Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut la summitului Iniţiativei celor Trei Mări de la Vilnius că proiectele de conectare a întregului flanc estic atât pe drum, cât şi pe cale ferată, legând Marea Neagră de Marea Baltică sunt o necesitate.
“Tocmai am încheiat principala sesiune a întâlnirii Iniţiativei celor Trei Mări. A fost o sesiune destul de lungă, foarte substanţială. Am discutat teme importante. (…) Temele importante la această Iniţiativă a celor Trei Mări au fost gândite pentru a îmbunătăţi infrastructura de legătură pe axa Nord – Sud în partea noastră a Europei, infrastructura de legătură însemnând drum, cale ferată, dar înseamnă şi conectivitate pe gaz, pe electricitate, pe digital şi aşa mai departe”, a afirmat Iohannis, la finalul summitului, potricit Agerpres.
Președintele a calificat drept “foarte bune” discuţiile, precizând că a reiterat importanţa conectării întregului flanc estic.
“Este vorba de conectarea întregului flanc estic atât pe drum, cât şi pe cale ferată. Sunt două proiecte care leagă Marea Neagră de Baltică şi aceste două proiecte pentru noi au o importanţă deosebită”, a transmis şeful statului.
“Credem că şi de aici vom reuşi să avem o implicare crescută a sectorului privat. Sperăm să avem şi parteneriate public-privat care duc toate lucrurile mai departe. În fiecare an, am încercat să atragem noi membri, şi îmi face plăcere să reamintesc că, în septembrie, Summitul Iniţiativei a avut loc la Bucureşti, am găzduit acest format, şi la Bucureşti am reuşit să obţinem acordul tuturor participanţilor pentru ca Republica Moldova şi Ucraina să devină state participante asociate, un statut foarte aproape de statutul de membru, care, cu siguranţă, ne pune în situaţia să avem proiecte comune mult mai bune”, a spus preşedintele Iohannis.
El s-a referit şi la cel mai nou partener strategic al Iniţiativei, Japonia, adăugând că indică faptul că există un interes global crescut pentru acest format de cooperare.
“Când am avut prima dată acest summit la Bucureşti, am reuşit să aducem ca parteneri strategici Statele Unite, Comisia Europeană şi Germania, şi acum, la această ediţie, avem un nou partener strategic, este vorba de Japonia. Lucrurile merg bine şi arată că există un interes global crescut pentru această Iniţiativă, iar, pentru noi, care facem parte din Iniţiativă, se deschid noi şi noi căi de colaborare cu spaţii care poate nu sunt aşa uşor accesibile pentru unii dintre membrii Iniţiativei”, a mai punctat preşedintele Klaus Iohannis.
La summitul celor Trei Mări de la Vilnius, șeful statului a avut întrevederi bilaterale cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu președintele Ungariei, Tamas Sulyok, și cu președintele Letoniei, Edgars Rinkevics.
Preşedintele Iohannis a pledat, în cadrul Summitului, pentru eficientizarea în continuare a Iniţiativei şi obţinerea de rezultate concrete, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea conectivităţii strategice regionale pe axa Nord-Sud. De asemenea, a evidențiat relevanţa în creştere a I3M şi potenţialul său valoros, inclusiv în contextul în care tot mai multe state din regiune şi la nivel global îşi manifestă interesul pentru implicarea în această platformă.
El a abordat, totodată, perspectiva stimulării conectivităţii cu Ucraina şi Republica Moldova, ambele fiind state participante asociate ale Iniţiativei, ca urmare a deciziilor luate la Summitul de la Bucureşti. De asemenea, a subliniat că întărirea rezilienţei regiunii, în ansamblul său, este o necesitate vitală în contextul geopolitic actual. În acest sens, Klaus Iohannis a evidențiat, în special, valoarea adăugată a proiectelor Rail2Sea şi Via Carpathia, a căror implementare va îmbunătăţi mobilitatea militară şi rezilienţa în domeniul infrastructurii din regiune.
El a reiterat faptul că ţara noastră va continua să urmărească consolidarea Iniţiativei şi a instrumentelor de care aceasta dispune, inclusiv Fondul de Investiţii şi Fondul de Inovare, în deplină sinergie cu agenda strategică a Uniunii Europene, precum şi în direcţia consolidării parteneriatului transatlantic.
Iniţiativa celor Trei Mări oferă o platformă generoasă de colaborare între state membre UE şi state non-UE, cu beneficii inclusiv în creşterea calităţii vieţii cetăţenilor acestora şi a stimulării oportunităţilor de cooperare multidirecţională, susține și caleaeuropeană.
Șeful statului a găzduit, în septembrie anul trecut, precedenta ediţie a Summitului I3M, în cadrul căreia a fost adoptată o Declaraţie Comună substanţială, care a constituit un reper important pentru viitorul şi dezvoltarea Iniţiativei, mai ales în ceea ce priveşte interconectările transfrontaliere în domeniul infrastructurii de transport, al energiei şi al digitalizării, dar şi privind consolidarea şi diversificarea instrumentelor financiare ale Iniţiativei.
Creată în 2015, Inițiativa celor Trei Mări reunește acum 13 țări membre ale UE cuprinse între mările Adriatică, Baltică și Neagră, două state participante asociate (Ucraina și Republica Moldova) și are trei parteneri strategici ai I3M (Statele Unite, Comisia Europeană și Germania). Pe lângă aceștia, summitul din 2023 de la București a marcat participarea unei serii de invitați speciali (Japonia, Regatul Unit, Franța, Turcia), precum și reprezentați ai unor importante organizații internaționale (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială). A. S.
