Scarlat I
În aprilie Congresul Statelor Unite au adoptat în sfârșit un ajutor financiar de 95 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel și Taiwan (acestea fiind principale state care urmează să beneficieze de aceste fonduri), după negocieri politice între Partidul Democrat și Partidul Republican (în special ramura de extremă dreapta a republicanilor).
Din cele 95 de miliarde, 61 de miliarde de dolari[1] se îndreaptă direct către Ucraina, aceste fonduri fiind vitale pentru a permite Kiev-ului să continuă să reziste în fața invaziei rusești.
Pe tot parcursul anului 2024, ajutorul financiar internațional primit de Ucraina a oscilat în mod continuu, iar efectele acestea s-au resimțit pe linia frontului, forțele ucrainene nemaiavând resursele militare pentru a putea rezista atacurilor rusești, aproape fiecare săptămână fiind marcată de noi retrageri ucrainene și de apeluri disperate de la Kiev care anunțau că nu dispun de muniția necesară păstrării liniei frontului.
Președintele american Joe Biden a declarat că Statele Unite vor începe imediat tranasportul de muniții de apărare aeriană, artilerie și sisteme de rachete pentru a stabiliza cât mai rapid linia frontului. Toate aceste echipamente militare urmează să fie livrate din stocurile strategice proprii, urmând ca acestea să fie înlocuite pe plan intern, asigurând astfel investiția nu doar în ajutorul acordat Ucrainei, ci chiar a sectorului militar american, ”consolidând propria securitate națională, și susținerea a locurilor de muncă (din acest domeniu) în aproape 40 de state” americane”[2].
Acest pachet de ajutor a fost dezbătut timp de luni de zile, reprezentanții republicani fiind susținătorii unei politici care să se concentreze mai mult pe asigurarea unei securități mai stricte la granița cu Mexicul, în defavoare ajutorului acordat Kiev-ului.
Conflictul dintre cele două partide principale americane s-a accentuat în ultimii ani, fiind accentuat odată cu împărțirea Congresului între Senat controlat de democrați și Camera Reprezentanților controlată de republicani, la sfârșitul anului 2022.
Apropierea alegerilor din noiembrie 2024 nu face decât să adâncească diferențele dintre acestea, fiecare partid încercând să-și impună propria politică internă și internațională.
Datorită acestui aspect ajutorul financiar și militar acordat de Statele Unite, Ucrainei a fluctuat constant în ultimul an, iar efectele s-au resimțit la nivel internațional. Pe langă Statele Unite, Uniunea Europeană rămâne singurul aliat important al iev-ului, dar dimensiunea ajutorului acordat de către UE este considerabil mai redusă, nu doar datorită diferenței economice între cele două centre economice cât și datorită faptului că, în majoritatea cazurilor Uniunea Europeană trebuie să ajungă la un numitor comun, orice stat putând abuza de dreptul de veto. Dacă s-a dovedit atât de dificil ca 2 partide politice din aceeași țără să ajungă la o înțelegere, este ușor de înțeles de ce în UE, unde există 27 de state, fiecare cu propriile interese economice și propriile interese în domeniul securității. În prezent Germania încă nu și-a dat acordul pentru livrarea de rachete Tuarus către Ucraina, iar Grecia și Spania nu sunt de acord cu livrarea de sisteme Patriot, menționând că numărul limitat de sisteme de care dispun le face pe acestea practic de neînlocuit (Grecia a menționat că are nevoie de aceste sisteme pentru a combate tendințele Turciei, un aliat NATO)[3].
Situația devine critică pe frontul de est al Ucrainei, unde armata rusă forțează constant, forțele ucrainene sunt nu doar slab echipate ci și depășite numeric. Orice întârziere a ajutoarele militare și financiare care sunt destinate Kiev-ului va face situația nu doar să degenereze cel puțin temporar, dar este posibil ca orice teritoriu pierdut în cadrul ofensivei rusești din acest an să rămână pierdut permanent.
[1] House approves $61bn aid for Ukraine – what we know so far, and what happens next | Ukraine | The Guardian
[2] Biden signs $95 billion aid package for Ukraine, Israel, Taiwan (voanews.com)
[3] Greece rules out air defence systems to Ukraine, prime minister says | Reuters
