția, care are ca scop trasarea primilor pași către pace în Ucraina, „se va face istorie”, deși experții și criticii nu se așteptau la descoperiri majore din cauza absenței Rusiei la această conferință. De altfel, într-o scurtă declarație adresată reporterilor alături de președintele elvețian, Viola Amherd, la începutul summit-ului, a calificat deja întâlnirea drept un succes: „Am reușit să aducem înapoi lumii ideea că eforturile comune pot pune capăt războiului și pot stabili o pace dreaptă”. La acest succes se alătură un altul, dat fiind că liderii Grupului celor Șapte (G7) intenționează să ceară Rusiei să plătească despăgubiri Ucrainei în valoare de 486 de miliarde de dolari. Iar ambasadorii celor 27 de țări ale Uniunii Europene, potrivit președinției belgiene a Consiliului UE, și-au dat vineri, 14 iunie 2024, „acordul de principiu” cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova, care vor începe pe 25 iunie (https://www.rtbf.be).
În plus, avocații de la Global Rights Compliance, în colaborare cu guvernul ucrainean, au depus un dosar la Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga cu privire la abuzurile Moscovei în timpul asediului asupra Mariupol din 2022. Iar în Rusia, mișcarea „Way Home” își propune să îi trimită pe front, pe fiii protejați de război ai secretarului de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, Mick, 20 de ani, și Nikolai, 34 de ani.
Concluzionând, analiștii nu se așteaptă la pași concreți în direcția unui acord de pace între Rusia și Ucraina dat fiind faptul că, în primul rând, președintele rus nu a participat la summit. Deși, s-a afirmat că Vladimir Putin ar putea veni la negocieri în Elveția fără a fi arestat, în ciuda mandatului de arestare emis împotriva sa de Curtea Penală Internațională (CPI), Viola Amherd a spus duminică, 16 iunie 2024, că ar fi necesară o decizie a Consiliului Federal. În al doilea rând, Rusia a cerut înainte de summit capitularea Ucrainei drept condiție sine qua non pentru discuții de pace. Iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus presei duminică, 16 iunie 2024, că „Rusia poate începe negocierile cu noi mâine”. „Prin retragerea de pe teritoriul nostru”, în conformitate cu Carta ONU. Dar el nu crede că președintele Vladimir Putin vrea să pună capăt războiului. De aceea, susține că „Trebuie să oprim această persoană prin orice mijloace”. De asemenea, potrivit lui Volodimir Zelenski, prezența Rusiei la un al doilea summit privind pacea din Ucraina ar arăta „dorința lor de a face pace, că vor să pună capăt războiului”. Din declarațiile celor doi președinți ar trebui ca Ucraina să capituleze și Rusia să se retragă de pe teritoriul Ucrainei pentru ca pacea să fie restabilită sau, cel puțin, președintele rus să participe la un summit pentru pace, în condițiile în care are un mandat de arestare emis împotriva sa de Curtea Penală Internațională (CPI). Cu alte cuvinte, va fi pace în regiune când, fie președintele rus este arestat și își retrage armata de pe teritoriile Ucrainei, fie Ucraina capitulează în fața armatei ruse. Însă, oricare dintre cele două variante nu necesită eforturi internaționale pentru discuții de pace, ceea ce face ca afirmațiile președintelui ucrainean că „Am reușit să aducem înapoi lumii ideea că eforturile comune pot pune capăt războiului și pot stabili o pace dreaptă” nu au nici un sens.
