Manoela Popescu
Se cunoaște faptul că, violența împotriva femeilor și fetelor este una dintre cele mai sistematice și răspândite încălcări ale drepturilor omului din întreaga lume, iar țările membre UE nu fac excepție. Din păcate, una din trei femei a suferit violență fizică sau sexuală, cel mai adesea din partea unui partener intim. Se știe că, o creștere semnificativă a violenței fizice și psihologice împotriva femeilor a fost înregistrată în timpul pandemiei de COVID-19. Rapoartele specifice indică faptul că numărul de apeluri la liniile de asistență pentru violență domestică a crescut de cinci ori în unele țări. De asemenea, violența online este în creștere, vizând în special femeile tinere și femeile din viața publică, cum ar fi jurnaliștii și politicienii. În plus, femeile se confruntă și cu violența la locul de muncă, statisticile arătând că, pentru aproximativ o treime dintre femeile din statele membre UE care s-au confruntat vreodată cu hărțuirea sexuală, acest lucru s-a întâmplat la locul de muncă.
De aceea, UE și statele sale membre lucrează pe diferite fronturi pentru a pune capăt violenței bazate pe gen, pentru a proteja victimele acestei crime odioase și pentru a-i pedepsi pe autori. În prezent, nu există o legislație specifică a UE privind violența împotriva femeilor și violența domestică. Cu toate acestea, problema violenței este acoperită de anumite directive și reglementări ale UE, în special în domeniile cooperării judiciare în materie penală, egalității între femei și bărbați și politicii de azil. De exemplu, o directivă a UE care stabilește standarde minime privind drepturile, sprijinul și protecția tuturor victimelor tuturor formelor de infracțiuni garantează că drepturile victimelor violenței bazate pe gen sunt garantate în toate etapele procedurii penale.
Ținând cont de problema acută a violenței împotriva femeilor și fetelor, la 8 martie 2022, Comisia Europeană a propus o nouă directivă privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Această propunere urmărea să garanteze un nivel minim de protecție în întreaga UE împotriva unor astfel de violențe. Se dorea ca noile reguli să încrimineze o serie de acte și comportamente, inclusiv mutilarea genitală feminină și violența cibernetică. Aceasta din urmă se referă la partajarea neconsensuală a imaginilor intime, urmărirea online, urmărirea cibernetică și incitarea la violență sau la ură online. De asemenea, propunerea avea drept scop garantarea victimelor: acces la justiție, dreptul de a solicita despăgubiri, acces gratuit la liniile de asistență telefonică și la centrele de criză pentru viol.
La 9 iunie 2023, Consiliul și-a adoptat poziția cu privire la propunerea de directivă propusă de Comisie, care vizează prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Noua lege ar incrimina următoarele infracțiuni în UE: mutilarea genitală a femeilor, căsătorii forțate, urmărire furtivă online, cyberbullying, partajarea neconsensuală a imaginilor intime, incitare la ură sau violență online. La 6 februarie 2024, Consiliul și Parlamentul European au convenit asupra acestui prim act legislativ al UE privind violența împotriva femeilor (https://www.consilium.europa.eu).
Directiva propusă de Comisia Europeană la 8 martie 2022 a făcut obiectul unei dezbateri intense în cadrul negocierilor dintre Parlament, Consiliu și Comisie. La finalul acestor negocieri interinstituționale, a fost adoptat un acord provizoriu. Cu toate acestea, pentru ca textul să intre în vigoare, acesta a trebuit mai întâi să fie aprobat de deputați europeni și de Consiliul UE, unde sunt reprezentate statele membre. Discuțiile au fost aprinse cu privire la includerea sau nu în directivă a violului. În cele din urmă, votul „nu” a câștigat, în special datorită sprijinului Franței, Germaniei, Poloniei și Ungariei. Cu toate că ONG-urile, care au cerut includerea violului în directivă, nu au fost mulțumite de rezultat, totuși ele au salutat adoptarea directivei. Astfel, președinta Lobby-ului European al Femeilor, Iliana Balabanova, a precizat că „Adoptarea acestei directive marchează un pas crucial în asigurarea siguranței și protecției femeilor și fetelor în toate sferele vieții, inclusiv online” și că „Suntem extrem de mândri de această realizare istorică în lupta noastră continuă pentru egalitatea între femei și bărbați și eradicarea violenței împotriva femeilor și fetelor” (https://www.euractiv.fr).
Grupul PPE a condus eforturile de combatere a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice pe întreg continentul. Vicepreședinta grupului PPE, Frances Fitzgerald, care a negociat această lege în numele Parlamentului European, a subliniat importanța acestei legislații: “Cu această lege, am făcut primul pas pentru a face din Europa primul continent din lume care elimină violența împotriva femeilor” (https://www.eppgroup.eu).
În sfârșit, după lungi negocieri, directiva europeană de combatere a violenței împotriva femeilor a primit miercuri, 24 aprilie 2024, aprobarea Parlamentului European. Textul își propune să îmbunătățească sprijinul pentru victime, precum și prevenirea. Aceasta este o premieră excelentă pentru ultima sesiune plenară a mandatului (2019-2024). Deși textul a fost adoptat pe scară largă (522 de voturi pentru, 27 împotrivă și 72 abțineri), rezultatul s-a lăsat așteptat. Textul ar trebui să permită interzicerea căsătoriilor forțate sau a mutilării genitale feminine și pentru a combate mai bine alte forme de violență, cum ar fi hărțuirea cibernetică sau partajarea de imagini intime neconsensuale (cum ar fi porno răzbunare). Cealaltă parte a directivei se referă la sprijinirea victimelor. Le oferă acestor oameni un acces mai bun la justiție și la asistență medicală. Dacă textul este considerat pe scară largă un pas major înainte, el lasă totuși un gust amar în rândul eurodeputaților, care regretă „că propunerea inițială ambițioasă a fost în mare parte atenuată de Consiliul UE. În special, în ceea ce privește excluderea violului ca infracțiune penală din directivă”. Un element dorit de Parlamentul European, susținut de Comisie, dar fără rezultat, pe motivul că temeiul juridic pe care se întemeiază textul nu permitea legiferarea în materie. Astfel și-au susținut decizia mai multe state membre, inclusiv Franța (https://www.touteleurope.eu).
Cu toate acestea grupul PPE apreciază că adoptarea directivei reprezintă un succes în materie de violență împotriva femeilor. Frances Fitzgerald, vicepreședinta grupului PPE, afirmând “Nicio femeie nu ar trebui să se teamă pentru siguranța ei atunci când merge acasă. Sunt incredibil de mândră de munca noastră pentru a obține prima lege a UE privind violența împotriva femeilor”. Aprobarea acestui act revoluționar în materie de combatere a violenței femeilor și a violenței domestice reprezintă un pas uriaș în ceea ce privește dezideratul de eradicarea acestor tipuri de violență. Vicepreședinta grupului PPE a subliniind importanța acestei legislații a afirmat: “Cu această lege, am făcut primul pas pentru a face din Europa primul continent din lume care să eradice violența împotriva femeilor”. Cert este că, potrivit grupului PPE, deși “această lege nu abordează tot ceea ce și-ar fi dorit Parlamentul European, ea face pași importanți pentru a preveni, proteja și urmări penal aceste infracțiuni”.
Categoric, noua lege marchează primul acord de acest tip între instituțiile UE și include măsuri de prevenire a violului, norme mai stricte privind violența cibernetică și un sprijin îmbunătățit pentru victime. În plus, pentru prima dată, normele care incriminează anumite forme de violență online bazată pe gen și care oferă un acces mai bun la justiție, protecție și prevenire se vor aplica în întreaga UE. Următorul pas, conform grupului PPE este “să ne asigurăm că toate statele membre pun în aplicare aceste noi măsuri, că incriminează abuzurile împotriva femeilor și că îi urmăresc penal pe cei responsabili” (https://www.eppgroup.eu).
Concluzionând, Uniunea Europeană adoptă primele reglementări în lupta împotriva violenței împotriva femeilor cu dezavantajul că violul nu este inclus. După aprobarea noilor prevederi de către Parlament și Consiliu și publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre vor avea la dispoziție trei ani pentru a le pune în aplicare. Instituțiile naționale și europene, precum și toți cetățenii UE trebuie să nu uite că, potrivit cifrelor Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale, una din trei femei din UE a suferit violență fizică sau sexuală de la vârsta de 15 ani.
