Manoela Popescu
După invadarea Ucrainei de către Rusia, Suedia a rupt o tradiție îndelungată de neutralitate și nealiniere militară, cerând să se alăture tratatului care leagă Statele Unite, Canada și multe țări europene. Finlanda, țară care se învecinează cu Rusia, a depus și ea o cerere de aderare după începerea războiului din Ucraina, care s-a concretizat în februarie 2023. Aceste două state sunt așadar ultimele care au aderat la Alianța Atlantică, care a suferit o serie de extinderi. Inițial, în 1949, tratatul avea douăsprezece țări fondatoare (zece țări vest-europene, precum și Statele Unite și Canada) și s-a extins treptat spre Europa de Est, după dislocarea blocului comunist, pentru a ajunge în prezent la treizeci și doi de membri (https://www.lemonde.fr).
Deci, în prezent, NATO are 32 de țări membre și oferă acestor state suverane („Aliații”) un cadru pentru dezbaterea problemelor politice și de securitate, în care deciziile sunt luate colectiv și prin consens. Fondată la 4 aprilie 1949, NATO a avut peste zece extinderi (în 1952, 1955, 1982, 1999, 2004, 2009, 2017, 2020, 2023 și 2024). Articolul 10 din Tratatul Atlanticului de Nord stabilește procedura de aderare la Alianță. Acesta prevede că orice „stat european susceptibil de a promova dezvoltarea principiilor acestui tratat și de a contribui la securitatea regiunii Nord-Atlantice” poate adera la tratat. Orice decizie de a invita o țară să se alăture Alianței este luată de Consiliul Atlanticului de Nord, principalul organism politic decizional al NATO, cu consensul tuturor Aliaților.
Suedia, după ce a menținut un parteneriat strâns cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) timp de aproape treizeci de ani, a devenit membră a Alianței la 7 martie 2024. La început, parteneriatul Suediei cu NATO s-a bazat pe politica țării de nealiniere militară, dar situația s-a schimbat după ce Rusia a invadat Ucrainei în februarie 2022. Astfel, în contextul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, care a început în februarie 2022, Suedia (împreună cu Finlanda) și-a depus scrisoarea oficială de cerere de aderare la NATO pe 18 mai 2022. La 4 iulie 2022, în urma summit-ului liderilor NATO de la Madrid, Suedia și Finlanda au încheiat discuțiile de aderare la sediul NATO de la Bruxelles, iar cei treizeci de Aliați au semnat a doua zi protocoalele de aderare ale celor două țări. Protocolul de aderare al Suediei a fost apoi ratificat de toate țările NATO urmând procedurile naționale în vigoare. După semnarea acestor protocoale, acestor două țări li s-a acordat statutul de „țară invitată”, ceea ce a permis reprezentanților lor să participe la reuniunile Alianței în calitate de observatori. În lunile care au urmat, protocolul de aderare al Suediei a fost ratificat în capitalele celor treizeci și una de țări membre ale Alianței. Ulterior, Suedia a aderat la Tratatul de la Washington (Tratatul Atlanticului de Nord) și a devenit membru cu drepturi depline al Alianței la 7 martie 2024. Ca atare, după doi ani de negocieri, Suedia a devenit al 32-lea membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Premierul suedez Ulf Kristersson a călătorit la Washington, joi, 7 martie 2024, unde șeful diplomației americane, Antony Blinken, a primit oficial documentele de ratificare (https://information.tv5monde.com).
Președintele grupului PPE, Manfred Weber, a declarat că “Aderarea Finlandei la NATO a fost un pas istoric pentru securitatea Europei”. De asemenea, a subliniat că, sub conducerea prim-ministrului finlandez, Petteri Orpo, care se va adresa miercuri, 13 martie, plenului Parlamentului European în cadrul seriei de dezbateri cu liderii europeni “Aceasta este Europa”, Finlanda va juca un rol crucial în condițiile în care Europa trebuie să investească masiv în propria apărare. Referitor la aderarea Suediei, Manfred Weber a precizat că „Această aderare pune capăt două secole de neutralitate și apoi nealiniere militară a țării scandinave” (https://www.eppgroup.eu).
NATO și Suedia împărtășesc de mult aceleași valori. Suedia, unul dintre cei mai apropiați parteneri ai NATO, a desfășurat o cooperare intensă cu Alianța de câteva decenii, fără a aspira să devină membră. Parteneriatul Suediei cu NATO s-a bazat pe politica de nealiniere militară a țării și pe un consens politic național puternic, pe care NATO l-a respectat pe deplin. Astfel, cooperarea dintre Suedia și NATO a început în 1994, când Suedia s-a alăturat Programului Parteneriat pentru Pace (PPP). În 1997, țara a devenit membră a Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic (un forum de dialog multilateral care reunește toți Aliații și țările partenere din zona euro-atlantică). Înainte de aderare, Suedia a fost timp de mulți ani unul dintre cei mai activi parteneri ai NATO și a adus o contribuție valoroasă la misiunea de sprijin hotărâtă condusă de NATO în Afganistan și Forța Kosovo (KFOR) în Kosovo și Misiunea NATO în Irak (NMI). În același timp, în calitate de partener „Noi oportunități” (o țară parteneră care aduce contribuții deosebit de semnificative la operațiunile NATO și la realizarea altor obiective ale Alianței), Suediei i s-au oferit mai multe oportunități de dialog și cooperare cu Aliații. Prima contribuție a Suediei la o operațiune condusă de NATO a fost în 1995, când a desfășurat un batalion în Bosnia și Herțegovina ca parte a forței de menținere a păcii conduse de NATO. De asemenea, din 1999, Suedia a sprijinit forța de menținere a păcii din Kosovo (KFOR) condusă de NATO. Trupele suedeze au servit alături de forțele aliate ca parte a Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate (ISAF) în Afganistan din 2003 până la finalizarea misiunii ISAF în 2014. Suedia a contribuit, de asemenea, la Misiunea de Urmărire a Sprijinului Resolut (RSM), până la finalizarea acesteia în septembrie 2021. În plus, a contribuit cu peste 13 milioane USD la fondul fiduciar pentru Armata Națională Afgană. În aprilie 2011, Suedia a participat la Operațiunea Unified Protector (OUP), operațiunea militară a NATO din Libia în conformitate cu Rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU din 1970 și 1973 (https://www.nato.int).
Suedia s-a alăturat Forței de Răspuns NATO (NRF) consolidată, într-un rol complementar și supus deciziilor naționale. În plus, a semnat un Memorandum de Înțelegere privind Sprijinul Națiunii Gazdă, în temeiul căruia, prin decizie națională, poate oferi sprijin logistic forțelor aliate staționate sau în tranzit pe teritoriul său în scopul unui exercițiu sau în perioade de criză.
Rolul Suediei în pregătirea forțelor țărilor partenere NATO este foarte apreciat de Aliați. Centrul Internațional al Forțelor Armate Suedeze (SWEDINT) organizează exerciții și formare care vizează în special asistența umanitară, serviciile de ajutor, operațiunile de sprijinire a păcii, pregătirea sectorului civil și controlul democratic al forțelor armate. SWEDINT găzduiește și Centrul Nordic pentru Probleme de Gen în Operațiunile Militare (NCGM). Suedia menține legături strânse cu alte țări nordice și participă la Nordic Defense Cooperation (NORDEFCO), o inițiativă regională de apărare care promovează colaborarea dintre forțele armate nordice (https://www.nato.int).
De asemenea, Suedia cooperează cu Comitetul de reziliență al NATO și cu Aliații în ceea ce privește evaluările regionale, protecția infrastructurii critice și furnizarea de sprijin în urma unui dezastru sau accident major în zona euro-atlantică.
Suedia a participat la numeroase exerciții NATO de gestionare a crizelor, iar activele civile suedeze se află pe lista de active disponibile în scopul Centrului Euro-Atlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre (EADRCC), inclusiv echipe de căutare și salvare, experți medicali și protecție și unități de decontaminare. Suedia desfășoară în mod regulat exerciții multifuncționale majore care implică membri ai poliției civile și ai poliției militare (exercițiile „Viking”), la care participă multe alte țări, precum și organizații internaționale, organizații neguvernamentale și diverse agenții.
În cadrul Programului Știință pentru Pace și Securitate (Programul SPS), oamenii de știință suedezi contribuie activ la o serie de activități în următoarele domenii: combaterea terorismului, apărarea împotriva agenților chimici, biologici, radiologic și nuclear (CBRN) și securitatea mediului.
De asemenea, Suedia sprijină activ punerea în aplicare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea, iar din 2012 găzduiește Centrul Nordic pentru Probleme de Gen în Operațiunile Militare în Centrul Internațional al Forțelor Armate Suedeze, pentru a se asigura că dimensiunea de gen este întotdeauna luată. luate în considerare în operațiunile militare (https://www.nato.int).
Cu ocazia aderării Suediei la NATO, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat: „Această zi trebuie să fie marcată cu o piatră albă. Suedia își va ocupa acum locul cuvenit la masa NATO, participând pe picior de egalitate cu ceilalți membri la elaborarea politicilor și luarea deciziilor. După mai bine de 200 de ani de nealiniere, Suedia beneficiază acum de protecția oferită de articolul 5, garanția supremă a libertății și securității Aliaților. Suedia, la rândul ei, aduce forțe armate eficiente și o industrie de apărare de ultimă oră. Aderarea Suediei aduce beneficii securității sale, întărește NATO și face întreaga Alianță mai sigură. De asemenea, arată că ușa către NATO rămâne deschisă și că fiecare țară are dreptul să-și aleagă propria cale”. În cadrul ceremoniei de la Washington președintele american, Joe Biden, i-a urat prim-ministrului suedez Ulf Kristersson „bun venit în NATO, cea mai puternică alianță militară pe care a văzut-o vreodată lumea” și a subliniat faptul că aderarea este un semn că intervenția președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina a unit alianța mai degrabă decât a divizat-o. Prim-ministrul suedez s-a bucurat, precizând că acest pas marchează „o victorie pentru libertate”. Deși Suedia reprezintă un partener important pentru NATO, ratificarea acestei aderări a fost obținută printr-o luptă dură după lungi negocieri cu anumiți membri ai Alianței. Pentru Antony Blinken, „nu există un exemplu mai bun decât cel de astăzi pentru a (demonstra) dezastrul strategic care a devenit pentru Rusia invadarea Ucrainei”. Pentru președintele ucrainean, Volodimir Zelensky, Suedia este acum „mai bine protejată împotriva răului rusesc” odată cu aderarea oficială la NATO. (https://information.tv5monde.com).
Steagul Suediei va fi arborat alături de cel al celorlalți 31 de Aliați în cadrul unei ceremonii (de ridicare a culorilor care marchează aderarea Regatului Suediei la NATO), care va avea loc luni, 11 martie 2024, la sediul NATO din Bruxelles și, simultan, la locurile de comandă ale NATO din Europa și America de Nord. Ceremonia va începe cu un comunicat de presă comun susținut de secretarul general al NATO și prim-ministrul suedez, iar la ora 12 va acea loc Ceremonia de ridicare a drapelului care marchează aderarea Suediei la NATO (https://www.nato.int).
Suedia și Finlanda au abandonat neutralitatea militară de lungă durată, care a fost o trăsătură a politicii externe a statelor nordice în timpul Războiului Rece, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia la începutul anului 2022. În acest context, Joe Biden și omologii săi din NATO au promis că într-o zi Ucraina se va alătura Alianței.
Finlanda și-a obținut aderarea la Alianță în aprilie 2023, în timp ce aderarea Suediei a fost amânată din cauza obiecțiilor din partea membrilor NATO, Turcia și Ungaria. Turcia a fost îngrijorată de faptul că Suedia adăpostește grupuri kurde pe care le consideră teroriști și nu a luat măsuri suficiente împotriva lor. Președintele populist maghiar Viktor Orban a fost pro-rus și nu a împărtășit hotărârea alianței de a sprijini Ucraina. După luni de întârziere, Turcia a ratificat admiterea Suediei la începutul acestui an, iar Ungaria a făcut-o săptămâna trecută, deoarece la sfârșitul lunii februarie, Parlamentul Ungariei a ratificat în cele din urmă aderarea Suediei la NATO (https://fr.euronews.com). Pe lângă candidatura sa la NATO, Suedia a semnat în decembrie un acord prin care autorizează Statele Unite să aibă acces la 17 baze militare de pe teritoriul său. De aceea, cu o săptămână înainte de aderare, Rusia a amenințat cu represalii care vor depinde „de condițiile și amploarea integrării Suediei în NATO”. Aceasta deoarece, odată cu aderarea Suediei, după cea a Finlandei, toate statele care se învecinează cu Marea Baltică, cu excepția Rusiei, sunt acum membre ale Alianței Atlantice.
Majoritatea suedezilor consideră că țara lor a făcut „prea multe sacrificii” pentru a deveni membră a NATO, admițând, în același timp, că securitatea Suediei a fost întărită odată cu această aderare.
