Manoela Popescu
Se știe că aproape 400 de milioane de europeni sunt chemați la vot între 6 și 9 iunie pentru a nominaliza 720 de europarlamentari. În timp ce UE se confruntă cu provocările războiului din Ucraina, cu problemele extinderii sale, în timp ce se luptă să fie unită în ceea ce privește reformele bugetare sau climatice, întrebarea nu este care va fi prezența la vot față de 2019. În 2019, a fost o creștere de 50,66% față de creșterea de 42,6% cu patru ani mai devreme, cea mai mare rată de la alegerile europene din 1994. Însă, ceea ce atrage atenția asupra alegerilor din acest an este ascensiunea partidelor naționaliste și suverane, impactul dezinformării rusești și, mai ales, consecințele războiului. Se pare că cel mai mare pericol este cel creat de ingerințele rusești în Europa. Ca atare în urma dezvăluirilor privind acest aspect, grupul PPE a solicitat la sfârșitul lunii martie o dezbatere urgentă în plenul Parlamentului European. Grupul PPE se opune cu fermitate dezinformării și propagandei lui Putin. De aceea, potrivit grupului PPE, pericolul pe care ingerințele rusești îl reprezintă în Europa pentru democrația europeană trebuie expus la toate nivelurile (https://www.eppgroup.eu).
De altfel, într-o rezoluție adoptată joi, 8 februarie, Parlamentul European solicita UE să acționeze pentru a împiedica Kremlinul să intervină în procesul decizional european. Potrivit respectivei rezoluții adoptate, Moscova încearcă să-și reconstruiască rețeaua de aliați în Europa, o mișcare deosebit de periculoasă pentru democrație. Astfel, potrivit grupului PPE, “Rusia se reface. Kremlinul se reface” (https://fr.euronews.com).
Se poate vorbi despre un „Russiagate” în Parlamentul European? Cert este că, ingerința Kremlinului în politica europeană a cunoscut o nouă creștere prin afacerea Russiagate. Un ziar rus de investigații a acuzat un membru al Parlamentului European de origine letonă, vorbitoare de rusă, Tatjana Ždanoka, că este un agent al serviciului secret rus. În plenul Parlamentului European, parlamentarul a negat acuzațiile.
De asemenea, o rețea „structurată și coordonată” de site-uri care difuzează propaganda rusă în Europa și Statele Unite a fost dezvăluită de Franța. Informațiile oferite de Franța a făcut ca ministrul german de externe, Annalena Baerbock, să afirme că „Împreună, nu acceptăm ca actorii externi să submineze încrederea cetățenilor noștri. Analizele efectuate de Franța arată importanța de a merge mai departe împreună și de a dezvolta un plan de gestionare a dezinformării”. Ministrul francez, Stéphane Séjourné, susținând că a fost lansat „un mecanism de alertă, un sistem de răspuns” la „interferențe inacceptabile”. Rețeaua de 193 de site-uri web, denumită „Portal Kombat”, a fost scoasă la lumină după patru luni de muncă de către Viginum, organizația franceză care luptă împotriva interferențelor digitale străine. Astfel, în perioada septembrie-decembrie 2023, Viginum a analizat activitatea acestei rețele de „portal de informații” digitale „cu caracteristici similare, care difuzează conținut pro-rus către un public internațional”. Potrivit unui raport de la Viginum, câteva dintre ele, aparținând ecosistemului „pravda” sau „adevărul” în rusă vizează direct „țările occidentale care susțin Ucraina”. Site-ul destinat Spaniei se numeste așadar pravda-es.com, cel destinat a fi citit in Statele Unite sau Marea Britanie este pravda-en.com. Germania, Austria și Elveția germanofonă au pravda-de.com, Polonia pravda-pl.com iar versiunea franceză se numește pravda-fr.com. Se pare că, între 23 iunie și 19 septembrie, aceste cinci portaluri au publicat peste 150.000 de articole, în principal din postări ale unor personalități ruse sau pro-ruse, conținut de la agenții de presă ruse, sau site-uri ale instituțiilor sau actorilor locali. În plus, peste 180 de alte site-uri, cu carte grafice similare și care distribuie conținut pro-rus, dar pentru publicul rusofon sau ucrainean, sunt conectate digital la portalurile Pravda. Scopul principal al Portal Kombat pare să fie legitimarea războiului Rusiei în Ucraina, deoarece „Foarte orientate ideologic, aceste conținuturi expun narațiuni vădit inexacte sau înșelătoare” despre războiul rus.
Pe 22 ianuarie, pravda-fr.com a publicat o listă cu 13 mercenari francezi care, potrivit acestui site, „se aflau la Harkov”, în nord-estul Ucrainei, în timpul unei lovituri rusești cu câteva zile mai devreme. Informația era, potrivit Moscovei, că armata rusă a „eliminat” în jur de șaizeci de luptători „dintre care majoritatea erau cetățeni francezi” și au rănit alți 20. În timp ce Parisul denunțase o „nouă manipulare grosolană rusă”, AFP (Agenția France-Presse) vorbind cu trei dintre acești presupuși „mercenari”, de fapt trei voluntari din armata ucraineană, toți în viață. Unul dintre ei, întâlnit de AFP la poalele Alpilor francezi, a susținut că a părăsit Ucraina în septembrie 2023.
Luni, pravda-fr.com a publicat: „Destul!: Franța cere măsuri radicale împotriva lui Zelensky”, când aceste remarci au fost de fapt făcute de Florian Philippot, președintele Patrioților, un mic partid francez de extremă dreaptă și absolut nu comite Parisul (https://www.afp.com).
Însă, în ciuda unui sistem considerat „elaborat”, repercusiunile în dezbaterea publică digitală francofonă rămân moderate. Grupurile pro-ruse au fost deja evidențiate de Meta (compania-mamă a Facebook, WhatsApp și Instagram) și de autoritățile franceze pentru campania lor „Doppelgänger”, care din 2022 a constat în uzurparea identității vizuale a mass-media pentru a răspândi știri false. Din septembrie 2023, o altă campanie supranumită „Matriochka” sau „păpuși rusești” constă în apelarea directă a presei pentru a le încuraja să verifice știrile false. Potrivit experților, totuși, este vorba despre organizarea Rusiei ca o „întreprindere de diversiune” pentru a epuiza verificatorii occidentali (https://www.letemps.ch).
Nu doar Tatjana Ždanoka a fost acuzată de spionaj, ci și Vocea Europei, mass-media cehă, care a fost interzisă pentru suspiciunea că se află în mâinile unor spioni ruși. Serviciile de informații cehe și poloneze au descoperit activitățile unei rețele rusești menite să influențeze rezultatul alegerilor europene din iunie. În special, rețeaua a creat site-ul de informații Vocea Europei, înregistrat la Praga și închis de autoritățile cehe, care a transmis informații pro-ruse critice cu privire la ajutorul occidental către Ucraina. Petr Fiala, premierul ceh, a indicat pe 27 martie că site-ul, precum și Viktor Medvedchuk, un oligarh ucrainean pro-rus apropiat de Vladimir Putin, și asociatul său, Artem Marchevsky, au fost trecuți pe lista persoanelor sancționate de către această țară, deoarece locuiesc în Republica Cehă din 2022 (https://www.lemonde.fr).
Vocea Europei a organizat o dezbatere la Parlamentul European de la Strasbourg în timpul unei sesiuni plenare, întâmpinând deputații europeni din Vox (Spania) și Forum voor Democratie (Olanda), un partid de extremă dreaptă. Site-ul companiei a fost pentru puțin timp indisponibil potrivit înregistrărilor site-ului. În timp ce conturile lui X, Facebook și YouTube sunt inactive din 27 martie, contul său Telegram este încă activ. Dar conținutul său arată clar că Vocea Europei a avut acces deplin la parlament și la membrii acestuia. Videoclipurile sale de pe rețelele de socializare prezintă o serie de europarlamentari, în principal din grupul de extremă dreapta Identity and Democracy (ID) sau membri neînregistrați. În plus, conform datelor analizate de Euractiv, adresa IP 109.248.170.82 a fost actualizată pe 10 martie, în timp ce site-ul web este acum găzduit pe ghost.kz, un serviciu de cloud și site web kazah. Site-ul a fost apoi readus online pe 11 aprilie. De ce Kazahstan? Deoarece, rapoartele anterioare au sugerat că Kazahstanul a fost una dintre țările favorizate de Rusia pentru a eluda sancțiunile UE și pentru a avea acces la tehnologii avansate și bunuri cu dublă utilizare în urma invaziei sale în Ucraina. Cum, în perioada de până în septembrie anul trecut, exporturile UE către Rusia au scăzut cu 3,231 miliarde de euro, sau 95,44%. Scăderea exporturilor UE de tehnologii avansate și bunuri cu dublă utilizare către Rusia a fost aproape în întregime compensată de o creștere bruscă a exporturilor acelorași mărfuri către țări din Asia Centrală și de Vest, inclusiv către Kazahstan (333,18%) (https://www.euractiv.fr).
Potrivit presei cehe, purtătorul de cuvânt al politicii externe al partidului de extremă dreapta german Afd și unul dintre principalii candidați la un loc în Parlamentul European, Petr Bystron, a acceptat 25.000 de euro de la această rețea în încercarea de a influența opinia publică europeană înainte alegerile din iunie. Petr Bystron, un german de origine cehă, neagă, dar AfD, cu prudență, se distanțează până când onoarea acestuia va fi restabilită. O precauție decisă de Maximilian Krah, șeful listei AfD pentru alegerile europene din iunie.
Mai mult decât atât, Parlamentul European „examinează acuzațiile” conform cărora unii dintre membrii săi au fost plătiți de o reteaua de propagandă rusă dejucată de autoritățile cehe, Vocea Europei, care înregistrase două dezbateri în Parlamentul European. Premierul belgian Alexander De Croo a declarat că „Rusia a abordat parlamentarii UE” și i-a plătit pentru „promovarea propagandei ruse” în Europa, într-o operațiune descoperită de o anchetă cehă. Serviciile Parlamentului nu au putut confirma numărul de deputați afectați, dar au declarat că lucrează „în coordonare cu partenerii lor instituționali” ca răspuns la acuzațiile explozive. În acest context, șefa grupului Renew Europe, Valérie Hayer, a precizat că „Dacă deputați sau candidați la viitoarele alegeri europene au primit bani sau au fost corupți de guvernul rus sau de împuterniciții acestuia, trebuie să fie expuși”. Declarația vine cu puțin peste două luni înainte ca alegătorii europeni să meargă la urne pentru a alege 720 de membri ai Parlamentului European și pe fondul temerilor tot mai mari că aliații Kremlinului ar putea folosi manipularea informațiile pentru a denatura votul democratic. În acest context, Serghei Lagodinsky, europarlamentar din Germania sublinia că „Parlamentul European trebuie să ia acest lucru foarte în serios. Am asistat la încercări continue și repetate ale serviciilor de informații ruse și ale autorităților ruse de a interveni în alegerile noastre democratice și în procesele noastre democratice de luare a deciziilor, iar acest lucru este inacceptabil”.
Vorbind în timpul unei dezbateri despre ingerința străină în Parlamentul belgian, Alexander De Croo a confirmat că serviciile de informații belgiene au fost informate de către serviciul secret ceh cu privire la acuzațiile referitoare la europarlamentari. Potrivit presei cehe care citează oficiali din serviciile de informații, acuzațiile privesc politicieni din Germania, Franța, Polonia, Belgia, Țările de Jos și Ungaria. Premierul ceh Petr Fiala a declarat că operațiunea descoperită urmărește destabilizarea întregii Europe și a dezvăluit că alte țări europene au deschis anchete în urma eforturilor Republicii Cehe.
Astfel, agenția poloneză de securitate internă a anunțat că efectuează, de asemenea, percheziții în capitala Varșovia și în orașul Tychy, ca parte a unei investigații comune „coordonate” cu alte țări europene. În cadrul acestei acțiuni comune, transfrontaliere, a serviciilor secrete, o persoană a fost arestată în Polonia. Jacek Dobrzynski, purtătorul de cuvânt al ministrului coordonator al serviciilor speciale din Polonia susținând că “Opiniile, interviurile și alte materiale publicate au avut ca scop atacarea poziției Poloniei pe arena internațională, atacarea Ucrainei și atacul țărilor Uniunii Europene. Toate acestea s-au întâmplat și a beneficiat Federația Rusiei. Este vorba de spionaj, dar și de dezinformare” (https://fr.euronews.com). Republica Cehă face acum eforturi pentru a include Vocea Europei pe lista de sancțiuni a UE, împreună cu RT/Russia Today și Sputnik, finanțate de Moscova (https://www.euractiv.fr).
Vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, a confirmat că ancheta poloneză ar putea duce în curând la noi acuzații și l-a acuzat pe Vladimir Putin că folosește „canale dubioase” pentru a-și exercita influența, iar „partidele naționale” să acționeze ca purtători de cuvânt (https://fr.euronews.com). Celelalte grupuri parlamentare și președintele Parlamentului European nu au comentat încă aceste acuzații. Însă, înregistrarea audio a schimburilor confidențiale dintre ofițerii germani, difuzată pe rețelele de socializare din Rusia, a provocat un șoc la Berlin. De aceea, Alexander De Croo, premierul belgian, a afirmat că trebuie să facem o distincție în această afacere întunecată. Potrivit serviciilor de informații belgiene, „Obiectivele Moscovei sunt clare: să ajute la alegerea mai multor candidați pro-ruși la Parlamentul European și să întărească discursul pro-rus în această instituție”. De aceea, premierul a dus problema la summit-ul european de pe 17-18 aprilie (https://www.lesoir.be).
Astfel că, în contextul viitoarelor alegeri europene, Consiliul European subliniază hotărârea Uniunii și a statelor sale membre de a monitoriza îndeaproape și a limita orice riscuri care decurg din dezinformare, inclusiv prin intermediul inteligenței artificiale, precum și prin activități de manipulare a informațiilor și interferențe în procesele electorale desfășurate. afară din străinătate. Consiliul European invită instituțiile UE și autoritățile naționale să coopereze în aceste aspecte (https://www.consilium.europa.eu). Iar statele membre UE, depun eforturi în acest sens, Republica Cehă a deschis o investigație asupra unui site care răspândește narațiuni pro-ruse și de extremă dreapta, deoarece Praga suspectează și existența unor legături financiare între europarlamentari și Moscova. Polonia susține că a demontat o rețea de propagandă a Kremlinului (https://fr.euronews.com). În plus, Uniunea Europeană a luat măsuri concrete împotriva dezinformării, cu „Legea privind serviciile digitale” care stabilește standarde pentru moderarea platformelor.
