Manoela Popescu
În ceea ce privește securitatea Europei, grupul PPE are un mesaj clar: „Europa trebuie să își ia securitatea în propriile mâini”. Ca atare, joi, 21 martie, șefii de stat și de guvern din UE s-au reunit la un summit de două zile pentru a discuta despre continuarea sprijinului acordat Ucrainei în fața războiului de agresiune al Rusiei, despre securitate și apărare, despre evoluția situației din Orientul Mijlociu, despre extindere, relații externe, migrație, agricultură și despre semestrul european. În acest context, președintele grupului PPE, Manfred Weber, a subliniat „Apărarea europeană este în ADN-ul nostru”. Ca atare, grupul PPE cere un comisar pentru apărare în următoarea Comisie Europeană și o piață unică europeană pentru apărare. Credința președintelui grupului PPE este că „Dacă lucrăm împreună, niciun agresor nu are nicio șansă împotriva capacităților noastre de producție și inovare” (https://www.eppgroup.eu).
În timpul respectivului summit de două zile, liderii UE au adoptat concluzii privind Ucraina, securitate și apărare, Orientul Mijlociu, extindere, relații externe, migrație, pregătire și răspuns la criză, agricultură și semestrul european și s-au întâlnit la prânz cu secretarul general al ONU, António Guterres, discutând despre situația geopolitică și provocările globale majore. În același timp au sărbătorit 30 de ani de la acordul privind Spațiul Economic European (SEE) cu prim-miniștrii Islandei, Liechtensteinului și Norvegiei și au făcut bilanțul pregătirii noului program strategic.
La doi ani de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și la zece ani de la anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului de către Rusia, ambele constituind încălcări de către Rusia a obligațiilor ce îi revin în temeiul Cartei Națiunilor Unite și ale dreptului internațional, Consiliul European sprijină din ce în ce mai hotărât independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional. Potrivit liderilor UE, Rusia nu trebuie să câștige. Ca atare și având în vedere urgența situației, Uniunea Europeană este hotărâtă să continue să ofere Ucrainei și populației sale tot sprijinul politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic necesar, cât mai mult timp posibil și cât de intens va fi necesar. În acest demers, Consiliul European invită aliații și partenerii din întreaga lume să se alăture acestui efort, deoarece Ucraina are nevoie urgentă de sisteme de apărare aeriană, muniții și rachete. În acest moment critic, Uniunea Europeană și statele membre vor accelera și intensifica furnizarea întregii asistențe militare necesare. În acest context, Consiliul European a salutat toate inițiativele recente în acest sens, inclusiv cea lansată de Republica Cehă pentru achiziționarea urgentă de muniție pentru Ucraina.
În ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei, Consiliul European salută adoptarea deciziei Consiliului privind un fond de asistență pentru Ucraina, care asigură sprijinul militar continuu acestei țări în cadrul Facilității europene pentru pace. De asemenea, salută consolidarea capacităților Misiunii de asistență militară a UE (EUMAM) (https://www.consilium.europa.eu).
La respectivul summit, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat „Sunt încântată că liderii au aprobat propunerea noastră de a folosi veniturile extraordinare din activele fixe rusești”, „Acest lucru va ajuta la finanțarea achiziției de echipamente militare pentru Ucraina. Însă, un grup mic de țări membre, în special Ungaria, refuză să furnizeze arme Ucrainei. Aproximativ 90% din bani ar intra într-un fond special pe care multe țări din UE îl folosesc deja pentru a fi rambursate pentru armele și munițiile pe care le trimit. Restul de 10% ar merge la bugetul UE pentru a sprijini industria de apărare a Ucrainei. Membrii care se opun trimiterii de arme ar putea apoi susține că nu înarmează țara (https://fr.euronews.com).
Tot în sprijinul Ucrainei, Consiliul European a salutat adoptarea celui de-al treisprezecelea set de sancțiuni pentru Rusia. În același timp a solicitat măsuri suplimentare pentru a slăbi capacitatea Rusiei de a-și continua războiul de agresiune, inclusiv sancțiuni mai dure. Conform Consiliului, accesul Rusiei la activele sensibile și la tehnologiile relevante pentru câmpul de luptă trebuie limitat în cea mai mare măsură posibilă, inclusiv prin vizarea entităților din țări terțe care permit această eludare. În acest sens, Consiliul European invită Înaltul Reprezentant și Comisia să pregătească noi sancțiuni împotriva Belarusului, Coreei de Nord și Iranului. Consiliul European solicită terților să înceteze imediat să ofere sprijin material războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, fiind extrem de îngrijorat de rapoartele conform cărora Iranul ar putea transfera în Rusia rachete balistice și tehnologii aferente pentru a fi utilizate împotriva Ucrainei. Mai ales că Iranul a furnizat deja regimului rus avioane fără pilot (UAV), care sunt folosite în atacurile în curs împotriva populației civile din Ucraina.
Consiliul European condamnă cu fermitate încălcările continue ale drepturilor omului de către Rusia în teritoriile ucrainene ocupate, inclusiv deportarea copiilor. Respinge cu fermitate și nu va recunoaște niciodată așa-zisele „alegeri” organizate ilegal de Rusia în teritoriile ucrainene ocupate temporar Crimeea, Sevastopol, Donețk, Lugansk, Zaporizhia și Herson și nici rezultatele acestora (https://www.consilium.europa.eu).
Potrivit Consiliului European, Rusia și liderii săi trebuie să fie considerați pe deplin răspunzători pentru războiul de agresiune împotriva Ucrainei și a altor dintre cele mai grave crime conform dreptului internațional, precum și pentru pagubele enorme cauzate de războiul lor. În acest sens, Consiliul European sprijină eforturile actuale, inclusiv în cadrul coaliției relevante, de a înființa un tribunal pentru urmărirea penală a crimei de agresiune împotriva Ucrainei.
Referitor la refacerea țării, Uniunea Europeană își menține angajamentul de a sprijini repararea, recuperarea și reconstrucția Ucrainei, în coordonare cu partenerii săi internaționali. Iar în acest sens, Consiliul European a salutat recenta consolidare a Misiunii de consiliere a Uniunii Europene (EUAM) în Ucraina, care va spori sprijinul acordat agențiilor ucrainene de aplicare a legii din teritoriile eliberate și adiacente Ucrainei, precum și reformele efectuate în cadrul procesului de aderare la UE (https://www.consilium.europa.eu).
În ceea ce privește securitatea și apărarea, Uniunea Europeană este hotărâtă să-și sporească pregătirea și capacitățile generale de apărare pentru a le adapta nevoilor și ambițiilor sale în contextul creșterii amenințărilor și provocărilor la adresa securității. Bazându-se pe Declarația de la Versailles și Busola Strategică, Consiliul este hotărât să-și reducă dependențele strategice și să-și consolideze capacitățile. Baza industrială și tehnologică europeană de apărare ar trebui consolidată în consecință în întreaga Uniune. Îmbunătățirea pregătirii apărării și consolidarea suveranității Uniunii vor necesita eforturi suplimentare, cu respectarea competențelor statelor membre. Astfel că, cei 27 de lideri ai UE caută modalități de a-și consolida și propriile industrii de apărare. Până acum, proiectul european se baza în principal pe aspectul economic și cooperare, lăsând securitatea și apărarea în mâinile Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Confruntat cu amenințările cu care se confruntă Europa în materie de securitate, președintele Consiliului a subliniat necesitatea adoptării de „măsuri concrete” pentru a fi bine pregătiți în materie de apărare și pentru a „pune economia UE pe o bază sănătoasă de război”. Însă există diferite opțiuni de finanțare care trebuie încă discutate de către cei 27. Liderii cer Băncii Europene de Investiții (BEI) să-și extindă politica de creditare pentru industria de apărare. În prezent, mandatul său îl autorizează să investească în fabricarea de bunuri cu dublă utilizare, concepute pentru a servi atât pentru scopuri civile, cât și pentru cele militare, dar exclude investițiile în arme (https://www.vie-publique.fr).
În ceea ce privește Orientul Mijlociu, Consiliul European a examinat evoluțiile recente ale situației din această parte a lumii, fiind consternat de pierderea fără precedent de vieți civili și de situația umanitară critică. De aceea, Consiliul European solicită un armistițiu umanitar imediat care să conducă la o încetare a focului de durată, la eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor și la furnizarea de ajutor umanitar. Consiliul European recunoaște dreptul Israelului de a se apăra în conformitate cu dreptul internațional și dreptul internațional umanitar și solicită eliberarea imediată a tuturor ostaticilor fără nicio condiție prealabilă (https://www.consilium.europa.eu).
Reamintind Declarația de la Grenada, Consiliul European a făcut un bilanț al pregătirilor pentru extindere și reforme interne, reamintit că lucrările asupra acestor două aspecte trebuie să progreseze în paralel, pentru a se asigura că atât viitoarele state membre, cât și UE sunt pregătite de aderare la momentul respectiv. Consiliul European a decis că va discuta reformele interne în cadrul unei reuniuni viitoare, în vederea adoptării de concluzii privind o foaie de parcurs pentru activitățile viitoare până în vara anului 2024. Pe baza recomandării Comisiei din 12 martie 2024, Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina.
Referitor la migrație, Consiliul European a făcut un bilanț al situației migrației în urma comunicării Comisiei și a reafirmat angajamentul UE de a continua să urmeze o abordare cuprinzătoare a migrației, așa cum sa convenit în concluziile sale din decembrie 2023. Observând că peste 90 % dintre migranții ilegali intrarea în UE cu ajutorul contrabandiștilor, Consiliul European sprijină hotărârea Comisiei de a consolida toate instrumentele de care dispune UE pentru a combate în mod eficient traficul de persoane și contrabanda de migranţi, lansând, în același timp, o alianță globală pentru a răspunde acestei provocări globale (https://www.consilium.europa.eu).
În concluziile sale, Consiliul European subliniază importanța unui sector agricol rezistent și durabil pentru securitatea alimentară și autonomia strategică a Uniunii, utilitatea comunităților rurale dinamice și rolul esențial jucat de politica agricolă comună în acest sens. Este clar că fermierii au nevoie de un cadru stabil și previzibil, în special pentru a-i ajuta să facă față provocărilor de mediu și climatice. De aceea, Consiliul European a revenit la provocările cu care se confruntă sectorul agricol și la preocupările exprimate de fermieri. Făcând un bilanț al lucrărilor în derulare la nivel european, Consiliul European invită Comisia și Consiliul să avanseze fără întârziere lucrările, în special în ceea ce privește: luarea în considerare a tuturor măsurilor și soluțiilor inovatoare posibile pe termen scurt și mediu, inclusiv cele care vizează reducerea sarcina administrativă și simplificarea pentru fermieri; consolidarea poziției fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente, în special pentru a asigura un venit echitabil; ușurarea presiunii financiare asupra fermierilor prin conceperea de sprijin suplimentar, cum ar fi, de exemplu, extinderea cadrului temporar pentru ajutorul de stat; asigurarea unei concurențe loiale, bazată pe reguli la nivel global și pe piața internă; abordarea problemelor legate de măsurile comerciale autonome în favoarea Ucrainei într-o manieră echitabilă și echilibrată, pregătind în același timp o soluție în cadrul Acordului de Asociere UE-Ucraina/Zona de liber schimb profundă și completă (https://www.consilium.europa.eu).
Consiliul European a aprobat prioritățile politice identificate în evaluarea anuală a creșterii durabile și a invitat statele membre să țină seama de acestea. De asemenea, a aprobat proiectul de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro.
După reuniunea Consiliului European din 21 martie 2024, președintele Consiliului, Charles Michel, a precizat că deciziile luate sunt conforme dorinței de a consolida dimensiunea europeană, pilonul european. Summit-ul zonei euro a avut loc la sfârșitul întâlnirii. Euro este moneda a 20 (Germania, Austria, Belgia, Cipru, Croația, Spania, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia) de state membre ale UE și este folosită de aproximativ 350 de milioane de oameni în fiecare zi. Cea mai recentă țară care a aderat la zona euro este Croația, care a introdus moneda unică la 1 ianuarie 2023. Liderii UE au discutat despre situația economică și financiară și despre faptul că, având în vedere activitatea economică lentă pe termen scurt și scăderea inflației, condițiile sunt propice pentru o redresare treptată. În acest sens, liderii au subliniat hotărârea lor de a consolida rezistența și competitivitatea economiei UE. N același timp a invitat Eurogrupul să monitorizeze îndeaproape evoluțiile situației economice și bugetare, în special în vederea reformării cadrului de guvernanță economică.
Înainte de acest summit al UE de la Bruxelles, președintele Consiliului UE, Charles Michel, a declarat că europenii „se confruntă cu un moment crucial” și este timpul „să luăm pași radicali și concreți pentru a ne pregăti pentru apărare pe picior de război și a pune economia UE pe drumul cel bun” (https://fr.euronews.com). Liderii europeni s-au gândit chiar să folosească din activele înghețate ale Rusiei în Uniunea Europeană pentru a înarma Ucraina. Sunt studiate și alte forme „inovatoare” de finanțare, dar rămân diferențe de opinie, în special în ceea ce privește lansarea unui împrumut european major.
