Despre Congresul Partidului PPE, București 6 – 7 martie 2024

Manoela Popescu

În pregătirea pentru alegerile pentru Parlamentul European din luna iunie a acestui an, grupul PPE a dorit să evidențieze succesele sale din actualul mandat și să discute despre regiunile din Europa. De asemenea, grupul PPE a avut ocazia de a participa la Congresul Partidului PPE de la București, la invitația Partidului Liberal din România. Congresul a adoptat manifestul electoral al Partidului PPE („Europa noastră, o casă sigură și bună pentru oameni”) și a confirma candidatul principal al partidului înaintea alegerilor europene (https://www.epp2024.eu).

Cu un program pe două zile, 6 – 7 martie 2024, Congresul PPE de la București a avut pe ordinea de zi pe lângă discuții despre etică, alegeri și Dezbatere concentrată pe vocea satelor, orașelor și regiunilor, Discuții despre apărare și securitate, Discuție despre solidaritatea intergenerațională, precum și Discuții despre economie și locuri de muncă. În vederea eficientizării acestor dezbateri au fost elaborate o serie de proiecte de rezoluții: „Adoptarea unei legislații care să permită statelor membre UE să exproprieze proprietățile rusești înghețate”, „Rezoluție privind apărarea statului de drept în Uniunea Europeană”, „Mobilitatea rurală, promovarea competitivității agriculturii europene și îmbunătățirea demografiei și a vitalității zonelor rurale”, „Despre planul UE pentru victoria Ucrainei”, „Implementarea statului de drept în Albania – Cazul Beleris” și „Expunerea copiilor la conținut online”.

În Manifestul, „Europa noastră, o casă sigură și bună pentru oameni” grupul PPE precizează că a construit o Europă în care demnitatea, securitatea și libertatea oamenilor sunt întotdeauna pe primul loc. Aceasta deoarece, în concepția grupului PPE, „noi, ca europeni, suntem mai mult decât suma identităților noastre naționale. Istoria noastră, moștenirea noastră, rădăcinile noastre iudeo-creștine și diversitatea noastră culturală ne definesc. Uniți în diversitate reprezentăm o forță unică care a făcut posibile pacea și prosperitatea pentru majoritatea europenilor”. În actualul context, grupul PPE are credința că rădăcinile cetățenilor sunt importante atunci când se discută despre un cetățean global, iar ascultarea și respectarea tuturor cetățenilor este vitală.

De asemenea, grupul PPE subliniază că a inventat economia noastră socială de piață, care echilibrează libertatea economică cu responsabilitatea socială. În plus, PPE reprezintă o democrație puternică bazată pe statul de drept, ceea ce înseamnă că cetățenii sunt cei care decid cu adevărat. De aceea, grupul PPE luptă pentru o Europă puternică, care să-și protejeze oamenii. Crezând cu adevărat în modul de viață european, grupul PPE afirmă că ‚”libertatea este cheia, dar libertatea fără securitate este un cuvânt gol”. Conform grupului PPE, oamenii se așteaptă la o Europă care să-i facă să se simtă în siguranță în fiecare aspect al vieții lor, își doresc locuri de muncă sigure, care să asigure o viață bună și să sprijine familiile în creștere și se așteaptă ca Europa să susțină o viață cu libertate, dreptate și democrație.

Potrivit grupului PPE, „Suntem pentru o Europă puternică, care vorbește cu o singură voce despre democrație, statul de drept și libertate. O Europă care ….îi sprijină pe cei care luptă pentru modul nostru de viață european, așa cum fac ucrainenii împotriva agresiunii lui Putin. O Europă care își protejează granițele și abordează migrația ilegală. Suntem pentru o Europă competitivă, care să-și stimuleze economia și să creeze locuri de muncă de calitate, construind în același timp un viitor economic bun pentru toată lumea”. Grupul PPE consideră că UE este un lider în protecția climei și a mediului nu numai pentru a proteja planeta noastră, ci și pentru a „promova prosperitatea economică și securitatea alimentară cu mai puțină birocrație, stimulând în același timp inovarea și o uniune energetică orientată spre viitor”. Mai mult chiar, grupul PPE dorește ca Europa să modeleze și să conducă viitorul investind în infrastructură de ultimă generație, inovare și tehnologii digitale. De asemenea, grupul PPE dorește să ofere cetățenilor și companiilor europene acces la piețele globale, prin încheierea de acorduri comerciale inteligente, bazate pe reciprocitate, cu parteneri care au aceleași opinii. Categoric, credința grupului PPE este că „suntem pentru o Europă orientată către cetățeni, care sprijină familiile, creează oportunități pentru toți, promovează egalitatea între femei și bărbați și încurajează solidaritatea între generații. O Europă care îi protejează și are grijă de cei mai vulnerabili din societatea noastră, online și offline. O Europă care asigură fiecare inovație tehnologică pune oamenii pe primul loc. O Europă care transformă exodul de creiere în câștig de creiere. O Europă care investește în cercetarea în domeniul sănătății, garantează standarde ridicate de sănătate și îngrijire și luptă împotriva bolilor. Suntem pentru o Europă democratică în care oamenii decid, o Europă care își susține valorile fundamentale, în interiorul și în afara granițelor sale. O Europă care garantează că cetățenii sunt egali în fața legii și recâștigă încrederea celor care se simt neauziți sau lăsați în urmă” (https://www.epp2024.eu).

Credința grupului PPE este că Europa deține toate cărțile potrivite pentru a modela viitorul. Iar din perspectiva noilor alegeri, grupul PPE își asumă responsabilitatea, așa cum a și făcut în ultimele decenii, să mențină Europa unită, să apare modul de viață european bazat pe libertate, pluralism, subsidiaritate, solidaritate, democrație și statul de drept și să promoveze creșterea și dezvoltarea economică durabilă. Categoric, cu grupul PPE „pe scaunul de conducere al Europei, europenii vor fi mai puternici și mai siguri”.

Referitor la proiectul de „Rezoluție privind apărarea statului de drept în Uniunea Europeană”, grupul PPE precizează că fundamentul unei adevărate democrații liberale este legat intrinsec de respectul neclintit și aderarea la statul de drept”. Potrivit grupului PPE, statul de drept cuprinde principiile alegerilor libere și corecte, independența sistemului judiciar și a instituțiilor, mass-media nerestricționată, transparența în administrația publică, o societate civilă vibrantă și o respingere definitivă a tuturor formelor de corupție. În contextul noilor provocări ale UE, statul de drept, piatra de temelie a democrației liberale, include și asigurarea desfășurării unor alegeri libere și corecte, susținerea independenței sistemului judiciar și a instituțiilor publice și promovarea transparenței în guvernare. În acest context, grupul PPE, pledează pentru consolidarea cadrelor juridice care susțin independența judiciară, inclusiv garanțiile împotriva ingerințelor politice și creșterea supravegherii comune efective a încălcărilor grave ale acestui principiu. De altfel, grupul PPE se angajează să consolideze cooperarea juridică în cadrul UE, inclusiv consolidarea instrumentelor de cooperare polițienească și judiciară, cum ar fi mandatul european de arestare. În plus, grupul PPE și-a luat angajamentul de a lucra pentru consolidarea și dezvoltarea de noi instrumente juridice pentru a îmbunătăți cooperarea transfrontalieră în materie judiciară. De asemenea, pledează pentru transformarea Tabloului de bord al justiției al UE într-un index cuprinzător al statului de drept și propune extinderea și accelerarea mecanismului de condiționalitate și introducerea unor proceduri accelerate pentru acțiuni mai receptive. În ceea privește rolul central al Curții Europene de Justiție în menținerea statului de drept în UE și în asigurarea funcționării pieței interne, grupul PPE își asumă sprijinirea inițiativelor de îmbunătățire a capacităților și resurselor Curții Europene de Justiție pentru a aborda în mod eficient provocările la adresa statului de drept. Tot cu referire la asigurarea statului de drept, grupul PPE pledează pentru necesitatea măsurilor stricte împotriva corupției, inclusiv implementarea unor legi anticorupție robuste și reglementări de transparență. În plus, se angajează să promoveze o societate civilă puternică și nestingherită, încurajând angajamentul civic și participarea la procesele democratice.

În mod clar, Congresul PPE de la București a marcat începutul campaniei electorale a PPE pentru alegerile europene din iunie 2024. Miercuri (6 martie 2024), delegații și-au aprobat manifestul electoral, iar joi au confirmat că Ursula von der Leyen va fi șef de liste de partid și, prin urmare, va fi candidată pentru propria succesiune la executivul european. Se pare că PPE este aproape garantat că își va păstra poziția de forță lider în Parlamentul European, însă situația este mai puțin roz pentru multe dintre partidele sale membre de la nivelul statelor membre, care trebuie să facă față unei concurențe din ce în ce mai acerbe din partea extremei drepte la nivel național. Astfel că, temerile unor partide naționale au ales să sacrifice armonia grupului pentru a-și afirma punctele de vedere naționale. Spre exemplu, Partidul Popular Austriac (ÖVP) a anunțat miercuri (6 martie) dimineață, chiar înainte de începerea congresului, că delegații săi nu vor vota în favoarea manifestului PPE. Potrivit secretarului general al partidului, Christian. Stocker, ÖVP s-a opus, de fapt, sprijinului acordat energiei nucleare cuprinse în manifest, extinderii spațiului Schengen către România și Bulgaria și formulării diluate a pasajelor privind politicile de mediu. Iar cu o zi înainte, partidul francez Les Républicains (LR) își anunțase, la rândul său, opoziția față de numirea Ursulei von der Leyen în fruntea listei PPE. Aceasta deoarece pentru unii politicieni, Ursula von der Leyen întruchipează „deriva tehnocratică” a UE care se distanțează de „oamenii europeni”, dându-le impresia că „Europa se construiește fără ei”, așa cum a scris președintele republicanilor, Eric Ciotti, într-o scrisoare adresată liderului PPE. Manfred Weber. În plus, un reprezentant al partidului Les Républicains a afirmat însă că nu au fost singurii care s-au opus, pentru că „mulți colegi, și un număr substanțial de fapt, inclusiv colegi germani, .. le-au mulțumit că sunt, de fapt, purtătorii lor de cuvânt (https://www.euractiv.fr). Conform unei analize a Fundației Konrad Adenauer (KAS). ) publicat miercuri (6 martie 2024), Austria și Franța sunt două dintre cele trei țări ale UE în care partidele aparținând PPE și-au pierdut poziția de sus de dreapta în fața partidelor din familia de extremă dreapta Identitate și Democrație (ID).

Congresul PPE este cu atât mai important cu cât mai multe partide din cadrul grupului PPE, precum Forza Italia în Italia și Apelul Creștin Democrat (CDA) în Olanda se luptă pentru un loc în rândul alegătorilor. De altfel, chiar și în Portugalia și Spania, partidele PPE, care conduc sondajele naționale, au pierdut alegători în fața extremei drepte în ultimul deceniu. Preocupările naționale îi determină și pe membrii polonezi și români să-și exprime rezervele cu privire la colaborarea dintre PPE și membrii grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, care este dezbătută pe larg în perioada premergătoare alegerilor din iunie (https://www.euractiv.fr). În România, Partidul Național Liberal (PNL, PPE) este sub presiunea Alianței de extremă dreapta pentru Unitatea Românilor (AUR), care și-a semnalat intenția de a se alătura grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, în timp ce în Polonia, Platforma Civică Poloneză (PO) se confruntă cu Partidul Lege și Justiție (PiS), de asemenea membru al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. Iar în Spania, principala bătălie a Partidului Popular spaniol (PP, PPE) este împotriva lui Pedro Sánchez și aliaților săi naționaliști catalani. Poate de aceea, Partidul Popular spaniol a discutat la congresul PPE chestiuni naționale în loc de chestiuni europene. Astfel, PP a întrerupt în special congresul pentru a promova o rezoluție privind statul de drept, denunțând presupusa erodare a acestuia în Spania în urma acordului privind legea amnistiei încheiat de domnul Sánchez cu catalanii.

Cu Les Républicains (LR) în opoziție, Partidul Popular European (PPE) a confirmat joi (7 martie 2024) că Ursula von der Leyen a fost principalul său candidat pentru alegerile europene din iunie, deschizând calea pentru cel de-al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene. Candidatura Ursulei von der Leyen de realegere a fost aprobată printr-un vot secret de aproximativ 800 de delegați, parlamentari și lideri PPE, inclusiv premierul polonez Donald Tusk și Taoiseach irlandez Leo Varadkar (https://fr.euronews.com). Desigur, Ursula von der Leyen va trebui să obțină sprijinul celor 27 de lideri ai UE și al noului Parlament European pentru a obține postul. Mai mulți delegați PPE au afirmat că această procedură ar fi doar o simplă „formalitate” și că va accesa funcția supremă fără concurs. Aceasta pentru că Ursula von der Leyen poate conta pe membrii grupului de dreapta Conservatori și Reformiști europeni (ECR), care se așteaptă să câștige locuri la formarea noului Parlament European, precum și pe grupul de extremă dreapta Identity and Democracy (ID).

În mod evident, Partidul Popular European și-a început campania pre-electorală la București joi 7 martie 2024. Grupul ar trebui să adune aproape un sfert din voturi pentru a câștiga sondajul din iunie și a rămâne cea mai mare facțiune din Parlamentul European. Însă, se pare că există o stagnare a cotei sale de vot ca urmare a ascensiunii extremei drepte și a declinului altor partide tradiționale. Semnele unei progresii a extremei drepte în politica europeană nu sunt noi au apărut incipient la alegerile din 2019. Întrebarea este dacă grupul PPE va fi atras de parteneri populiști pe care i-a considerat până acum interziși, mai ales că unele partidele membre au făcut-o deja în anumite capitale europene.

 

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top