Manoela Popescu
Din 1949, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a fost garantul păcii, democrației și prosperității pentru membrii săi și pentru un miliard de oameni de pe ambele maluri ale Atlanticului. Anul acesta, Ziua NATO a fost sărbătorită la doar două săptămâni de la aderarea Suediei, care tocmai a devenit al treizeci și doilea membru al Alianței Nord Atlantice. Astfel joi, 4 aprilie 2024, miniștrii de externe din țările NATO s-au întâlnit la sediul NATO pentru a marca 75 de ani de la semnarea Tratatului Atlanticului de Nord, documentul fondator al NATO.
Într-un discurs la eveniment, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că NATO este „mai mare, mai puternică și mai unită decât oricând”, salutând astfel faptul că tratatul de înființare al Alianței, păstrat în mod normal la Washington, a fost expus pentru prima dată la sediul NATO de la Bruxelles pe 4 și 5 aprilie la sediul NATO de la. Transportat la bordul unui zbor comercial din Statele Unite sub escortă grea, aceasta este prima dată când Tratatul Atlanticului de Nord traversează Atlanticul (https://fr.euronews.com). Se pare că „Niciodată un document atât de scurt nu a însemnat atât de mult pentru atât de mulți oameni – atât de multă siguranță, atât de multă prosperitate, atâta pace, și totul datorită unei promisiuni solemne: aceea de a fi uniți și de a ne proteja unii pe alții, așa cum am făcut-o de 75 de ani”. Iar președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Bauer, a amintit că în Europa și America de Nord există 3,5 milioane de femei și bărbați în uniformă care protejează împotriva oricărei agresiuni, precizând că „Împreună, protejăm mult mai mult decât siguranța noastră fizică. Apărăm în mod colectiv libertatea și democrația” (https://www.nato.int).
În cadrul evenimentului, miniștrii de externe din douăsprezece țări ale Alianței au luat cuvântul pentru a sărbători a 25-a (Republica Cehă, Ungaria, Polonia), a 20-a (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia, Slovenia) sau a 15-a (Albania, Croația) aderarea la NATO. Ministrul Afacerilor Externe al Regatului Belgiei, țara gazdă, a ținut apoi un discurs și a oferit un tort pentru a sărbători cea de-a 75-a aniversare a NATO. Ceremonia de aniversare s-a deschis cu o depunere de coroane de flori, iar pe timpul procesului acompaniamentul muzical a fost asigurat de Trupa Regală a Forțelor Aeriene Belgiene și de Trupa Marinei Regale a Țărilor de Jos.
La Bruxelles, monumentele oficiale au fost împodobite cu culorile NATO: steagul a fost arborat sub Arcadele Parc du Cinquantenaire, mai multe clădiri din oraș au fost iluminate în albastru Atlantic, în special Primăria și Palatul Egmont și Manneken Pis, unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale capitalei și-a îmbrăcat costumul NATO. De asemenea, și alte țări ale Alianței au marcat aniversarea a 75 de ani cu diverse evenimente: intervenții publice, concerte, iluminarea clădirilor în albastru NATO.
Însă, contextul în care NATO celebrează 75 de ani de la înființare este unic sub aspectul amenințării a unei țări imprevizibile, Rusia. Ca atare, NATO se pregătește pentru asta, dar și pentru perspectiva unei alte situații periculoase cu care s-a confruntat deja recent: prezența lui Donald Trump la Casa Albă. Acesta este, se pare, principalul favorit al cursei prezidențiale republicane, care a spus că Statele Unite nu vor proteja țările care nu își îndeplinesc obiectivele de cheltuieli militare ale NATO. Astfel, la un miting din februarie Donald Trump a spus: „Nu, nu te voi proteja. De fapt, aș încuraja [Rusia] să facă tot ce vrea. Trebuie să plătești. Trebuie să vă plătiți facturile”. Cu alte cuvinte, dacă o țară NATO nu își onorează cheltuielile militare NATO nu va fi protejată de Alianță. Astfel de comentarii au fost constant auzite din partea fostului președinte, chiar în timpul mandatului său, însă la reuniunile NATO a susținut apărarea comună. Există însă un real pericol ca lucrurile să se schimbe odată cu prezența sa din noiembrie la Casa Albă.
Brett Bruen, fost director al angajamentului global în administrația fostului președinte democrat, Barack Obama, a spus că ar putea exista factori care să-l determine pe Trump să rămână în cadrul Alianței, deoarece acesta este un negociator și un om de afaceri, înainte de toate. În același timp, există atât republicani, cât și democrați, care se întreabă dacă aliații primesc mai mult decât plătesc. În prezent la Washington se dezbate acerb sprijinul militar pentru Ucraina, care aspiră să devină membră a NATO.
În opoziție, Kerry Buck, fosta ambasadoare a Canadei la NATO, crede că invazia rusă a împins alianța să se consolideze. Indiferent dacă este reală sau nu amenințare lui Vladimir Putin față de NATO. În luna martie a acestui an, în cadrul unei întâlniri cu piloții forțelor aeriene, Vladimir Putin a declarat că țara sa nu are voința de a ataca NATO, numind această ca fiind „pur și simplu absurdă”. Cu toate acestea, potrivit fostei ambasadoare a Canadei la NATO, țările europene „au început să-și ia mult mai în serios apărarea”. Ca atare, Kerry Buck susține că „Dacă Statele Unite încep să-și reducă prezența, nu văd că NATO se prăbușește imediat”. În același spirit, ministrul canadian de externe, Mélanie Joly, întrebată de jurnaliștii de la Bruxelles dacă se teme că o viitoare administrație Trump ar însemna încetarea ajutorului SUA pentru Ucraina, aceasta a precizat că este încrezătoare că „Statele Unite vor găsi o modalitate de a continua să sprijine Ucraina”.
Referitor la cheltuielile militare NATO, se așteaptă ca 18 aliați să atingă sau să depășească ținta convenită de a cheltui cel puțin 2% din PIB-ul lor pentru apărare în acest an, inclusiv 20% din această finanțare pentru echipamente noi majore. În februarie 2024, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, declarând că anul acesta „țările aliate europene vor investi un total de 380 de miliarde de dolari în apărare (pentru prima dată), echivalentul a 2% din PIB-ul lor combinat” (https://fr.euronews.com). Această veste pozitivă adusă la eveniment de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO a fost bine primită. Dar tot datele au arătat o imagine publică proastă pentru Canada care rămâne în urmă, cheltuind doar 1,33% din PIB-ul său pentru apărare. Deși Canada nu este singură, pentru a reduce acest decalaj, ar trebui să cheltuiască cu aproximativ 18 miliarde de dolari mai mult pe an. În acest sens, ministrul apărării, Bill Blair, a declarat în cadrul unei conferințe naționale de apărare și securitate din luna martie a acestui an că țara „trebuie și va cheltui mai mult”. Problema este că nu se știe cum va face acest lucru deoarece departamentului său i sa cerut să facă economii de un miliard de dolari în fiecare dintre următorii trei ani. În mod evident, membri NATO ar fi dorit un plan care să arate cum va ajunge Canada să cheltui cel puțin 2% din PIB-ul lor pentru apărare. De exemplu, Canada are mult de lucru pentru a pune în aplicare infrastructura esențială (drumuri, aeroporturi, combustibil și internet) în nordul îndepărtat. Acest tip de cheltuieli nu ar fi considerat „cheltuieli de apărare și securitate” în scopurile NATO. Însă, de ce nu? S-ar putea crede că astfel de cheltuieli ar putea fi justificate într-un sens mai larg ca fiind cheltuieli de apărare și securitate. Mai ales că alte state membre NATO au succes în a include astfel de elemente în categoria cheltuielilor militare. Spre exemplu, este cazul Belgiei care a desemnat căile ferate drept „infrastructură critică” pentru securitatea națională și apărarea țării. În ceea ce privește creșterea cheltuielilor militare, pentru a obține acceptarea canadienilor, Canada ar putea fi lider în prioritățile emergente ale NATO.
În discursul an aniversar, secretarul general al NATO a precizat că „NATO este cea mai puternică, mai durabilă și mai de succes alianță din istorie”. NATO a fost fondată prin semnarea Tratatului Atlanticului de Nord la Washington, la 4 aprilie 1949, de către miniștrii de externe ai douăsprezece țări: 10 țări europene Belgia, Danemarca, Franța, Marea Britanie, Italia, Islanda, Luxemburg, Norvegia, Țările de Jos – Bas și Portugalia, precum și Statele Unite și Canada, pentru a crea organizația politico-militară responsabilă de apărarea colectivă a membrilor săi. În prezent, NATO cuprinde 32 de țări, dintre care cele mai recente sunt Finlanda, în aprilie 2023, și Suedia în martie 2024. Ținând cont de contextul actual există potențial de extindere a NAO. Se știe că grupul PPE din Parlamentul European a pledat, într-o declarație adoptată marți, 9 mai 2023, pentru ca următoarele summit-uri NATO, în 2023 la Vilnius și 2024 la Washington, să „deschidă calea unei invitații Ucrainei de a adera la Alianță și ca procesul de aderare începe după încheierea războiului și se finalizează cât mai curând posibil (https://www.eppgroup.eu).
La evenimentul de celebrare a celor 75 de ani de existență, mai mulți miniștri de externe au vorbit și pentru a marca aniversarea aderării țărilor lor la Alianța Atlantică. Astfel, Republica Cehă, Ungaria și Polonia, primele trei țări ale fostului Pact de la Varșovia care au aderat la NATO, sărbătoresc anul acesta 25 de ani de prezență, în calitate de membru, în cadrul NATO.
Deși a fost criticată dur pentru reținerea în a valida cererea Suediei de a deveni membră a NATO, Ungaria și-a manifestat cu mândrie, prin discursul ministrului de externe, Péter Szijjártó, „contribuția la securitatea comunității noastre”. Din perspectiva ministrul polonez al afacerilor externe, Radoslaw Sikorski, aderarea la NATO a fost o fereastră de oportunitate creată de prăbușirea imperiului rus. De asemenea, miniștri din Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia au vorbit și pentru a marca cea de-a 20-a aniversare de la aderarea lor. La fel ca și Albania și Croația, care își sărbătoresc cea de-a 15-a aniversare în cadrul Alianței.
Ceremonia s-a încheiat cu un discurs al ministrului belgian de externe, Hadja Lahbib, care a amintit de legăturile care unesc Alianța cu Plat Pays, al cărui membru fondator este. Hadja Lahbib a citat în special un pasaj din discursul ținut de Paul-Henri Spaak, ministrul belgian al afacerilor externe în 1949, în timpul semnării Tratatului de la Washington: „Nimeni nu ne poate contesta dreptul de a ne aduna și organiza într-un colț de lume toate forțele celor care, renunțând definitiv și total la orice idee de război agresiv, nu se vor găsi într-o zi fără apărare în fața unui atac care ar putea fi îndreptat împotriva lor”. Șefa diplomației belgiene afirmând cu credință: „Belgia participă la acest proiect cu mândrie, recunoștință și respect” (https://www.lesoir.be).
În mod clar, 75 de ani mai târziu aceste cuvinte sunt încă prezente, și, în contextul actual, trebuie să fim fermi „în obiectivul nostru de apărare a păcii, securității și libertății”. Situația actuală ne arată clar că NATO este mai necesară decât oricând.
